Știri
Știri din categoria Interviuri
Portofelul digital va deveni un asistent financiar personal în următorul deceniu, capabil să ia decizii în timp real în locul utilizatorului, susține Elena Ungureanu, country manager Visa în România, într-o opinie publicată de Ziarul Financiar. Potrivit acesteia, tranziția de la portofelul fizic la cel digital este doar o etapă intermediară, următorul pas fiind integrarea inteligenței artificiale ca „asistent” care personalizează automat modul în care cheltuim, economisim și transferăm bani.
În viziunea reprezentantei Visa, schimbarea esențială nu va fi o aplicație nouă, ci trecerea de la soluții financiare standard la opțiuni adaptate fiecărei persoane. Astfel, un sistem inteligent ar putea selecta automat metoda de plată în funcție de reguli stabilite de utilizator:
Automatizarea nu ar însemna pierderea controlului, ci aplicarea regulilor stabilite de utilizator, cu verificări în timp real pentru reducerea fraudei.
Un alt pilon al transformării îl reprezintă plățile instant și eliminarea barierelor transfrontaliere. Transferurile care astăzi durează zile ar urma să devină aproape imediate, inclusiv pentru românii care trimit bani din străinătate. Stablecoinurile, monede digitale susținute de valute clasice, ar putea reduce costurile și întârzierile, în special în contextul pieței unice europene.
De asemenea, tokenizarea ar permite includerea în portofelul digital nu doar a banilor, ci și a altor tipuri de valoare – de la active financiare la acreditări digitale pentru identitate. Acest lucru ar simplifica interacțiunea cu instituții și companii, reducând birocrația și riscul de erori.
În această perspectivă, portofelul viitorului nu va mai fi doar un instrument de plată, ci un sistem integrat de gestionare a valorii, construit pe interoperabilitate, securitate și personalizare.
Recomandate
Economia României încetinește de patru ani, în ciuda celor mai mari deficite bugetare din istorie , iar acest paradox arată o problemă structurală, nu una conjuncturală, afirmă Radu Burnete , consilier prezidențial, într-un interviu acordat Economedia . Potrivit acestuia, creșterea salariilor peste productivitate, investițiile insuficiente în infrastructură și digitalizare, dar și competitivitatea scăzută a industriei au frânat economia, chiar dacă statul a injectat „zeci de miliarde” prin deficite record. Burnete susține că reducerea deficitului de la 7,7% la 6% în 2026 este inevitabilă, chiar dacă pe termen scurt va încetini suplimentar economia. În lipsa consolidării fiscale, finanțatorii nu vor accepta la nesfârșit deficite de 7-8%, în condițiile în care datoria publică a depășit 60% din PIB și riscă să urce spre 70-80% în anii următori. Deficit mare, creștere mică Economia a avansat cu doar 0,6% anul trecut, iar industria este în recesiune de câțiva ani. În opinia consilierului prezidențial, modelul bazat pe stimularea consumului și creșteri salariale nu mai funcționează. Principalele vulnerabilități identificate: salarii crescute peste productivitate; investiții insuficiente în cercetare și dezvoltare; digitalizare lentă și birocrație excesivă; deficit comercial ridicat. Ce ar putea susține creșterea Pe termen scurt, absorbția fondurilor din PNRR rămâne principalul motor. Pe termen mediu, Burnete vorbește despre o „revoluție pe partea ofertei”: debirocratizare, reformă administrativă, stimularea antreprenoriatului și mobilizarea capitalului românesc prin piața de capital și fonduri de investiții. Un alt pilon este energia. Investițiile în nuclear, gaze din Marea Neagră și regenerabile ar putea face România competitivă și atractivă pentru centre de date, industrie chimică sau proiecte în zona inteligenței artificiale. Riscurile majore Cel mai mare risc economic în următoarele 12 luni rămâne o deteriorare severă a situației din Ucraina. Pe plan intern, riscul principal este lipsa voinței politice pentru reforme și pentru menținerea traiectoriei de reducere a deficitului. În concluzie, mesajul central al consilierului prezidențial este că România nu își mai permite în 2026 un deficit ridicat într-o lume instabilă: fără consolidare fiscală și reforme structurale, economia riscă să rămână „pe un platou”. [...]
Reducerea deficitului bugetar trebuie să devină „un proiect național”, susține ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, într-un interviu acordat Bloomberg , citat de Spotmedia.ro . Oficialul avertizează că țara se află într-un moment decisiv, cu un test important programat vineri, când agenția de rating Fitch urmează să anunțe dacă păstrează sau ajustează calificativul de țară al României. Acesta se află acum cu doar o treaptă peste nivelul „junk” și are o perspectivă negativă, în pofida scăderii randamentelor obligațiunilor guvernamentale și a unui deficit ajustat sub așteptări în 2025. Nazare afirmă că nu este vorba doar despre o conformare tehnică la cerințele Bruxelles-ului, ci despre o schimbare de paradigmă în cultura fiscală a statului român. „Trebuie să depășim logica electorală și să construim o disciplină bugetară care să fie respectată indiferent de ciclurile politice”, a declarat acesta. Mesajul său vine pe fondul unei datorii publice care a depășit 60% din PIB și al unor presiuni constante din partea piețelor, investitorilor și Comisiei Europene. Pentru anul 2026, obiectivul Ministerului Finanțelor este de a reduce deficitul la 6,2% din PIB, în contextul în care în 2025 acesta s-a situat la 7,65%, cu o ușoară îmbunătățire față de estimările inițiale. Coaliția de guvernare condusă de premierul Ilie Bolojan se confruntă cu dificultăți în implementarea reformelor, inclusiv în ceea ce privește reducerea cheltuielilor publice și restructurarea administrației. Premierul a avertizat că nu exclude continuarea guvernării chiar și în formulă minoritară dacă partenerii politici blochează măsurile necesare pentru stabilitate fiscală. Situația actuală a României în cifre (conform datelor prezentate): Indicator Situația actuală Deficit bugetar 2025 7,65% din PIB Ținta pentru 2026 6,2% din PIB Datorie publică peste 60% din PIB Randamente obligațiuni (10 ani, lei) în scădere cu peste 100 puncte de bază Rating de țară Fitch o treaptă peste „junk”, perspectivă negativă Ministrul face apel și la lecțiile trecutului: experiența Greciei, unde lipsa de disciplină fiscală a declanșat o criză de proporții, trebuie să rămână un avertisment. „Controlul cheltuielilor nu este suficient. Avem nevoie de politici care să stimuleze creșterea economică sustenabilă”, afirmă Nazare. În opinia sa, consolidarea bugetară trebuie să meargă mână în mână cu stimularea economiei, pentru ca povara datoriei să poată fi gestionată mai ușor. Vineri, Fitch Ratings va decide dacă păstrează actualul calificativ al României sau dacă modifică perspectiva. Într-un context global în care multe economii din Europa Centrală și de Est se confruntă cu presiuni fiscale, rezultatul evaluării ar putea influența accesul României la finanțare în perioada următoare. Nazare rămâne optimist: „Cu cât ne apropiem mai mult de potențialul nostru ridicat de creștere, cu atât devine mai ușor să abordăm și deficitul, și datoria.” [...]
Premierul Ilie Bolojan a tras un semnal de alarmă privind acumularea frustrărilor sociale în România, pe fondul măsurilor fiscale dure adoptate recent de guvern. Într-un interviu acordat postului Digi24 , acesta a recunoscut că nemulțumirile populației sunt reale și crescute de sentimentul că doar o parte din români suportă efectiv „nota de plată”. Măsurile de creștere a TVA și impozitele pe proprietate au fost resimțite acut, iar în lipsa unor corecții vizibile în zona privilegiilor de stat, tensiunile sociale riscă să se agraveze. Printre principalele nemulțumiri invocate de premier se numără pensiile speciale, în special cele ale magistraților. Bolojan a admis că intrarea în pensie la 49 de ani nu este „nici corectă, nici sustenabilă” și a avertizat că lipsa reformei în acest domeniu adâncește percepția de inechitate. Mai mult, a subliniat că, în lipsa unor măsuri de compensare corecte, nemulțumirea publicului față de sistem este justificată și că trebuie să se intervină urgent pentru a redresa situația. Bolojan a criticat inclusiv propriul aparat administrativ, declarând că o bună parte din români nu plăteau impozite locale din cauza unui sistem plin de excepții. Printre exemplele oferite se numără scutirile acordate persoanelor cu dizabilități, proprietarilor de imobile nereabilitate sau celor care beneficiau de reduceri nejustificate. Premierul a anunțat că aceste excepții au fost revizuite, dar că măsura a fost aplicată de unele primării cu excese, ceea ce a provocat un val suplimentar de nemulțumiri. Pentru a susține noua filosofie bugetară, Bolojan a cerut primăriilor să își reducă cheltuielile și personalul excedentar, argumentând că administrațiile locale trebuie să arate că banii din taxele mărite sunt investiți eficient. „Dacă toți banii merg pe salarii și nu se vede nimic în comună, înseamnă că instituția există pentru angajați, nu pentru oameni” , a afirmat tranșant premierul. Totodată, el a reiterat faptul că România nu își mai permite un model economic bazat pe împrumuturi și consum peste producție. Iată, într-un tabel sintetic, principalele teme abordate de premier în declarațiile recente: Problemă semnalată Măsuri propuse / observații Pensiile magistraților Corectare rapidă – pensionarea la 49 de ani este nesustenabilă Inechitate fiscală între cetățeni Eliminarea excepțiilor nejustificate la taxe și impozite Impozite locale mărite Aplicare echitabilă, dar cu monitorizare strictă a primăriilor Cheltuieli administrative Reducerea personalului și transparentizarea utilizării fondurilor Reforma fiscală generală Este necesară pentru evitarea crizelor și atragerea fondurilor UE În ciuda presiunilor politice și sociale, Bolojan susține că nu intenționează să demisioneze, deși recunoaște că a luat în calcul această opțiune în trecut. Spune că își dorește ca actuala Coaliție să rămână unită, dar avertizează că stabilitatea trebuie să fie una „cu rezultate, nu de formă”. În privința viitorului politic, afirmă că va fi „mai ușor când nu va mai fi premier”, sugerând un grad ridicat de uzură generat de criticile publice constante. [...]
Decizia privind participarea României la Consiliul pentru Pace, creat de președintele american Donald Trump, reprezintă un test diplomatic important pentru București. Potrivit Euronews , fostul ministru de Externe, Cristian Diaconescu, avertizează că o decizie pripită ar putea avea consecințe negative asupra relațiilor cu partenerii strategici ai României. Contextul deciziei Cristian Diaconescu a declarat, în cadrul emisiunii „Vocile care contează” de la Euronews România, importanța unei analize detaliate înainte de a lua o decizie. El a menționat că și alte țări, precum China, se confruntă cu aceeași dilemă. Diaconescu a atras atenția asupra necesității de a evita antagonizarea ireversibilă a unui partener strategic. „Problema esențială și trebuie să faci posibilul câteodată din această perspectivă, este să nu iei o decizie prin care să-ți antagonizezi uneori ireductibil un partener strategic sau altul. Da, nu este simplu”, a declarat Cristian Diaconescu. Analiza propunerii Administrația prezidențială a României a anunțat că propunerea va fi analizată în Consiliul Suprem de Apărare a Țării ( CSAT ), având în vedere angajamentele internaționale ale României. Președintele Nicușor Dan a demarat un proces de evaluare a Cartei Board of Peace, pentru a stabili compatibilitatea cu obligațiile existente ale României. Printre aspectele analizate se numără: Compatibilitatea cu angajamentele României față de ONU, OSCE și UE. Impactul financiar, având în vedere că statutul de membru permanent necesită o contribuție de cel puțin un miliard de dolari. Implicațiile asupra politicii externe și a relațiilor diplomatice. Implicațiile financiare și diplomatice Propunerea lui Donald Trump include cerința ca țările care doresc un loc permanent în Consiliul pentru Pace să contribuie financiar substanțial. Această condiție ridică întrebări cu privire la resursele financiare ale României și la prioritățile sale bugetare. Ședința CSAT, în care se va discuta această ofertă, trebuie organizată până la finalul lunii martie, conform legislației în vigoare. Decizia finală va trebui să țină cont de poziția României în politica externă și de implicarea sa în planurile internaționale de pace. Impactul asupra relațiilor diplomatice Participarea României la Consiliul pentru Pace ar putea avea consecințe semnificative asupra relațiilor diplomatice ale țării. În contextul în care Consiliul este gândit să abordeze conflicte majore, precum cele din Ucraina și Venezuela, România trebuie să evalueze cu atenție cum această inițiativă se aliniază cu interesele sale strategice. În concluzie, decizia României de a participa sau nu la Consiliul pentru Pace va fi esențială pentru viitorul său diplomatic. O abordare prudentă și bine fundamentată este crucială pentru a asigura menținerea unor relații internaționale stabile și benefice. [...]
Potrivit Profit.ro , șeful Dacia România, Mihai Bordeanu , a declarat că locul de producție pentru noul model compact nu este încă stabilit și că alternativa fabricării în altă uzină este luată în calcul . Uzina de la Mioveni riscă astfel să piardă un proiect important, ceea ce ar putea afecta atât producția anuală, cât și stabilitatea angajaților pe termen lung. Motivele sunt complexe. Pe fondul scăderilor abrupte ale înmatriculărilor Dacia în luna ianuarie – peste 60% în România și până la 50% în Germania – oficialul companiei pune declinul pe seama unei distorsiuni provocate de reglementările de la finalul anului trecut. Conform explicațiilor, mulți clienți s-au grăbit să-și înmatriculeze mașinile în decembrie pentru a beneficia de vechiul cadru fiscal, ceea ce a umflat artificial cifrele lunii decembrie și a lăsat ianuarie „descoperit”. Pe lângă contextul economic, mai intervine și presiunea legislativă privind emisiile. Grupul Renault, din care face parte Dacia , are obiective stricte de reducere a emisiilor CO₂, ceea ce obligă marca românească să vândă mai multe versiuni hibride, GPL sau electrice. Bordeanu a explicat că modelele 4x4 hibride și GPL, precum noul Duster și Bigster, sunt deja foarte căutate de clienți, în ciuda faptului că nu au ajuns încă în showroom-uri. În paralel, Logan primește o versiune nouă cu motor Eco-G și cutie automată, cea mai puternică din istoria modelului, dar care vine cu un preț mai ridicat. Totuși, în ciuda comenzilor bune pentru motorizările noi, Dacia a început anul cu o producție ajustată. Sindicatele anunțaseră anterior o reducere de 165 de mașini pe zi, dar Bordeanu susține că această adaptare este doar o reacție la cererea de pe piețele externe și că cifra totală de producție pe 2026 va fi comparabilă cu cea din 2025 – în jur de 300.000 – 310.000 de unități. Tot el a infirmat informațiile privind concedieri voluntare masive, precizând că în acest an numărul acestora va fi „semnificativ mai mic” decât în 2025, când au plecat sub 500 de angajați. Un alt punct esențial este incertitudinea privind viitorul program Rabla , de care depinde stabilitatea vânzărilor pe piața internă. Dacia și-a construit estimările pentru 2026 pe ipoteza că programul va continua la același nivel ca anul trecut, însă orice întârziere sau reducere a fondurilor ar putea afecta grav performanța vânzărilor. În concluzie, deși compania afirmă că producția de la Mioveni rămâne stabilă „dacă va exista Rabla”, faptul că locul de producție al noului model compact va fi anunțat abia la mijlocul anului lasă deschisă posibilitatea relocării în Maroc sau altă uzină din grupul Renault. Această incertitudine afectează nu doar planurile pe termen lung ale fabricii din Mioveni, ci și lanțul de furnizori locali, angajații și economia regională. [...]
Consilierul prezidențial Valentin Naumescu avertizează că riscul rusesc rămâne central , potrivit HotNews.ro , într-un interviu publicat marți, 3 februarie 2026, despre reașezarea geopolitică, rolul UE și NATO și limitele autonomiei europene în materie de apărare. Valentin Naumescu, consilier pentru afaceri europene al președintelui Nicușor Dan din noiembrie 2025, susține că actualele transformări nu înseamnă „sfârșitul lumii transatlantice”, dar cer obiective strategice mai clare și o accelerare a deciziilor europene pe securitate. În interviu, el subliniază că securitatea este „tema numărul unu” a politicii externe, inclusiv pentru mandatul actualului președinte. „Sugestia mea ar fi să nu credem că adevărata politică externă și de securitate se face pe rețele sociale, prin postări care, sigur, uneori pot fi mai spumoase.” Naumescu afirmă că direcțiile de politică externă ale României nu s-au schimbat și rămân ancorate în cei „trei piloni fundamentali”: NATO, Uniunea Europeană și parteneriatul strategic cu Statele Unite. În acest cadru, el plasează invazia Rusiei în Ucraina (februarie 2022) drept momentul care a produs „sfârșitul iluziilor” în Europa Occidentală privind relația cu Federația Rusă. În lectura sa, o parte a statelor vest-europene a ignorat ani la rând avertismentele venite de pe flancul estic (Polonia, România, statele baltice) și a continuat să alimenteze indirect capacitatea de război a Rusiei prin contracte mari în zona hidrocarburilor. După 2022, spune el, a început atât o conștientizare politică, cât și o creștere a finanțărilor pentru industria de apărare și apariția unor instrumente noi la nivelul UE. În interviu sunt menționate câteva repere concrete ale acestui efort european, inclusiv inițiative și programe care ar urma să fie operaționalizate în următorii ani: numirea, „pentru prima dată”, a unui comisar european pentru Apărare; programul SAFE , de 150 de miliarde de euro, menționat ca instrument de relansare a industriei de apărare; foaia de parcurs „Defense Readiness 2030” pentru pregătirea apărării până în 2030; programele-fanion „Eastern Flank Watch” și „European Drone Defense Initiative”, descrise ca prioritare și cu țintă de operaționalizare până la finalul lui 2028; summitul din decembrie de la Helsinki al statelor UE de pe flancul estic, legat de integrarea „Eastern Flank Watch” și de includerea concluziilor în declarația finală a Consiliului European din decembrie. Naumescu avertizează, totodată, asupra riscului ca ordinea internațională să alunece „de la forța dreptului la dreptul forței”, idee pe care o leagă de obiectivele urmărite de Vladimir Putin prin invazia din Ucraina. Pe relația cu SUA, consilierul prezidențial spune că, în acest moment, contribuția americană rămâne esențială pentru apărarea Europei. El se declară în mare parte de acord cu mesajul secretarului general al NATO, Mark Rutte , potrivit căruia Europa nu își poate imagina securitatea fără SUA, cel puțin pe termen scurt. În evaluarea sa, europenii nu sunt încă în punctul în care să se poată apăra singuri de amenințarea rusească, iar UE ar avea nevoie de „cel puțin câțiva ani” pentru a ajunge, în jurul anului 2030, la un nivel de pregătire în apărarea convențională, dacă programele anunțate funcționează „perfect”. În schimb, pentru descurajarea nucleară, el afirmă că „Statele Unite vor continua să asigure această umbrelă de securitate”, în timp ce europenilor li se cere să își asume „principala responsabilitate” pentru apărarea convențională. [...]
