Știri
Știri din categoria Internet

Microsoft a anunțat o colaborare cu Starlink pentru extinderea conectivității la nivel global. Inițiativa vizează internet prin satelit pentru comunități, cu accent pe zone greu de acoperit prin infrastructură terestră, într-un moment în care Elon Musk, fondator și director general al SpaceX, se află în dispute publice și juridice care ating și ecosistemul Microsoft.
Parteneriatul este prezentat ca un semn că Microsoft rămâne dispusă să lucreze cu companiile lui Musk, deși acesta a criticat recent Microsoft pe platforma sa de socializare X și este implicat într-un conflict legal cu OpenAI, companie susținută de Microsoft.
„Prin colaborarea noastră cu Starlink, Microsoft combină conectivitatea prin sateliți pe orbită joasă cu modele de implementare bazate pe comunități și parteneriate cu ecosisteme locale”, a scris Melanie Nakagawa, director de sustenabilitate la Microsoft, într-o postare pe blog.
Concret, Microsoft lucrează, împreună cu Starlink și cu un furnizor de servicii de internet din Kenya, la conectarea a 450 de „hub-uri” comunitare din țară, conform declarațiilor citate. Abordarea combină sateliți pe orbită joasă (sateliți care operează la altitudini mai mici decât cei geostaționari, ceea ce poate reduce întârzierile de transmisie) cu implementare locală, prin parteneri din comunități.

Pentru SpaceX, proiectul poate însemna cerere suplimentară pentru serviciile sale, în contextul în care compania are deja contracte cu Departamentul Apărării al SUA și NASA și ar putea lua în calcul o listare la bursă în 2026, arată CNBC. În plan practic, colaborarea cu Microsoft aduce Starlink într-o inițiativă cu componentă socială și de infrastructură, orientată spre conectarea comunităților și susținerea unor ecosisteme locale.
Elementele-cheie ale colaborării, așa cum sunt descrise de Microsoft și CNBC, includ:
Recomandate

Starlink majorează costurile lunare pentru internetul prin satelit în SUA , cu scumpiri de 5–10 dolari (aprox. 23–46 lei) la abonamentele Residential, Roam și Standby Mode, iar schimbările vor ajunge și la clienții existenți începând cu ciclurile de facturare de la sau după 18 iunie 2026, potrivit HDSatelit . Noile tarife sunt deja afișate pe site pentru clienții noi din Statele Unite. Ce abonamente se scumpesc și cu cât Pentru utilizarea la o adresă fixă (Residential), creșterile sunt vizibile pe toate nivelurile menționate: Residential 100 Mbps: de la 50 la 55 dolari/lună (aprox. 230 → 253 lei) Residential 200 Mbps: de la 80 la 85 dolari/lună (aprox. 368 → 391 lei) Residential Max: de la 120 la 130 dolari/lună (aprox. 552 → 598 lei) Pe segmentul de mobilitate (Roam), scumpirile vizează două dintre opțiuni: Roam 100GB: de la 50 la 55 dolari/lună (aprox. 230 → 253 lei) Roam Unlimited: de la 165 la 175 dolari/lună (aprox. 759 → 805 lei) Singura opțiune indicată ca neschimbată este Roam 300GB, la 80 dolari/lună (aprox. 368 lei). Când intră în vigoare pentru abonații existenți SpaceX a transmis că noile tarife se aplică imediat clienților noi, iar pentru abonații existenți intră în vigoare „la sau după 18 iunie 2026”, în funcție de ciclul de facturare. Practic, o parte dintre utilizatori ar putea vedea prețurile noi chiar la următoarea factură, fără o perioadă lungă de tranziție. Impactul operațional: Standby Mode se dublează, iar „pauza plătită” devine mai greu de justificat O schimbare cu efect direct pentru utilizatorii care țin serviciul „în așteptare” este scumpirea Standby Mode de la 5 la 10 dolari/lună (aprox. 23 → 46 lei). Acest plan este descris ca o variantă cu date lente, utilă pentru mesaje de urgență și pentru repornirea rapidă a conexiunii. În contextul noilor tarife, publicația notează că unii clienți ar putea prefera să oprească serviciul și să îl reactiveze doar când au nevoie, mai ales că Starlink ar permite reactivarea din cont, fără o taxă separată în acest scenariu. De ce contează și ce sugerează despre următoarele piețe SpaceX justifică ajustarea prin investiții continue în produse și servicii și prin creșterea costurilor operaționale la nivel global, menționând totodată că cererea pentru Starlink rămâne puternică. În același timp, sunt semnalate creșteri de preț observate și de utilizatori din Marea Britanie, Australia și Canada, ceea ce sugerează că modificările ar putea viza mai multe piețe, nu doar SUA. Pentru utilizatori, efectul imediat este creșterea costului total anual și nevoia de a reevalua planul ales (mai ales în scenarii de utilizare „de rezervă” sau în deplasare), într-o ofertă care, potrivit sursei, a fost modificată frecvent în ultimii ani. [...]

X reduce drastic activitatea conturilor gratuite, limitând postările la 50 pe zi , o schimbare care poate slăbi rolul platformei ca canal de știri în timp real și împinge utilizatorii spre abonamente, potrivit WinFuture . Ce se schimbă, concret, pentru utilizatorii fără abonament X a introdus limite „dure” pentru conturile neconfirmate (fără abonament plătit). Noile praguri zilnice sunt: 50 de postări proprii pe zi și 200 de răspunsuri pe zi . Anterior, limita era de 2.400 de postări pe zi pentru toți utilizatorii. 500 de mesaje directe pe zi . 400 de conturi noi urmărite pe zi . schimbarea adresei de e-mail: maximum patru modificări pe oră . În plus, limitele sunt împărțite în intervale mai mici, de circa jumătate de oră. Asta înseamnă că utilizatorii care postează mult într-un timp scurt pot fi blocați temporar chiar dacă nu au atins încă plafonul zilnic. Impact operațional: mai puțină „viteză” pentru evenimente în timp real Prin aceste restricții, X riscă să-și reducă utilitatea pentru utilizatorii care urmăresc și comentează rapid evenimente globale (știri, crize, sport), exact zona în care platforma a fost folosită intens. WinFuture notează explicit că măsura ar putea „slăbi puternic” rolul X ca flux de informații în timp real. Motivația oficială vs. suspiciunea de monetizare Într-o explicație din centrul de ajutor al X, compania susține că limitele urmăresc să reducă spamul automatizat (boți) și să scadă încărcarea serverelor, pentru a diminua întreruperile și erorile. Restricțiile afectează și solicitările prin API (interfețe folosite de aplicații terțe). Totuși, publicația arată că observatori văd în principal un motiv financiar: după preluarea de către Elon Musk , bifa albastră nu mai certifică identitatea, ci indică un abonament. Pentru a evita restricțiile, utilizatorii ar trebui să treacă la un plan plătit. Abonamentul Premium costă 8 euro/lună (aprox. 40 lei) , iar planul de bază costă 3 euro/lună (aprox. 15 lei) . Neclaritate pentru abonații „Basic” Rămâne confuz dacă noile limite se aplică și celor care plătesc abonamentul de bază, deoarece acesta nu include bifa albastră. WinFuture indică faptul că regulile nu sunt suficient de clare în acest punct. [...]

România ocupă locul al treilea în Europa de Est la navigarea mobilă potrivit datelor publicate de nPerf , care a analizat performanța navigării pe internet de pe dispozitive mobile în perioada 1 ianuarie – 29 aprilie 2026. Studiul, bazat pe măsurători reale efectuate de utilizatori pe unele dintre cele mai accesate site-uri din lume, plasează România pe podiumul regional, în urma Slovaciei și Bulgariei. Datele arată că Slovacia conduce clasamentul cu un indice de navigare de 72,3%, fiind țara în care utilizatorii au beneficiat de cele mai rapide încărcări ale paginilor și de cea mai fluidă experiență de utilizare. Bulgaria ocupă poziția secundă cu 69,8%, în timp ce România se află foarte aproape, cu 67,2%. Clasamentul performanței navigării mobile în Europa de Est: Loc Țară Scor 1 Slovacia 72,3% 2 Bulgaria 69,8% 3 România 67,2% 4 Cehia 67,0% 5 Polonia 64,0% 6 Moldova 55,8% 7 Ucraina 55,6% Rezultatele evidențiază un grup relativ compact în partea superioară a clasamentului. Diferența dintre Slovacia și Polonia, aflată pe locul al cincilea, este de numai 8,3 puncte procentuale. În schimb, Moldova și Ucraina se află la o distanță considerabilă de lider, cu scoruri mai mici cu aproape 17 puncte procentuale. Potrivit nPerf, indicele de navigare reflectă experiența reală a utilizatorilor atunci când accesează pagini web, rețele sociale sau motoare de căutare de pe telefon. Cu cât scorul este mai ridicat, cu atât paginile se încarcă mai rapid, iar interacțiunile sunt mai fluide. Astfel, poziția României în top sugerează că utilizatorii beneficiază de o infrastructură mobilă competitivă la nivel regional. La nivelul celor șapte state analizate, media se situează în jurul valorii de 64%, ceea ce indică o performanță generală bună a rețelelor mobile din Europa de Est, dar și existența unor diferențe semnificative între piețe. Studiul oferă o imagine a modului în care utilizatorii percep accesul la internet în activitățile de zi cu zi, de la citirea știrilor până la căutările online și utilizarea serviciilor digitale. [...]

Traficul generat de boți a ajuns majoritar pe internet, iar asta pune presiune pe modelul economic al platformelor , care depind de publicitate, potrivit Adevărul , pe baza datelor Cloudflare . Compania de securitate cibernetică și găzduire web Cloudflare spune că, pentru prima dată, volumul de trafic produs de boți și agenți bazați pe inteligență artificială (IA) l-a depășit pe cel generat de utilizatori umani. Matthew Prince , cofondator și director executiv al Cloudflare, a confirmat schimbarea într-o postare pe platforma X și a susținut că momentul a venit mai devreme decât estimările inițiale, care indicau finalul lui 2027. Conform monitorizărilor Cloudflare, boții sunt responsabili pentru 57,4% din totalul solicitărilor de accesare a site-urilor web analizate, în timp ce utilizatorii umani generează 42,6%. Explicația invocată de experți ține de diferența de „viteză” dintre oameni și software: un utilizator accesează, de regulă, câteva pagini înainte de a decide ceva, în timp ce un agent bazat pe IA poate scana și analiza mii de site-uri în același interval. De ce contează pentru bani: publicitatea nu funcționează cu boți Schimbarea structurii traficului ridică, în analiza citată, întrebări economice pentru platformele online, în condițiile în care o parte importantă din finanțarea internetului se bazează pe publicitate. Problema este că sistemele automatizate nu reacționează și nu dau clic pe reclame, ceea ce poate eroda eficiența acestui model. În acest context, o soluție discutată de specialiști ar fi taxarea boților pentru accesul la date. O astfel de schimbare ar putea restructura finanțarea internetului și, potrivit unor analiști citați, ar putea apărea inclusiv scenariul în care navigarea să devină complet gratuită pentru utilizatorii umani, iar costurile să fie suportate de companiile care dezvoltă tehnologii IA. Context: „teoria internetului mort” și poziția Cloudflare Creșterea activității automatizate readuce în discuție „teoria internetului mort”, ipoteza că mediul online ar putea ajunge dominat de algoritmi care interacționează între ei, în detrimentul conținutului uman. Conducerea Cloudflare respinge însă această viziune, argumentând că instrumentele de IA pot permite mai multor oameni să creeze conținut fără cunoștințe avansate de programare. [...]

China accelerează construcția constelației „Qianfan” pentru internet prin satelit , după două lansări reușite în două zile consecutive, care duc totalul sateliților deja plasați pe orbită la 182, potrivit IT Home . Ritmul contează operațional: proiectul intră într-o fază de „industrializare” a lansărilor, necesară pentru a ajunge la o rețea funcțională de acoperire regională și, ulterior, globală. Pe 5 iunie 2026, la ora 14:34 (ora Chinei), o rachetă Long March 8 a lansat de la Centrul Comercial de Lansări Spațiale Hainan un set de 12 sateliți „Qianfan” pe orbită polară, misiunea fiind declarată un succes. Informația este atribuită de publicație postului CCTV News. Cu o zi înainte, compania Yuanxin Satellite (垣信卫星) a lansat încă 18 sateliți „Qianfan” de la Centrul de Lansare Taiyuan, folosind o rachetă Long March 6A, iar toți sateliții ar fi intrat în parametri normali după separare. IT Home notează că, înaintea lansării din 5 iunie, numărul total de sateliți „Qianfan” ajunsese la 182, semn că „asamblarea” constelației se accelerează. Ce urmărește proiectul: internet satelitar cu latență redusă și evoluție spre 6G Conform unei prezentări oficiale citate de publicație, Yuanxin Satellite, entitatea care construiește și operează constelația, vizează furnizarea către utilizatori globali a unor servicii de internet prin satelit (bandă largă) cu: latență redusă, viteză mare, fiabilitate ridicată. În plus, serviciul ar avea „compatibilitate bună” cu sistemele de comunicații existente și ar putea evolua gradual pentru a susține standarde 6G, cu obiectivul final de acoperire „fără întreruperi” între rețele terestre, satelitare, aeriene și maritime. Țintele de desfășurare: 1.296 de sateliți în primele două faze, apoi peste 15.000 Planul proiectului „Qianfan” este structurat în trei etape, potrivit aceleiași surse: Faza 1: 648 sateliți pentru acoperire regională; Faza 2: încă 648 sateliți, pentru un total de 1.296 și acoperire globală; Faza 3: peste 15.000 de sateliți pentru servicii integrate și diversificate. În acest context, cele două lansări consecutive indică o creștere a capacității operaționale de a pune rapid pe orbită loturi de sateliți — o condiție esențială pentru ca o constelație de asemenea dimensiuni să devină utilizabilă comercial. [...]

Kremlinul pregătește „liste albe” de servicii online care să rămână funcționale în timpul opririlor de internet , o măsură cu impact direct asupra operațiunilor digitale și a continuității plăților și serviciilor publice, potrivit G4Media . Președintele rus Vladimir Putin a ordonat asigurarea unor servicii de internet de bază pentru populație, pe fondul anticipării unor noi întreruperi masive ale rețelei, care ar putea fi dispuse de Serviciul Federal de Securitate (FSB) . Ordinul vizează menținerea funcționării „neîntrerupte” a serviciilor esențiale în perioadele în care accesul la internet este restricționat. Ce servicii trebuie să rămână disponibile Conform comunicatului publicat de Kremlin, autoritățile trebuie să asigure funcționarea serviciilor esențiale, inclusiv: sisteme de asistență medicală; sistemul federal de informații de stat; sisteme de plăți; accesul cetățenilor la aceste servicii pe durata restricționării internetului. Termen și responsabili Măsurile trebuie pregătite până la 1 iulie 2026, responsabilitatea revenind prim-ministrului Mihail Mișustin și directorului FSB, Aleksandr Bortnikov. Instrucțiunile au fost elaborate după o reuniune a guvernului rus din 23 aprilie. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că obiectivul este ca serviciile electronice „cu adevărat esențiale” să fie incluse pe „liste albe” și să li se garanteze funcționarea. Înscrierea pe aceste liste este strict reglementată și include site-uri și aplicații rusești. De ce contează pentru economie și operațiuni Întreruperile de internet au produs deja efecte colaterale, inclusiv asupra mediului de afaceri, potrivit relatărilor citate. În perioadele anterioare de restricții, „listele albe” nu au funcționat, iar cetățenii s-au plâns atât de dificultăți în viața de zi cu zi, cât și de impactul asupra afacerilor din Moscova. Cercetătoarea Aleksandra Prokopenko (Carnegie Center) apreciază că ordinul „instituționalizează” întreruperile, transformându-le într-o „condiție operațională normală, nu o excepție”, și că FSB ajunge într-o poziție mai puternică, în timp ce guvernul primește un instrument oficial pentru a anula măsura dacă daunele colaterale devin prea mari. Context: întreruperi repetate și rolul FSB Întreruperile de internet în Rusia au început anul trecut, invocându-se motive de securitate. La Moscova, accesul la internetul mobil a fost blocat aproximativ trei săptămâni în martie, iar la începutul lui mai au existat noi blocaje, ridicate la câteva ore după ce operatorii de telefonie mobilă anunțaseră restricții pentru cinci zile. Potrivit informațiilor citate, întreruperile sunt efectuate de FSB la cererea șefului statului, în baza unei legi promulgate la începutul anului. Forțele de securitate susțin că măsurile sunt necesare pentru apărare împotriva acțiunilor serviciilor secrete ucrainene și a atacurilor cu drone. În același timp, unii experți le leagă de construirea unui „spațiu informațional” mai izolat de internetul global, în linie cu politicile de propagandă și cenzură. [...]