Știri
Știri din categoria Internet

Microsoft a anunțat o colaborare cu Starlink pentru extinderea conectivității la nivel global. Inițiativa vizează internet prin satelit pentru comunități, cu accent pe zone greu de acoperit prin infrastructură terestră, într-un moment în care Elon Musk, fondator și director general al SpaceX, se află în dispute publice și juridice care ating și ecosistemul Microsoft.
Parteneriatul este prezentat ca un semn că Microsoft rămâne dispusă să lucreze cu companiile lui Musk, deși acesta a criticat recent Microsoft pe platforma sa de socializare X și este implicat într-un conflict legal cu OpenAI, companie susținută de Microsoft.
„Prin colaborarea noastră cu Starlink, Microsoft combină conectivitatea prin sateliți pe orbită joasă cu modele de implementare bazate pe comunități și parteneriate cu ecosisteme locale”, a scris Melanie Nakagawa, director de sustenabilitate la Microsoft, într-o postare pe blog.
Concret, Microsoft lucrează, împreună cu Starlink și cu un furnizor de servicii de internet din Kenya, la conectarea a 450 de „hub-uri” comunitare din țară, conform declarațiilor citate. Abordarea combină sateliți pe orbită joasă (sateliți care operează la altitudini mai mici decât cei geostaționari, ceea ce poate reduce întârzierile de transmisie) cu implementare locală, prin parteneri din comunități.

Pentru SpaceX, proiectul poate însemna cerere suplimentară pentru serviciile sale, în contextul în care compania are deja contracte cu Departamentul Apărării al SUA și NASA și ar putea lua în calcul o listare la bursă în 2026, arată CNBC. În plan practic, colaborarea cu Microsoft aduce Starlink într-o inițiativă cu componentă socială și de infrastructură, orientată spre conectarea comunităților și susținerea unor ecosisteme locale.
Elementele-cheie ale colaborării, așa cum sunt descrise de Microsoft și CNBC, includ:
Recomandate

Starlink pregătește sateliții V2 care ar putea oferi „viteze 5G din spațiu” direct pe telefoane obișnuite , promițând o creștere majoră a capacității rețelei satelitare. Potrivit TechRadar , noua generație de sateliți Starlink ar urma să ofere o densitate a datelor de până la 100 de ori mai mare decât actualii sateliți V1 și ar putea permite conexiuni rapide direct pe smartphone-uri, fără echipamente speciale. Starlink, serviciul de internet prin satelit dezvoltat de compania SpaceX a lui Elon Musk , încearcă astfel să depășească limitările actuale ale comunicațiilor prin satelit. Până acum, aceste rețele s-au concentrat mai ales pe acoperire în zone izolate, nu pe viteze ridicate comparabile cu rețelele mobile terestre. Ce aduc nou sateliții Starlink V2 Noua generație de sateliți ar putea transforma modul în care telefoanele se conectează la internet atunci când nu există semnal clasic de la operatori. Principalele promisiuni ale sistemului: viteze de până la aproximativ 150 Mbps pentru utilizatori densitate a traficului de date de până la 100 de ori mai mare față de sateliții actuali conectare directă a smartphone-urilor LTE existente , fără antene sau dispozitive suplimentare acoperire continuă între rețelele terestre și cele prin satelit Sistemul funcționează prin sateliți aflați pe orbită joasă (LEO), care vor acționa practic ca „turnuri de telefonie mobilă în spațiu” . Telefoanele compatibile se vor conecta direct la acești sateliți atunci când semnalul terestru nu este disponibil. Planul de lansare al rețelei SpaceX intenționează să lanseze până la 15.000 de sateliți Starlink V2 , care vor extinde capacitatea și acoperirea globală a rețelei. În perioada de tranziție sunt deja lansați sateliți V2 Mini , utilizați ca soluții intermediare până la implementarea completă a noii constelații. Primele teste extinse ale serviciului îmbunătățit sunt așteptate la începutul anului 2027 . Starlink colaborează deja cu operatori mobili, inclusiv T-Mobile în Statele Unite , pentru a permite trecerea automată între rețelele mobile clasice și conexiunea prin satelit. Scopul este ca utilizatorii să nu observe întreruperi atunci când telefonul schimbă tipul de conexiune. Serviciul Starlink Mobile Serviciul de conectare directă a telefoanelor la satelit, cunoscut inițial sub numele Direct to Cell , a început lansarea comercială în 2025 în unele regiuni. În prezent oferă doar funcții limitate, precum mesaje text și trafic redus de date. Sateliții V2 ar trebui să schimbe radical această situație, aducând viteze comparabile cu rețelele mobile moderne și o experiență mult mai apropiată de cea a internetului terestru. Totuși, performanțele anunțate depind de implementarea completă a constelației de sateliți, ceea ce înseamnă că impactul real se va vedea abia după ce rețeaua va fi extinsă la scară globală. [...]

Platforma X a înregistrat cel mai mare trafic din istorie în timpul atacurilor asupra Iranului , a anunțat Elon Musk, după ce milioane de utilizatori au accesat rețeaua pentru actualizări în timp real despre operațiunea militară comună a SUA și Israelului. Potrivit relatărilor citate de News18 , Musk a scris că a fost „cea mai mare utilizare din toate timpurile”. Declarația a venit la scurt timp după miezul nopții de 1 martie 2026, când șeful departamentului de produs al platformei a susținut că ziua respectivă a fost „ cea mai mare din istoria X ”. Deși nu au fost publicate cifre oficiale privind noul record, precedentul maxim comunicat de Musk fusese de 417 miliarde de secunde cumulate de utilizare la nivel global într-o singură zi. Creșterea traficului a coincis cu desfășurarea operațiunii militare împotriva Iranului, confirmată de președintele american și de oficiali israelieni. Informațiile despre lovituri aeriene, reacții oficiale și represalii au circulat rapid pe platformă, transformând X într-un canal principal de actualizări nefiltrate. Separat, Musk a postat mesajul „Another one bites the dust”, interpretat de numeroși utilizatori ca o reacție la relatările privind moartea liderului suprem iranian. Postarea a strâns sute de mii de aprecieri și redistribuiri într-un interval scurt. Potrivit organizației NetBlocks, citată pe platforma X, conectivitatea la internet în Iran a scăzut semnificativ în timpul atacurilor, ceea ce ar fi limitat fluxul de informații din interiorul țării și ar fi amplificat dependența publicului internațional de rețelele sociale. Recordul de trafic consolidează poziționarea X drept un spațiu central pentru dezbateri și informații în momente de criză geopolitică, în pofida controverselor care au însoțit platforma în ultimii ani. [...]

Iranul este izolat de internetul global de 50 de zile , o întrerupere care, potrivit Economica , lovește direct activitatea economică de zi cu zi, de la comunicare la accesul la servicii online, chiar dacă intranetul național continuă să funcționeze. Organizația NetBlocks arată că „blackout-ul digital” a intrat în a 50-a zi, adică 1.176 de ore. Datele invocate de NetBlocks indică faptul că măsura – descrisă drept fără precedent pentru „o societate conectată” – continuă să afecteze mijloacele de existență și drepturile majorității iranienilor. Ce funcționează și ce nu în Iran, în timpul întreruperii Deși accesul la internetul mondial este „puternic restricționat”, intranetul național rămâne operațional. Asta permite, în special: utilizarea aplicațiilor locale de mesagerie; funcționarea serviciilor bancare. În paralel, o parte dintre utilizatori încearcă să ocolească restricțiile prin rețele private virtuale (VPN – servicii care maschează adresa utilizatorului). Un număr mai mic are acces la Starlink sau la alți furnizori de internet prin satelit, însă sursa notează că acest lucru se face „în pofida riscurilor de a fi arestați”. Contextul: record național și escaladare regională NetBlocks menționează că, la 5 aprilie, întreruperea atinsese un record la scara unei țări. ONG-ul precizează că a mai înregistrat întreruperi mai lungi în trecut, dar la nivel regional, și notează că Coreea de Nord nu a fost conectată niciodată la internetul mondial. Înaintea actualului blackout, iranienii au mai trecut printr-o întrerupere de 18 zile în ianuarie, în timpul manifestațiilor împotriva puterii, a căror reprimare ar fi făcut mii de victime, potrivit textului citat. Ulterior, accesul ar fi fost restabilit parțial, dar a rămas limitat și filtrat, înainte de a fi din nou întrerupt pe scară largă după începerea loviturilor israeliano-americane din 28 februarie împotriva Iranului, care au declanșat un război regional. [...]

Orange își păstrează avantajul de performanță la internetul mobil , cu cele mai bune viteze medii măsurate în România în T1 2026, într-un clasament realizat de SpeedGeo , potrivit Zonait . Datele SpeedGeo, bazate pe 65.681 de măsurători individuale în rețele fixe și mobile, indică faptul că operatorii cu cei mai mulți utilizatori nu sunt automat și cei mai buni la viteze și la calitatea serviciului, în ansamblu. În clasamentul pe viteze medii la download, Orange este pe primul loc, cu 207,2 Mbps la download și 159,8 Mbps la upload, valori aflate în creștere față de intervalul anterior analizat. DIGI se clasează pe locul doi, cu viteze medii de 161,1 Mbps la download și 142,6 Mbps la upload. Articolul notează că performanța mai slabă față de lider ar putea fi influențată de congestionarea rețelei, în condițiile unui număr considerabil mai mare de măsurători, interpretat ca un indiciu al popularității operatorului. Vodafone rămâne în urma primilor doi, cu 125,5 Mbps la download și 36,1 Mbps la upload, pe baza unui număr de raportări de peste cinci ori mai mic, iar creșterile consemnate sunt descrise ca nesemnificative în raport cu competiția. Cum au fost făcute măsurătorile Conform metodologiei SpeedGeo, pentru rețelele fixe au fost luate în calcul puncte de acces wireless și rețele cu fir, iar pentru rețelele mobile au fost incluse dispozitive cu conectivitate 3G, 4G LTE și 5G, inclusiv modemuri USB. Studiul acoperă majoritatea regiunilor țării și mai multe scenarii de utilizare. [...]

Google susține că își anunță utilizatorii când li se cer datele, dar invocă „excepții” în cazul citației ICE – iar cazul unui doctorand străin, care spune că a fost notificat abia după ce informațiile au fost deja predate autorităților, a ajuns în atenția procurorilor generali din California și New York, potrivit Android Authority . Plângerile legale trimise „la începutul acestei săptămâni” cer investigarea Google pentru practici comerciale înșelătoare, pe fondul acuzației că firma ar fi încălcat propriile politici privind notificarea utilizatorilor înainte de a furniza date către guvern. Miza este una de reglementare: dacă autoritățile statale consideră că promisiunile publice ale companiei despre transparență nu sunt respectate în practică, Google se poate confrunta cu anchete și eventuale măsuri corective. Ce s-a întâmplat și de ce contează Cazul pornește de la o citație (subpoena) trimisă de Immigration and Customs Enforcement (ICE) către Google, prin care se solicitau datele unui doctorand străin care a participat la un protest pro-palestinian la Cornell University. Studentul, care studiază în SUA, afirmă că Google l-a notificat doar după ce a predat deja informațiile către Department of Homeland Security, în timp ce se afla într-o călătorie în Elveția. Potrivit articolului, notificarea prealabilă este importantă deoarece îi oferă utilizatorului șansa de a contesta cererea autorităților. În acest caz, studentul susține că a fost privat de această posibilitate. Răspunsul Google: „notificăm, cu excepții” Google a transmis o declarație în care spune că toate citațiile trec printr-un proces de revizuire „conceput să protejeze confidențialitatea utilizatorilor” și să respecte obligațiile legale. Compania afirmă că, de regulă, își informează utilizatorii când conturile lor au fost vizate, dar nu întotdeauna: „Informăm utilizatorii când conturile lor au fost vizate de o citație, cu excepția cazului în care există un ordin legal care ne interzice acest lucru sau într-o circumstanță excepțională. Ne opunem cererilor prea largi, inclusiv prin obiecții în unele cazuri.” Publicația notează că a cerut clarificări dacă Google a fost sub un ordin legal sau dacă situația a fost considerată „circumstanță excepțională”, însă, la momentul redactării, compania nu răspunsese. Replica EFF, după actualizarea din 16 aprilie 2026 Într-o actualizare publicată pe 16 aprilie 2026, Android Authority arată că un avocat senior al Electronic Frontier Foundation (EFF) , F. Mario Trujillo, a oferit o declarație care contestă poziția Google. Materialul de bază nu include conținutul declarației, deci nu este posibil de redat aici ce anume a susținut EFF, dincolo de faptul că a „ripostat” la răspunsul companiei. Ce urmează Pe termen scurt, evoluția depinde de reacția procurorilor generali din California și New York la plângerile depuse și de eventuale clarificări ale Google privind motivul pentru care notificarea ar fi fost întârziată în acest caz. În plan mai larg, disputa pune presiune pe modul în care platformele mari aplică în practică propriile politici de transparență atunci când primesc solicitări guvernamentale de date. [...]

Un videoclip devenit viral arată cum deputați din Duma de Stat recunosc că folosesc VPN pentru a ocoli restricțiile online pe care tot ei le-au votat , într-un episod care pune sub semnul întrebării eficiența reglementărilor și competența celor care le adoptă, potrivit HotNews . Materialul este realizat de bloggerul Amiran Sardarov, care are un canal de YouTube cu 5,7 milioane de urmăritori, și include interviuri directe cu parlamentari despre utilizarea VPN și limitarea accesului la internet în Rusia. VPN (rețea privată virtuală) este un serviciu care ascunde adresa IP reală a utilizatorului și este folosit pe scară largă pentru accesarea conținutului restricționat de autorități. Ce arată clipul: legi restrictive, ocolite de cei care le votează Printre momentele cele mai distribuite se numără intervenția deputatului Vitali Milonov („Rusia Unită”), cunoscut pentru poziții conservatoare și susținerea restricțiilor online. Întrebat ce este VPN, acesta răspunde: „Eu nu știu ce este VPN. Cum se spune corect? MBN?” Întrebat dacă folosește astfel de tehnologii, deputatul spune: „Eu am un Ericsson cu butoane” În același videoclip, deputatul Dmitri Gusev („Rusia Justă”) recunoaște că folosește VPN. Întrebat câți ruși desfășoară activități economice pe rețelele sociale, el răspunde „vreo 10 mii de oameni”, iar după ce intervievatorul îl corectează și indică „aproximativ 3 milioane”, reacționează: „Cât? Trei milioane? E cam mult…” Un alt fragment viral îl surprinde pe același deputat sugerând o legătură directă între accesul la internet și riscurile de securitate: „Ori avem internet și vin dronele peste noi, ori nu avem internet și suntem în siguranță”. Afirmația a fost criticată online, cu argumentul că astfel de tehnologii nu depind de rețelele civile de internet. Reacții publice și presiune din interiorul sistemului Actrița rusă Yana Poplavskaya a criticat dur imaginile, spunând că situația este „rușinoasă” pentru instituțiile statului: „Este rușinos, este o rușine. Vreau să știu de ce acești oameni stau în Duma de Stat. Ce beneficiu aduc statului și cetățenilor?” Criticile au fost preluate și de influenceri, inclusiv de bloggerul Aiza Dolmatova, care a publicat un mesaj video în care contestă restricțiile privind accesul la informație, menționând inclusiv blocarea aplicației Telegram. Ea a sugerat și că informațiile nu ajung complet la liderul de la Kremlin. Context: control sporit, dar limite recunoscute oficial Controversa apare pe fondul intensificării controlului asupra internetului în Rusia, unde autoritățile au blocat în ultimii ani sute de servicii VPN și au restricționat accesul la mai multe platforme online; în material sunt menționate ca aplicații interzise WhatsApp, Facebook și Telegram. În același timp, chiar din zona oficială sunt recunoscute limitele acestor măsuri: șeful comisiei IT din Duma de Stat, Serghei Boiarevski, a declarat că „această tehnologie nu poate fi controlată complet”. Separat, deputații Mihail Matveev și Serghei Obuhov au avertizat că folosirea digitalizării exclusiv ca instrument de control poate deveni o strategie ineficientă și „absurdă”. De ce contează: episodul indică o problemă de aplicare și credibilitate a reglementărilor digitale – dacă inclusiv legislatorii le ocolesc sau nu înțeleg concepte de bază, capacitatea statului de a impune restricțiile anunțate rămâne, în practică, limitată. [...]