Știri
Știri din categoria Internet

Microsoft a anunțat o colaborare cu Starlink pentru extinderea conectivității la nivel global. Inițiativa vizează internet prin satelit pentru comunități, cu accent pe zone greu de acoperit prin infrastructură terestră, într-un moment în care Elon Musk, fondator și director general al SpaceX, se află în dispute publice și juridice care ating și ecosistemul Microsoft.
Parteneriatul este prezentat ca un semn că Microsoft rămâne dispusă să lucreze cu companiile lui Musk, deși acesta a criticat recent Microsoft pe platforma sa de socializare X și este implicat într-un conflict legal cu OpenAI, companie susținută de Microsoft.
„Prin colaborarea noastră cu Starlink, Microsoft combină conectivitatea prin sateliți pe orbită joasă cu modele de implementare bazate pe comunități și parteneriate cu ecosisteme locale”, a scris Melanie Nakagawa, director de sustenabilitate la Microsoft, într-o postare pe blog.
Concret, Microsoft lucrează, împreună cu Starlink și cu un furnizor de servicii de internet din Kenya, la conectarea a 450 de „hub-uri” comunitare din țară, conform declarațiilor citate. Abordarea combină sateliți pe orbită joasă (sateliți care operează la altitudini mai mici decât cei geostaționari, ceea ce poate reduce întârzierile de transmisie) cu implementare locală, prin parteneri din comunități.

Pentru SpaceX, proiectul poate însemna cerere suplimentară pentru serviciile sale, în contextul în care compania are deja contracte cu Departamentul Apărării al SUA și NASA și ar putea lua în calcul o listare la bursă în 2026, arată CNBC. În plan practic, colaborarea cu Microsoft aduce Starlink într-o inițiativă cu componentă socială și de infrastructură, orientată spre conectarea comunităților și susținerea unor ecosisteme locale.
Elementele-cheie ale colaborării, așa cum sunt descrise de Microsoft și CNBC, includ:
Recomandate

SpaceX a urcat rețeaua Starlink la peste 10.700 de sateliți activi , după ce a lansat încă 24 de unități pe orbită joasă, într-o misiune care susține direct extinderea capacității de internet prin satelit la nivel global, potrivit Space . Racheta Falcon 9 a decolat duminică, 28 iunie, de la complexul Space Launch Complex 4 East din cadrul bazei Vandenberg Space Force Base (California), la ora 12:09 p.m. EDT, adică 19:09 ora României. Încărcătura a fost identificată drept misiunea „Group 17-40 ”. Sateliții au ajuns pe orbită la aproximativ 9 minute după lansare, iar treapta superioară urma să îi desfășoare la circa o oră de la decolare, conform estimărilor din relatare. Reutilizarea treptei întâi și ritmul operațional Treapta întâi a rachetei, Booster 1088, a efectuat al 17-lea zbor și a aterizat pe drona autonomă „Of Course I Still Love You”, poziționată în Oceanul Pacific, în largul Californiei. Reutilizarea repetată a boosterelor rămâne un element-cheie pentru menținerea ritmului de lansări. Misiunea de duminică a fost a 75-a lansare Falcon 9 a SpaceX din 2026, potrivit aceleiași surse. Ce înseamnă pentru serviciile de internet prin satelit Cele 24 de unități ridică numărul total de sateliți activi din rețeaua Starlink la „mai mult de 10.700”, conform trackerului Jonathan McDowell . Space notează că Starlink oferă acces la internet la nivel global și deservește inclusiv segmente precum: conexiuni Wi‑Fi la bordul aeronavelor; furnizori de servicii „cell-to-satellite” (conectivitate între telefonie mobilă și satelit). În lipsa unor date suplimentare în material despre acoperire, viteze sau prețuri, impactul imediat cuantificabil rămâne creșterea bazei de sateliți activi și continuitatea unui ritm ridicat de lansări în 2026. [...]

Diferențele de calitate între furnizorii de internet fix rămân mari , iar în 2025 Digi a avut de departe cea mai mare frecvență a reclamațiilor raportată la numărul de conexiuni, în timp ce Vodafone a coborât la un nivel aproape nul, potrivit datelor ANCOM citate de Economica . Pentru utilizatori, miza este direct operațională: probabilitatea de a ajunge la sesizări legate de funcționarea serviciului sau de facturare diferă semnificativ în funcție de operator. Internet fix: Digi conduce la reclamații, Vodafone are cele mai puține În 2025, Digi a înregistrat cea mai mare frecvență a reclamațiilor la internet fix, cu o medie de 206 sesizări la 1.000 de conexiuni . Urmează Nextgen (aprox. 112 ) și Orange ( 95 ), în timp ce Vodafone a avut 2,5 reclamații la 1.000 de conexiuni . Comparativ cu 2024, situația a rămas relativ stabilă la Digi, dar s-a deteriorat la Orange (de la aprox. 66 la 95 ) și la Nextgen (creștere mai redusă). Pe intervalul 2021–2025, Vodafone și Nextgen au avut cele mai mari reduceri ale reclamațiilor, Vodafone coborând de la aprox. 78 (2021) la 2,5 (2025), iar Nextgen reducând cu circa două treimi (de la peste 320 la aprox. 112 ). Probleme tehnice vs. facturare: lideri diferiți la internet fix Raportul ANCOM separă reclamațiile privind deranjamentele (întreruperi și probleme tehnice) de cele privind corectitudinea facturării, iar ierarhiile se schimbă: Deranjamente internet fix (2025): Digi – 185 reclamații la 1.000 de conexiuni; Nextgen – 76 ; Orange – aprox. 28 ; Vodafone – 0,2 . Facturare internet fix (2025): Orange – 37,3 reclamații la 1.000 de conexiuni; Nextgen – aprox. 36 ; Digi – 3,4 ; Vodafone – valori nule . ANCOM notează că Orange și Nextgen au avut constant niveluri mai ridicate ale reclamațiilor privind facturarea decât ceilalți furnizori de internet fix. În cazul Orange, nivelul maxim anual a fost în 2023 (aproape 50 la 1.000), apoi a scăzut în 2024 și a crescut din nou în 2025. Internet mobil: diferențe mai mici, dar cu „vârfuri” pe segmente La internet mobil, diferențele între operatori sunt mai mici decât la fix, însă apar lideri diferiți în funcție de tipul reclamației: Reclamații totale internet mobil (2025): Orange – 4,7 la 1.000 de conexiuni; Digi – aprox. 3,2 ; Vodafone – 2,5 ; Telekom – aprox. 2 . Deranjamente internet mobil (2025): Telekom și Digi – aprox. 2 reclamații la 1.000 de conexiuni fiecare; Vodafone și Orange – sub 1 la 1.000. Facturare internet mobil (2025): Orange – 1,25 ; Vodafone – 1,1 ; Digi și Telekom – valori aproape nule . Pe perioada 2021–2025, Vodafone a avut cea mai importantă îmbunătățire la reclamațiile de internet mobil (de la aprox. 18 la 2,5 ), în timp ce Orange a crescut de la aprox. 2,8 (2021) la 4,7 (2025). Termene de remediere și respectarea lor ANCOM a analizat și termenele asumate contractual pentru remedierea deranjamentelor: Internet fix: Digi – termen maxim 48 de ore ; Orange, Vodafone și Nextgen – 72 de ore . Internet mobil: Orange și Vodafone – 24 de ore ; Digi – 48 de ore ; Telekom – 72 de ore . În 2025, Orange a remediat în termenul contractual toate deranjamentele valide, atât la internet fix, cât și la mobil. La internet fix, ceilalți furnizori au rezolvat aprox. 99% dintre deranjamente în termenul asumat, iar la mobil procentul a variat între 71% și 98% . [...]

Comisia Europeană a acceptat planul Temu de conformare la Digital Services Act , la cinci luni după ce a amendat platforma cu 200 milioane de euro pentru că nu a evaluat corect riscul produselor ilegale, potrivit The Next Web . Decizia contează pentru că fixează un calendar și obligații concrete de control al riscurilor, într-un moment în care Bruxelles-ul își întărește aplicarea DSA asupra marilor platforme. Planul Temu acoperă cinci direcții de lucru, inclusiv o evaluare de risc specifică platformei, folosirea mai bună a datelor pentru a măsura dacă măsurile de protecție funcționează și o verificare mai strictă a sistemelor de moderare a conținutului. Compania va analiza și dacă sistemul de recomandări ajută produsele ilegale să ajungă la cumpărători și cum ar putea vânzătorii să exploateze intenționat funcțiile platformei pentru a promova listări ilegale. Temu are acum patru luni pentru a depune o evaluare intermediară a riscurilor, care trebuie să acopere o perioadă de șase luni încheiată la 30 noiembrie 2026. Documentul trebuie să arate că măsurile planificate au fost implementate. De ce a fost amendată Temu și ce a găsit Comisia Amenda de 200 milioane de euro, emisă pe 28 mai, a venit după ce Comisia a concluzionat că evaluarea de risc din 2024 a Temu s-a bazat pe informații generale despre cumpărăturile online, nu pe dovezi specifice platformei. În consecință, compania ar fi subestimat probabilitatea ca utilizatorii din UE să întâlnească produse ilegale. În cadrul investigației, achiziții-test realizate de un laborator independent au constatat că multe încărcătoare nu au trecut verificări de bază privind siguranța. De asemenea, unele jucării pentru bebeluși au prezentat riscuri medii până la ridicate, inclusiv expunere la substanțe chimice interzise și pericol de sufocare din cauza pieselor mici. Comisia a criticat și faptul că Temu nu a evaluat adecvat cum algoritmii de recomandare și programul de promovare prin influenceri ar putea contribui la răspândirea produselor ilegale. Context: presiune în creștere sub DSA Investigația a început în octombrie 2024, iar Comisia și-a împărtășit concluziile preliminare cu Temu în iulie 2025. În procedura DSA, Temu a avut termen până la 28 august pentru a depune planul de conformare, care a fost apoi analizat de un consiliu al autorităților naționale de reglementare a serviciilor digitale înainte de decizia finală a Comisiei. „Evaluările de risc nu sunt exerciții de bifat căsuțe; ele sunt coloana vertebrală a DSA”, a declarat în mai Henna Virkkunen , vicepreședinte executiv al Comisiei pentru suveranitate tehnologică. Temu a contestat amenda inițială, susținând că este disproporționată și că dosarul vizează prima sa evaluare de risc din 2024, fără să reflecte sistemele folosite în prezent. DSA permite Comisiei să amendeze platformele online mari cu până la 6% din cifra de afaceri anuală globală pentru încălcări și să aplice penalități periodice dacă firmele nu se conformează. În iulie, Bruxelles-ul a amendat AliExpress cu 550 milioane de euro, cea mai mare sancțiune de până acum în baza acestui regulament. [...]

O nouă rundă de volatilitate în Google Search, observată pe 24 octombrie, poate produce oscilații bruște de trafic pentru site-uri , într-un context în care instrumentele de monitorizare și comunitatea SEO raportează mișcări puternice ale clasamentelor, potrivit Search Engine Roundtable . Publicația notează că semnalele cumulate sugerează o ajustare neconfirmată a algoritmului, pornită vineri și continuată sâmbătă. Mișcarea vine după alte episoade recente de „update” neconfirmat raportate pe 20–21 octombrie și pe 16 octombrie. În paralel, autorul reamintește că „Google September 2026 spam update” (o actualizare oficială axată pe combaterea spamului) a rulat între 24 septembrie și 8 octombrie 2026 și ar fi avut trei valuri de volatilitate: 25–27 septembrie, 30 septembrie și 4–6 octombrie. Ce înseamnă pentru companii: trafic imprevizibil și semnale amestecate Dincolo de fluctuațiile de poziții în rezultate, discuțiile din industrie indică efecte operaționale directe: scăderi sau schimbări rapide ale traficului din Search, Discover și Google News , inclusiv pe intervale de câteva ore. În comentariile citate de publicație apar plângeri despre: prăbușiri ale traficului „across the board” (pe mai multe site-uri simultan); Discover care ar trimite trafic către un articol pentru mai puțin de șase ore; percepția că Google News și Discover ar afișa conținut „învechit” sau „ciudat”; „bounce” puternic al clasamentelor (poziții care urcă și coboară rapid). Un element relevant pentru zona de business este că unii administratori de site-uri spun că observă o decuplare între trafic și rezultate comerciale (de exemplu, trafic mai mic pe site, dar comenzi/încasări la nivel normal), ceea ce complică folosirea traficului ca indicator de cerere. Semnalele din instrumentele de monitorizare Search Engine Roundtable arată că volatilitatea a fost surprinsă de „multe” instrumente terțe de urmărire a Google, prezentând capturi și linkuri către o serie de servicii folosite în industrie (de la Mozcast și SEMrush, la Sistrix, Similarweb sau AccuRanker). Publicația adaugă însă un avertisment de context: în ultima lună, aceste instrumente „s-au chinuit” (au avut dificultăți), deși „mulți” spun că și-au atenuat între timp problemele. Context: update-uri neconfirmate peste un update oficial de spam Autorul leagă noul episod de volatilitate de succesiunea de mișcări neconfirmate din octombrie și de update-ul oficial de spam din septembrie–octombrie. În lipsa unei confirmări publice din partea Google pentru 24 octombrie, concluzia rămâne una de probabilitate, bazată pe corelarea dintre: creșterea „chatter”-ului (discuțiilor) din comunitatea SEO despre trafic și clasamente; datele din instrumentele de tracking. Pentru site-urile care depind de trafic organic (publisheri, e-commerce, servicii), mesajul practic este că pot apărea variații rapide ale vizibilității și ale volumelor de vizite, fără un anunț oficial care să explice cauza sau durata. [...]

Meta își extinde dreptul contractual de a „crawla” site-urile firmelor care îi folosesc serviciile , o schimbare care poate muta costuri și riscuri juridice către companii și publisheri, prin simpla acceptare a unor termeni comerciali mai largi, potrivit Gizmodo . Actualizarea, care intră în vigoare pe 30 octombrie, permite Meta „sau oricărei entități care acționează în numele nostru” să folosească software automatizat (inclusiv „web scrapers”, boți și „crawlers”) pentru a accesa, indexa, stoca temporar (cache), analiza, colecta și extrage conținut din domenii și pagini „asociate” produselor sau serviciilor unui „utilizator comercial” și să „tragă periodic actualizări” de acolo. Termenii prevăd și posibilitatea de a crea „credite de test” pentru acces. Cine intră sub „utilizator comercial” și de ce contează Definiția Meta pentru „utilizatori comerciali” este amplă și include conturi care fac publicitate, marketing, vând sau listează produse, dezvoltă aplicații, creează ori folosesc cataloage de produse, administrează o pagină sau un grup de business sau folosesc produse precum Meta Business Suite (consola de administrare a conturilor). În practică, această formulare poate acoperi o parte mare din companiile care folosesc Facebook/Instagram în scop profesional, chiar și fără a cumpăra reclame. Miza operațională și economică: acceptarea acestor termeni poate oferi Meta o bază contractuală pentru a colecta și utiliza conținut de pe site-urile firmelor pentru a-și „furniza, dezvolta, îmbunătăți, cerceta, antrena și menține integritatea” produselor și funcțiilor sale, inclusiv în zona de inteligență artificială. Ce ar putea obține Meta: de la recomandări comerciale la antrenarea AI Gizmodo notează că Meta deja colectează date de pe web la scară mare, iar extinderea termenilor pare să întărească poziția legală a companiei pe măsură ce își leagă viitorul de agenți care navighează web-ul, precum Muse AI. În interpretarea largă, clauzele ar putea permite indexarea site-urilor de business pentru ca astfel de sisteme să „înțeleagă” structura operațiunilor comerciale reale sau să susțină activitatea de publicitate și recomandări în platformă. Publicația citează Ars Technica , care apreciază că mișcarea ar putea ajuta Meta să evite plata a „multe milioane de dolari” în taxe de licențiere pentru conținut. Separat, Nieman Lab a relatat că noii termeni ar putea condiționa accesul organizațiilor de presă la audiențele Meta de acceptarea colectării conținutului de pe site-urile lor. Disputa: „robots.txt” vs. „credite de test” și conținut cu acces restricționat Un punct sensibil este formularea privind „creditele de test”, pe care profesorul James Grimmelmann (Cornell Law School) a interpretat-o, potrivit Nieman Lab, ca putând permite înregistrarea pe site-uri pentru a obține acces la conținut „gated” (restricționat), ceea ce ar putea include și materiale din spatele paywall-urilor. Meta, prin purtătorul de cuvânt Andy Stone, a susținut pe X că un rezumat Techmeme al relatării Nieman Lab este „fals” și că utilizarea „web crawlers” rămâne aceeași, adăugând că proprietarii de conținut pot folosi fișierul robots.txt pentru a-și indica preferințele. Stone a mai spus că actualizarea urmărește să permită extragerea de informații corecte despre produse de vânzare pe site-uri terțe pentru recomandări de reclame și conținut în platformă, „nu” colectarea site-urilor de știri. În același timp, Search Engine Journal a observat că termenii Meta permiteau deja colectarea site-urilor advertiserilor, inclusiv pentru antrenare, iar noutatea din octombrie ar fi extinderea către business-uri care nu cumpără publicitate. Ce urmează pentru companii și publisheri Schimbarea ridică întrebări de aplicare și executare juridică. Avocatul Matt Topic (Loevy & Loevy) a spus pentru Nieman Lab că este o prevedere „remarcabilă” de ascuns în termeni, având în vedere valoarea potențială a materialelor într-o piață de licențiere, și a avertizat că publisherii ar trebui să presupună că ar putea fi aplicabilă. News/Media Alliance, prin CEO-ul Danielle Coffey, a calificat noii termeni drept „scandaloși și probabil ilegali”, într-o declarație publică disponibilă aici . Pentru utilizatorii comerciali, miza imediată este practică: acceptarea termenilor poate deveni o condiție de utilizare a produselor Meta, iar refuzul poate însemna pierderea accesului la instrumente esențiale de administrare și distribuție. În lipsa unor clarificări suplimentare, companiile și publisherii trebuie să trateze actualizarea ca pe o schimbare de guvernanță a datelor: ce conținut de pe site poate fi accesat automat, în ce scopuri poate fi folosit și ce opțiuni reale există pentru limitare. [...]

Circulația de grafice neverificate despre „boții ruși” riscă să distorsioneze evaluarea impactului atacurilor asupra infrastructurii digitale , arată o analiză publicată de The Verge , în contextul unor lovituri cu drone care au scos din funcțiune centre de date din Rusia și au afectat servicii Yandex. În ultimele zile, pe rețelele sociale s-a răspândit un grafic care invocă date Cloudflare și indică o scădere abruptă a „traficului de boți” după atacuri asupra serverelor Yandex, companie descrisă frecvent drept „Google-ul Rusiei”. Interpretarea dominantă a fost că ar fi fost lovite ferme de boți folosite pentru dezinformare și propagandă. Potrivit antibot4navalny, un cont cunoscut pentru expunerea activității de tip „troll farm”, această concluzie este greșită: datele „nu au nimic de-a face cu rețelele sociale”. Ce măsoară, de fapt, datele invocate Într-un fir de discuție pe X, antibot4navalny susține că graficul reflectă, în realitate, cereri generate de „crawleri” (roboți de indexare) ai Yandex – programe automate folosite pe scară largă pentru a scana și indexa site-uri pentru motoare de căutare, dar și pentru alte funcții, inclusiv suport pentru clienți. Acești boți pot fi utilizați și abuziv (de exemplu, pentru spam sau atacuri asupra conturilor), însă nu sunt echivalentul rețelelor de conturi care distribuie conținut manipulator pe platforme sociale. În plus, graficul este specific traficului bazat pe Yandex, nu „activității de boți din Rusia” în ansamblu, care – potrivit Cloudflare, citat de publicație – a rămas în mare parte neschimbată după atacurile asupra centrelor de date. Exemple de amplificare: un grafic atribuit AfD, suspectat ca fiind generat de AI The Verge notează și circulația altor diagrame care pretind aceeași scădere a „boților de dezinformare”. Una dintre ele a fost distribuită pe X de europarlamentarul Tomáš Zdechovský, care a afirmat că activitatea online în jurul partidului de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD) ar fi scăzut puternic după atacuri. Informaticianul Raphael Wimmer spune că suspectează că diagrama folosită este generată cu ajutorul inteligenței artificiale, indicând neconcordanțe, inclusiv un punct de date pentru o zi din viitor (15 octombrie). Imaginea ar fi apărut inițial pe Threads, postată de utilizatorul Robin Schlingheider, însă sursa datelor nu este stabilită, iar versiunea originală nu ar include vreo referire la AfD, potrivit lui Wimmer. „Putem (și mai ales politicienii, jurnaliștii și oamenii de știință, care ar trebui să știe mai bine) să nu mai distribuim imagini neverificate?”, a spus Wimmer. Impact operațional: servicii Yandex încă indisponibile, inclusiv plăți Dincolo de disputa privind interpretarea „traficului de boți”, publicația arată că o parte semnificativă a sistemelor operate de Yandex ar fi încă offline după cel mai recent atac. Printre serviciile afectate se numără Yandex Pay, iar utilizatorii nu ar putea transfera bani, verifica solduri sau face cumpărături. Șeful Yandex Fintech, Dima Pirogov, a transmis într-o declarație (tradusă de publicație) că nu poate oferi un termen precis pentru restabilirea serviciului, dar că echipa lucrează până la remediere. [...]