Știri
Știri din categoria Internet
România urcă pe locul 7 global la cele mai mici tarife pentru internet fix, un indicator care pune presiune pe marjele operatorilor, dar arată și efectul concurenței și al investițiilor în fibră optică, potrivit unei analize citate de Mobilissimo. Studiul menționat indică pentru România un cost mediu lunar de 8,19 dolari (aprox. 38 lei), calculat pe baza ofertelor disponibile.
Analiza aparține Broadband Genie și a luat în calcul 2.631 de abonamente de internet fix din 214 țări și teritorii, cu prețuri colectate între 27 ianuarie și 10 februarie 2026.
În topul celor mai ieftine piețe, România apare pe locul 7, între Egipt (locul 6, 9,91 dolari) și India (locul 8, 8,82 dolari). Primele poziții sunt ocupate de:
La polul opus, cele mai scumpe abonamente de internet fix sunt raportate în teritorii sau piețe cu constrângeri structurale:
Diferența dintre extreme ajunge astfel de la 2,61 dolari în Iran la aproape 374 de dolari în Wallis și Futuna.
Autorii studiului notează că unele piețe cu internet ieftin – inclusiv România și Vietnam – sunt și printre cele mai rapide la nivel global. Concluzia sugerată este că tarifele scăzute pot coexista cu performanța, mai ales acolo unde concurența dintre furnizori și investițiile în rețele de fibră optică au redus costurile.
În sens invers, studiul indică drept explicații pentru tarifele foarte ridicate izolarea geografică (infrastructură dificil de construit și întreținut) și concurența redusă; pentru Turkmenistan este menționat explicit controlul furnizorului de stat ca factor care limitează competiția.
Studiul a exclus 22 de state din lipsa unor date considerate credibile, printre care Coreea de Nord, Congo, Kosovo, Republica Turcă a Ciprului de Nord, Sudan și Cuba.
Recomandate
Începând cu 30 august 2026 , Google schimbă modul în care aplică politica „site reputation abuse” utilizatorilor din Spațiul Economic European, inclusiv celor din România. Potrivit Google Search Central , acțiunile manuale aplicate pentru această abatere nu vor mai retrograda paginile în rezultatele afișate în SEE. Politica, introdusă pentru combaterea fenomenului numit informal „parasite SEO”, vizează paginile realizate de terți și găzduite pe domenii cu autoritate în principal pentru a beneficia de reputația acestora. Sunt vizate, de exemplu, articolele comerciale izolate, fără autor sau supraveghere editorială, copiate de la un marketplace și publicate pe un site cunoscut doar pentru a obține poziții mai bune în Google. Schimbarea europeană nu înseamnă însă că asemenea pagini vor reveni automat la pozițiile anterioare. Google poate separa în sistemele sale secțiunea comercială de domeniul principal, astfel încât aceasta să fie evaluată treptat ca un site independent. Cu alte cuvinte, dispare efectul penalizării manuale pentru publicul din România, dar poate dispărea și avantajul SEO oferit de autoritatea publicației. Ce se schimbă concret pentru publisheri Google va ridica efectul acțiunilor manuale anterioare asupra rezultatelor din SEE, iar existența unei sancțiuni precedente nu va fi utilizată drept semnal negativ. Mesajul poate rămâne însă vizibil în Search Console, deoarece aceeași acțiune continuă să producă efecte pentru utilizatorii din afara SEE. Publisherii pot trimite în continuare cereri de reconsiderare și, în anumite cazuri, pot solicita mediere. Nu orice conținut afiliat, advertorial sau realizat de colaboratori reprezintă o încălcare. Documentația actualizată Google oferă trei exemple relevante: O secțiune de cupoane integrată în navigația publicației, administrată editorial, marcată comercial și adaptată publicului site-ului este puțin probabil să fie sancționată. Un articol afiliat fără autor, editor sau marcaj comercial, ascuns de navigația principală și copiat de la un terț rămâne problematic. Un material original realizat de un freelancer, cu autor identificat, supraveghere editorială și linkuri afiliate marcate corespunzător este considerat o utilizare legitimă. Pentru publicațiile din România, prioritatea nu ar trebui să fie eliminarea automată a secțiunilor comerciale, ci demonstrarea integrării lor reale: autori și responsabili editoriali identificați, marcarea relațiilor comerciale, conținut original, navigare din site-ul principal și o metodă prin care cititorii pot raporta ofertele incorecte. Linkurile plătite trebuie să păstreze atributele rel="sponsored" sau rel="nofollow" . Modificarea vine după ce Comisia Europeană a deschis, în noiembrie 2025, o investigație privind posibilitatea ca Google să limiteze modalități legitime de monetizare ale publisherilor. Comisia a salutat noua abordare, dar va monitoriza implementarea acesteia în baza Digital Markets Act, relatează Reuters . După 30 august, publisherii ar trebui să urmărească separat traficul din România și din alte state SEE față de SUA sau Regatul Unit. O recuperare în SEE, însoțită de pierderi în afara regiunii, ar indica efectul diferențiat al acțiunii manuale. Anunțul privește Google Search și nu promite eliminarea celorlalte reguli anti-spam ori o protecție generală pentru aparițiile în Discover și Top Stories. [...]
Indisponibilitatea Facebook în România a blocat accesul la conturi , cu un mesaj care indică o „problemă a site-ului” și promite remedierea „în scurt timp”, potrivit Economica . Pentru utilizatori și companii, întreruperea are un impact operațional direct: întrerupe comunicarea, administrarea paginilor și accesul la canale folosite frecvent pentru suport și vânzări. În actualizarea de la ora 12:30, publicația notează că rețeaua de socializare „continuă să fie indisponibilă în România”, iar mesajul afișat s-a schimbat față de cel inițial. Mesajul văzut de utilizatori în România, conform articolului, este: „Cont temporar indisponibil. Contul tău este momentan indisponibil din cauza unei probleme a site-ului. Ne aşteptăm ca această problemă să fie rezolvată în scurt timp. Te rugăm să încerci din nou peste câteva minute.” Ca indicator al amplorii problemei, Economica menționează că site-ul DownDetector a arătat o creștere a căutărilor pentru „Facebook down” cu doar câteva minute înainte de ora 9 în Marea Britanie (ora locală), informație atribuită presei britanice. Articolul nu precizează cauza tehnică a indisponibilității și nici un termen exact de remediere. [...]
Diferențele de calitate între furnizorii de internet fix rămân mari , iar în 2025 Digi a avut de departe cea mai mare frecvență a reclamațiilor raportată la numărul de conexiuni, în timp ce Vodafone a coborât la un nivel aproape nul, potrivit datelor ANCOM citate de Economica . Pentru utilizatori, miza este direct operațională: probabilitatea de a ajunge la sesizări legate de funcționarea serviciului sau de facturare diferă semnificativ în funcție de operator. Internet fix: Digi conduce la reclamații, Vodafone are cele mai puține În 2025, Digi a înregistrat cea mai mare frecvență a reclamațiilor la internet fix, cu o medie de 206 sesizări la 1.000 de conexiuni . Urmează Nextgen (aprox. 112 ) și Orange ( 95 ), în timp ce Vodafone a avut 2,5 reclamații la 1.000 de conexiuni . Comparativ cu 2024, situația a rămas relativ stabilă la Digi, dar s-a deteriorat la Orange (de la aprox. 66 la 95 ) și la Nextgen (creștere mai redusă). Pe intervalul 2021–2025, Vodafone și Nextgen au avut cele mai mari reduceri ale reclamațiilor, Vodafone coborând de la aprox. 78 (2021) la 2,5 (2025), iar Nextgen reducând cu circa două treimi (de la peste 320 la aprox. 112 ). Probleme tehnice vs. facturare: lideri diferiți la internet fix Raportul ANCOM separă reclamațiile privind deranjamentele (întreruperi și probleme tehnice) de cele privind corectitudinea facturării, iar ierarhiile se schimbă: Deranjamente internet fix (2025): Digi – 185 reclamații la 1.000 de conexiuni; Nextgen – 76 ; Orange – aprox. 28 ; Vodafone – 0,2 . Facturare internet fix (2025): Orange – 37,3 reclamații la 1.000 de conexiuni; Nextgen – aprox. 36 ; Digi – 3,4 ; Vodafone – valori nule . ANCOM notează că Orange și Nextgen au avut constant niveluri mai ridicate ale reclamațiilor privind facturarea decât ceilalți furnizori de internet fix. În cazul Orange, nivelul maxim anual a fost în 2023 (aproape 50 la 1.000), apoi a scăzut în 2024 și a crescut din nou în 2025. Internet mobil: diferențe mai mici, dar cu „vârfuri” pe segmente La internet mobil, diferențele între operatori sunt mai mici decât la fix, însă apar lideri diferiți în funcție de tipul reclamației: Reclamații totale internet mobil (2025): Orange – 4,7 la 1.000 de conexiuni; Digi – aprox. 3,2 ; Vodafone – 2,5 ; Telekom – aprox. 2 . Deranjamente internet mobil (2025): Telekom și Digi – aprox. 2 reclamații la 1.000 de conexiuni fiecare; Vodafone și Orange – sub 1 la 1.000. Facturare internet mobil (2025): Orange – 1,25 ; Vodafone – 1,1 ; Digi și Telekom – valori aproape nule . Pe perioada 2021–2025, Vodafone a avut cea mai importantă îmbunătățire la reclamațiile de internet mobil (de la aprox. 18 la 2,5 ), în timp ce Orange a crescut de la aprox. 2,8 (2021) la 4,7 (2025). Termene de remediere și respectarea lor ANCOM a analizat și termenele asumate contractual pentru remedierea deranjamentelor: Internet fix: Digi – termen maxim 48 de ore ; Orange, Vodafone și Nextgen – 72 de ore . Internet mobil: Orange și Vodafone – 24 de ore ; Digi – 48 de ore ; Telekom – 72 de ore . În 2025, Orange a remediat în termenul contractual toate deranjamentele valide, atât la internet fix, cât și la mobil. La internet fix, ceilalți furnizori au rezolvat aprox. 99% dintre deranjamente în termenul asumat, iar la mobil procentul a variat între 71% și 98% . [...]
Comisia Europeană a acceptat planul Temu de conformare la Digital Services Act , la cinci luni după ce a amendat platforma cu 200 milioane de euro pentru că nu a evaluat corect riscul produselor ilegale, potrivit The Next Web . Decizia contează pentru că fixează un calendar și obligații concrete de control al riscurilor, într-un moment în care Bruxelles-ul își întărește aplicarea DSA asupra marilor platforme. Planul Temu acoperă cinci direcții de lucru, inclusiv o evaluare de risc specifică platformei, folosirea mai bună a datelor pentru a măsura dacă măsurile de protecție funcționează și o verificare mai strictă a sistemelor de moderare a conținutului. Compania va analiza și dacă sistemul de recomandări ajută produsele ilegale să ajungă la cumpărători și cum ar putea vânzătorii să exploateze intenționat funcțiile platformei pentru a promova listări ilegale. Temu are acum patru luni pentru a depune o evaluare intermediară a riscurilor, care trebuie să acopere o perioadă de șase luni încheiată la 30 noiembrie 2026. Documentul trebuie să arate că măsurile planificate au fost implementate. De ce a fost amendată Temu și ce a găsit Comisia Amenda de 200 milioane de euro, emisă pe 28 mai, a venit după ce Comisia a concluzionat că evaluarea de risc din 2024 a Temu s-a bazat pe informații generale despre cumpărăturile online, nu pe dovezi specifice platformei. În consecință, compania ar fi subestimat probabilitatea ca utilizatorii din UE să întâlnească produse ilegale. În cadrul investigației, achiziții-test realizate de un laborator independent au constatat că multe încărcătoare nu au trecut verificări de bază privind siguranța. De asemenea, unele jucării pentru bebeluși au prezentat riscuri medii până la ridicate, inclusiv expunere la substanțe chimice interzise și pericol de sufocare din cauza pieselor mici. Comisia a criticat și faptul că Temu nu a evaluat adecvat cum algoritmii de recomandare și programul de promovare prin influenceri ar putea contribui la răspândirea produselor ilegale. Context: presiune în creștere sub DSA Investigația a început în octombrie 2024, iar Comisia și-a împărtășit concluziile preliminare cu Temu în iulie 2025. În procedura DSA, Temu a avut termen până la 28 august pentru a depune planul de conformare, care a fost apoi analizat de un consiliu al autorităților naționale de reglementare a serviciilor digitale înainte de decizia finală a Comisiei. „Evaluările de risc nu sunt exerciții de bifat căsuțe; ele sunt coloana vertebrală a DSA”, a declarat în mai Henna Virkkunen , vicepreședinte executiv al Comisiei pentru suveranitate tehnologică. Temu a contestat amenda inițială, susținând că este disproporționată și că dosarul vizează prima sa evaluare de risc din 2024, fără să reflecte sistemele folosite în prezent. DSA permite Comisiei să amendeze platformele online mari cu până la 6% din cifra de afaceri anuală globală pentru încălcări și să aplice penalități periodice dacă firmele nu se conformează. În iulie, Bruxelles-ul a amendat AliExpress cu 550 milioane de euro, cea mai mare sancțiune de până acum în baza acestui regulament. [...]
O nouă rundă de volatilitate în Google Search, observată pe 24 octombrie, poate produce oscilații bruște de trafic pentru site-uri , într-un context în care instrumentele de monitorizare și comunitatea SEO raportează mișcări puternice ale clasamentelor, potrivit Search Engine Roundtable . Publicația notează că semnalele cumulate sugerează o ajustare neconfirmată a algoritmului, pornită vineri și continuată sâmbătă. Mișcarea vine după alte episoade recente de „update” neconfirmat raportate pe 20–21 octombrie și pe 16 octombrie. În paralel, autorul reamintește că „Google September 2026 spam update” (o actualizare oficială axată pe combaterea spamului) a rulat între 24 septembrie și 8 octombrie 2026 și ar fi avut trei valuri de volatilitate: 25–27 septembrie, 30 septembrie și 4–6 octombrie. Ce înseamnă pentru companii: trafic imprevizibil și semnale amestecate Dincolo de fluctuațiile de poziții în rezultate, discuțiile din industrie indică efecte operaționale directe: scăderi sau schimbări rapide ale traficului din Search, Discover și Google News , inclusiv pe intervale de câteva ore. În comentariile citate de publicație apar plângeri despre: prăbușiri ale traficului „across the board” (pe mai multe site-uri simultan); Discover care ar trimite trafic către un articol pentru mai puțin de șase ore; percepția că Google News și Discover ar afișa conținut „învechit” sau „ciudat”; „bounce” puternic al clasamentelor (poziții care urcă și coboară rapid). Un element relevant pentru zona de business este că unii administratori de site-uri spun că observă o decuplare între trafic și rezultate comerciale (de exemplu, trafic mai mic pe site, dar comenzi/încasări la nivel normal), ceea ce complică folosirea traficului ca indicator de cerere. Semnalele din instrumentele de monitorizare Search Engine Roundtable arată că volatilitatea a fost surprinsă de „multe” instrumente terțe de urmărire a Google, prezentând capturi și linkuri către o serie de servicii folosite în industrie (de la Mozcast și SEMrush, la Sistrix, Similarweb sau AccuRanker). Publicația adaugă însă un avertisment de context: în ultima lună, aceste instrumente „s-au chinuit” (au avut dificultăți), deși „mulți” spun că și-au atenuat între timp problemele. Context: update-uri neconfirmate peste un update oficial de spam Autorul leagă noul episod de volatilitate de succesiunea de mișcări neconfirmate din octombrie și de update-ul oficial de spam din septembrie–octombrie. În lipsa unei confirmări publice din partea Google pentru 24 octombrie, concluzia rămâne una de probabilitate, bazată pe corelarea dintre: creșterea „chatter”-ului (discuțiilor) din comunitatea SEO despre trafic și clasamente; datele din instrumentele de tracking. Pentru site-urile care depind de trafic organic (publisheri, e-commerce, servicii), mesajul practic este că pot apărea variații rapide ale vizibilității și ale volumelor de vizite, fără un anunț oficial care să explice cauza sau durata. [...]
Meta își extinde dreptul contractual de a „crawla” site-urile firmelor care îi folosesc serviciile , o schimbare care poate muta costuri și riscuri juridice către companii și publisheri, prin simpla acceptare a unor termeni comerciali mai largi, potrivit Gizmodo . Actualizarea, care intră în vigoare pe 30 octombrie, permite Meta „sau oricărei entități care acționează în numele nostru” să folosească software automatizat (inclusiv „web scrapers”, boți și „crawlers”) pentru a accesa, indexa, stoca temporar (cache), analiza, colecta și extrage conținut din domenii și pagini „asociate” produselor sau serviciilor unui „utilizator comercial” și să „tragă periodic actualizări” de acolo. Termenii prevăd și posibilitatea de a crea „credite de test” pentru acces. Cine intră sub „utilizator comercial” și de ce contează Definiția Meta pentru „utilizatori comerciali” este amplă și include conturi care fac publicitate, marketing, vând sau listează produse, dezvoltă aplicații, creează ori folosesc cataloage de produse, administrează o pagină sau un grup de business sau folosesc produse precum Meta Business Suite (consola de administrare a conturilor). În practică, această formulare poate acoperi o parte mare din companiile care folosesc Facebook/Instagram în scop profesional, chiar și fără a cumpăra reclame. Miza operațională și economică: acceptarea acestor termeni poate oferi Meta o bază contractuală pentru a colecta și utiliza conținut de pe site-urile firmelor pentru a-și „furniza, dezvolta, îmbunătăți, cerceta, antrena și menține integritatea” produselor și funcțiilor sale, inclusiv în zona de inteligență artificială. Ce ar putea obține Meta: de la recomandări comerciale la antrenarea AI Gizmodo notează că Meta deja colectează date de pe web la scară mare, iar extinderea termenilor pare să întărească poziția legală a companiei pe măsură ce își leagă viitorul de agenți care navighează web-ul, precum Muse AI. În interpretarea largă, clauzele ar putea permite indexarea site-urilor de business pentru ca astfel de sisteme să „înțeleagă” structura operațiunilor comerciale reale sau să susțină activitatea de publicitate și recomandări în platformă. Publicația citează Ars Technica , care apreciază că mișcarea ar putea ajuta Meta să evite plata a „multe milioane de dolari” în taxe de licențiere pentru conținut. Separat, Nieman Lab a relatat că noii termeni ar putea condiționa accesul organizațiilor de presă la audiențele Meta de acceptarea colectării conținutului de pe site-urile lor. Disputa: „robots.txt” vs. „credite de test” și conținut cu acces restricționat Un punct sensibil este formularea privind „creditele de test”, pe care profesorul James Grimmelmann (Cornell Law School) a interpretat-o, potrivit Nieman Lab, ca putând permite înregistrarea pe site-uri pentru a obține acces la conținut „gated” (restricționat), ceea ce ar putea include și materiale din spatele paywall-urilor. Meta, prin purtătorul de cuvânt Andy Stone, a susținut pe X că un rezumat Techmeme al relatării Nieman Lab este „fals” și că utilizarea „web crawlers” rămâne aceeași, adăugând că proprietarii de conținut pot folosi fișierul robots.txt pentru a-și indica preferințele. Stone a mai spus că actualizarea urmărește să permită extragerea de informații corecte despre produse de vânzare pe site-uri terțe pentru recomandări de reclame și conținut în platformă, „nu” colectarea site-urilor de știri. În același timp, Search Engine Journal a observat că termenii Meta permiteau deja colectarea site-urilor advertiserilor, inclusiv pentru antrenare, iar noutatea din octombrie ar fi extinderea către business-uri care nu cumpără publicitate. Ce urmează pentru companii și publisheri Schimbarea ridică întrebări de aplicare și executare juridică. Avocatul Matt Topic (Loevy & Loevy) a spus pentru Nieman Lab că este o prevedere „remarcabilă” de ascuns în termeni, având în vedere valoarea potențială a materialelor într-o piață de licențiere, și a avertizat că publisherii ar trebui să presupună că ar putea fi aplicabilă. News/Media Alliance, prin CEO-ul Danielle Coffey, a calificat noii termeni drept „scandaloși și probabil ilegali”, într-o declarație publică disponibilă aici . Pentru utilizatorii comerciali, miza imediată este practică: acceptarea termenilor poate deveni o condiție de utilizare a produselor Meta, iar refuzul poate însemna pierderea accesului la instrumente esențiale de administrare și distribuție. În lipsa unor clarificări suplimentare, companiile și publisherii trebuie să trateze actualizarea ca pe o schimbare de guvernanță a datelor: ce conținut de pe site poate fi accesat automat, în ce scopuri poate fi folosit și ce opțiuni reale există pentru limitare. [...]
