Știri
Știri din categoria Internet
Germania cere un „gestionar european” pentru TikTok în UE, într-o mișcare care ar putea împinge platforma spre o reorganizare a operațiunilor și a guvernanței datelor pe piața europeană, pe fondul presiunilor de reglementare din sectorul digital, potrivit Agerpres.
Ministrul german al culturii, Wolfram Weimer, a spus la Bruxelles că Europa ar trebui să se inspire din „modelul american”, unde TikTok a anunțat la începutul anului crearea unei companii cu majoritate americană pentru a-și continua activitățile în SUA, în pofida legăturilor cu societatea-mamă chineză. În viziunea sa, soluția europeană ar însemna ca activitățile TikTok din Europa să fie încredințate unui „gestionar european”.
În centrul discuției se află algoritmul TikTok și temerile legate de utilizarea lui ca instrument de colectare de date sau propagandă. Weimer a invocat îngrijorări privind amploarea colectării de date despre tinerii europeni și a susținut că aceste date ar fi transmise către servere a căror origine „nu o cunoaștem” cu precizie.
Potrivit informațiilor din material, TikTok încearcă să liniștească instituțiile europene prin stocarea datelor utilizatorilor europeni în Europa și prin restricții privind persoanele care pot avea acces la aceste informații.
În paralel, platforma este vizată de anchete ale Uniunii Europene în cadrul reglementărilor sale pentru sectorul digital, ceea ce menține presiunea pentru măsuri suplimentare de conformare și, posibil, pentru schimbări de structură operațională în UE.
Recomandate
Intervenția CNA a dus la eliminarea integrală a conținutului despre „ambulanța neagră” de pe TikTok , după ce autoritatea a cerut platformei să acționeze împotriva mesajelor considerate ilegale, potrivit Antena 3 . CNA spune că subiectul „nu mai este prezent în platformă”, inclusiv prin ștergerea tuturor mesajelor marcate cu hashtagul „#ambulantaneagra”. Consiliul Național al Audiovizualului a anunțat că, în ședința din 11 august, a analizat sesizările primite privind mesaje audiovizuale cu tema „ambulanța neagră” sau „salvarea neagră”. În total, au fost examinate 90 de mesaje care promovau mitul „ambulanței care fură copii”, iar CNA a decis în unanimitate să solicite TikTok măsuri împotriva acestui conținut. Potrivit CNA, reprezentanții TikTok au comunicat pe 12 august că au eliminat mesajele reclamate și au extins măsura prin ștergerea tuturor mesajelor marcate „#ambulantaneagra”, urmând să monitorizeze și mesajele conexe. Eliminarea efectivă a videoclipurilor a avut loc miercuri, mai arată informațiile transmise. Contextul: dezinformare urmată de violențe Subiectul a intrat în atenția autorităților după un incident din județul Cluj, unde o ambulanță a fost atacată pe fondul unor informații false distribuite pe TikTok. Antena 3 notează că, pe 9 august, trei tineri (18, 22 și 24 de ani) din comuna Recea-Cristur au fost reținuți pentru 24 de ore, fiind acuzați de distrugere, lovire sau alte violențe și tulburarea ordinii și liniștii publice, în legătură cu atacul. Ulterior, șapte persoane, inclusiv o femeie, au fost arestate preventiv pentru 30 de zile. Ce semnal transmite CNA către utilizatori În mesajul public, CNA a îndemnat utilizatorii marilor platforme să fie atenți la informațiile pe care le redistribuie și să se informeze din „surse competente”. Din perspectiva reglementării, cazul arată că autoritatea încearcă să obțină intervenții rapide ale platformelor atunci când conținutul online este considerat ilegal și are potențial de a produce efecte în lumea reală. [...]
Comisia Europeană pregătește o interdicție etapizată pentru accesul minorilor la „social media plus”, mutând presiunea de conformare pe platforme , potrivit Gizmodo . Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen , a anunțat că un raport de experți a fost finalizat, iar propunerea legislativă ar urma să fie prezentată „după vară”, ceea ce deschide un nou front de reglementare cu impact direct asupra modului în care companiile digitale își proiectează și monetizează produsele în UE. Ce ar însemna „social media plus” și cine ar fi vizat Raportul recomandă o restricție armonizată la nivelul UE care să interzică accesul la rețele sociale și alte servicii digitale pentru copiii sub 13 ani , inclusiv „companioni” bazați pe inteligență artificială. Conceptul de „social media plus”, descris de von der Leyen într-un briefing de presă, sugerează că măsurile nu s-ar limita la platformele clasice de socializare, ci ar putea acoperi și alte zone ale internetului unde există conținut nepotrivit vârstei sau funcții considerate „adictive”. În același set de recomandări, experții susțin că: sub 3 ani copiii nu ar trebui expuși deloc la ecrane; între 3 și 13 ani , accesul la servicii „potrivite vârstei” ar trebui să fie limitat în timp și permis doar cu acordul părinților sau în scop educațional; între 13 și 18 ani , utilizarea ar urma să fie introdusă gradual, inclusiv prin posibile restricții naționale „de precauție”, pentru a asigura conținut adecvat vârstei. Schimbarea de filozofie: platformele trebuie să demonstreze că „nu fac rău” Un element cu impact operațional și juridic pentru industrie este inversarea sarcinii: von der Leyen a spus că platformele ar trebui să dovedească UE că serviciile lor nu produc prejudicii . Raportul merge în aceeași direcție și recomandă ca furnizorii să nu aibă acces la minori până când nu demonstrează funcții sigure și adecvate vârstei, iar acolo unde există o versiune „sigură implicit”, funcțiile pentru adulți să fie activate doar după verificări eficiente ale vârstei. Instrumentul-cheie: verificarea vârstei la nivel european În context, Comisia mizează și pe o aplicație de verificare a vârstei la nivel european, prezentată anterior de von der Leyen, care ar urma să fie unul dintre instrumentele folosite pentru aplicarea interdicției. Detaliile despre cum va funcționa în practică și ce servicii vor intra exact sub umbrela „social media plus” rămân neclare în acest moment. Ce urmează în procesul legislativ și de ce contează pentru piață După ce Comisia va reveni cu propunerea „mai târziu în acest an”, aceasta va avea nevoie de aprobarea Parlamentului European și a statelor membre. Dacă trece, măsurile s-ar aplica în toate cele 27 de state ale UE, ceea ce ar putea rescrie regulile de funcționare pentru o parte importantă a economiei digitale europene: de la designul produselor (funcții precum derularea infinită sau redarea automată) până la obligații de verificare a vârstei și limitări de acces pentru minori. Gizmodo notează că există și opoziție: unii critici consideră măsurile insuficiente, alții spun că verificarea vârstei este prea intruzivă. Von der Leyen a admis că soluțiile nu vor fi „infailibile” și că efectele se vor vedea în timp, dar a susținut necesitatea stabilirii unei vârste de la care copiii pot intra pe rețele sociale. [...]
Uniunea Europeană ia în calcul interzicerea accesului la rețele sociale pentru copiii sub 13 ani , ca parte a unui model de acces „progresiv și gradual” la platformele online, potrivit Economica , care citează Agerpres. Miza este una de reglementare: dacă recomandările experților se transformă în legislație, platformele ar urma să fie obligate să aplice verificări de vârstă și să reducă funcțiile considerate generatoare de dependență. Președinta Comisiei Europene , Ursula von der Leyen , a spus că va prezenta propuneri legislative „după vară”, argumentând că minorii au nevoie de timp „în lumea reală” înainte ca „un algoritm” să le influențeze dezvoltarea. Ce propun experții mandatați de Comisia Europeană Echipa de experți, condusă de epidemiologul francez Maria Melchior și de profesorul german Jorg Fegert (psihiatria copilului), recomandă un set de măsuri diferențiate pe vârste: Interzicerea la nivelul UE a accesului la social media și alte servicii online pentru copiii sub 13 ani , inclusiv la asistenți bazați pe inteligență artificială, cu excepția unor perioade limitate, sub supravegherea unui părinte sau a unui cadru educativ. Acces pentru 13–18 ani doar la platforme care au un sistem eficace de verificare a vârstei și care pot demonstra că sunt „sigure prin concepție”, inclusiv prin eliminarea funcțiilor cu potențial ridicat de dependență . Posibilitatea ca statele membre să introducă interdicții naționale și pentru minorii care au împlinit 13 ani. Unde există deja sprijin și unde apar rezerve În rândul statelor membre, mai multe țări – Franța, Spania, Grecia, Danemarca, Austria și Suedia – fie sunt pe cale să aplice, fie iau în calcul restricții privind accesul minorilor la social media. Nu există însă unanimitate: Estonia se opune interdicțiilor, iar alte state nu s-au pronunțat, potrivit aceleiași surse. Ce urmează și de ce contează pentru platforme Protecția online a copiilor este prezentată ca prioritate a celui de-al doilea mandat al Ursulei von der Leyen, iar Irlanda (care deține până la finalul anului președinția rotativă a Consiliului UE) susține o abordare europeană pentru verificarea vârstei utilizatorilor. În paralel, exemple din afara UE cresc presiunea pentru reguli mai dure: Australia a adoptat o lege care cere platformelor să împiedice crearea de conturi de către persoanele sub 16 ani (în vigoare din decembrie anul trecut), iar guvernul britanic a anunțat intenția unei interdicții similare, cu măsuri așteptate să intre în vigoare în primăvara lui 2027. [...]
Meta își extinde dreptul contractual de a „crawla” site-urile firmelor care îi folosesc serviciile , o schimbare care poate muta costuri și riscuri juridice către companii și publisheri, prin simpla acceptare a unor termeni comerciali mai largi, potrivit Gizmodo . Actualizarea, care intră în vigoare pe 30 octombrie, permite Meta „sau oricărei entități care acționează în numele nostru” să folosească software automatizat (inclusiv „web scrapers”, boți și „crawlers”) pentru a accesa, indexa, stoca temporar (cache), analiza, colecta și extrage conținut din domenii și pagini „asociate” produselor sau serviciilor unui „utilizator comercial” și să „tragă periodic actualizări” de acolo. Termenii prevăd și posibilitatea de a crea „credite de test” pentru acces. Cine intră sub „utilizator comercial” și de ce contează Definiția Meta pentru „utilizatori comerciali” este amplă și include conturi care fac publicitate, marketing, vând sau listează produse, dezvoltă aplicații, creează ori folosesc cataloage de produse, administrează o pagină sau un grup de business sau folosesc produse precum Meta Business Suite (consola de administrare a conturilor). În practică, această formulare poate acoperi o parte mare din companiile care folosesc Facebook/Instagram în scop profesional, chiar și fără a cumpăra reclame. Miza operațională și economică: acceptarea acestor termeni poate oferi Meta o bază contractuală pentru a colecta și utiliza conținut de pe site-urile firmelor pentru a-și „furniza, dezvolta, îmbunătăți, cerceta, antrena și menține integritatea” produselor și funcțiilor sale, inclusiv în zona de inteligență artificială. Ce ar putea obține Meta: de la recomandări comerciale la antrenarea AI Gizmodo notează că Meta deja colectează date de pe web la scară mare, iar extinderea termenilor pare să întărească poziția legală a companiei pe măsură ce își leagă viitorul de agenți care navighează web-ul, precum Muse AI. În interpretarea largă, clauzele ar putea permite indexarea site-urilor de business pentru ca astfel de sisteme să „înțeleagă” structura operațiunilor comerciale reale sau să susțină activitatea de publicitate și recomandări în platformă. Publicația citează Ars Technica , care apreciază că mișcarea ar putea ajuta Meta să evite plata a „multe milioane de dolari” în taxe de licențiere pentru conținut. Separat, Nieman Lab a relatat că noii termeni ar putea condiționa accesul organizațiilor de presă la audiențele Meta de acceptarea colectării conținutului de pe site-urile lor. Disputa: „robots.txt” vs. „credite de test” și conținut cu acces restricționat Un punct sensibil este formularea privind „creditele de test”, pe care profesorul James Grimmelmann (Cornell Law School) a interpretat-o, potrivit Nieman Lab, ca putând permite înregistrarea pe site-uri pentru a obține acces la conținut „gated” (restricționat), ceea ce ar putea include și materiale din spatele paywall-urilor. Meta, prin purtătorul de cuvânt Andy Stone, a susținut pe X că un rezumat Techmeme al relatării Nieman Lab este „fals” și că utilizarea „web crawlers” rămâne aceeași, adăugând că proprietarii de conținut pot folosi fișierul robots.txt pentru a-și indica preferințele. Stone a mai spus că actualizarea urmărește să permită extragerea de informații corecte despre produse de vânzare pe site-uri terțe pentru recomandări de reclame și conținut în platformă, „nu” colectarea site-urilor de știri. În același timp, Search Engine Journal a observat că termenii Meta permiteau deja colectarea site-urilor advertiserilor, inclusiv pentru antrenare, iar noutatea din octombrie ar fi extinderea către business-uri care nu cumpără publicitate. Ce urmează pentru companii și publisheri Schimbarea ridică întrebări de aplicare și executare juridică. Avocatul Matt Topic (Loevy & Loevy) a spus pentru Nieman Lab că este o prevedere „remarcabilă” de ascuns în termeni, având în vedere valoarea potențială a materialelor într-o piață de licențiere, și a avertizat că publisherii ar trebui să presupună că ar putea fi aplicabilă. News/Media Alliance, prin CEO-ul Danielle Coffey, a calificat noii termeni drept „scandaloși și probabil ilegali”, într-o declarație publică disponibilă aici . Pentru utilizatorii comerciali, miza imediată este practică: acceptarea termenilor poate deveni o condiție de utilizare a produselor Meta, iar refuzul poate însemna pierderea accesului la instrumente esențiale de administrare și distribuție. În lipsa unor clarificări suplimentare, companiile și publisherii trebuie să trateze actualizarea ca pe o schimbare de guvernanță a datelor: ce conținut de pe site poate fi accesat automat, în ce scopuri poate fi folosit și ce opțiuni reale există pentru limitare. [...]
Circulația de grafice neverificate despre „boții ruși” riscă să distorsioneze evaluarea impactului atacurilor asupra infrastructurii digitale , arată o analiză publicată de The Verge , în contextul unor lovituri cu drone care au scos din funcțiune centre de date din Rusia și au afectat servicii Yandex. În ultimele zile, pe rețelele sociale s-a răspândit un grafic care invocă date Cloudflare și indică o scădere abruptă a „traficului de boți” după atacuri asupra serverelor Yandex, companie descrisă frecvent drept „Google-ul Rusiei”. Interpretarea dominantă a fost că ar fi fost lovite ferme de boți folosite pentru dezinformare și propagandă. Potrivit antibot4navalny, un cont cunoscut pentru expunerea activității de tip „troll farm”, această concluzie este greșită: datele „nu au nimic de-a face cu rețelele sociale”. Ce măsoară, de fapt, datele invocate Într-un fir de discuție pe X, antibot4navalny susține că graficul reflectă, în realitate, cereri generate de „crawleri” (roboți de indexare) ai Yandex – programe automate folosite pe scară largă pentru a scana și indexa site-uri pentru motoare de căutare, dar și pentru alte funcții, inclusiv suport pentru clienți. Acești boți pot fi utilizați și abuziv (de exemplu, pentru spam sau atacuri asupra conturilor), însă nu sunt echivalentul rețelelor de conturi care distribuie conținut manipulator pe platforme sociale. În plus, graficul este specific traficului bazat pe Yandex, nu „activității de boți din Rusia” în ansamblu, care – potrivit Cloudflare, citat de publicație – a rămas în mare parte neschimbată după atacurile asupra centrelor de date. Exemple de amplificare: un grafic atribuit AfD, suspectat ca fiind generat de AI The Verge notează și circulația altor diagrame care pretind aceeași scădere a „boților de dezinformare”. Una dintre ele a fost distribuită pe X de europarlamentarul Tomáš Zdechovský, care a afirmat că activitatea online în jurul partidului de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD) ar fi scăzut puternic după atacuri. Informaticianul Raphael Wimmer spune că suspectează că diagrama folosită este generată cu ajutorul inteligenței artificiale, indicând neconcordanțe, inclusiv un punct de date pentru o zi din viitor (15 octombrie). Imaginea ar fi apărut inițial pe Threads, postată de utilizatorul Robin Schlingheider, însă sursa datelor nu este stabilită, iar versiunea originală nu ar include vreo referire la AfD, potrivit lui Wimmer. „Putem (și mai ales politicienii, jurnaliștii și oamenii de știință, care ar trebui să știe mai bine) să nu mai distribuim imagini neverificate?”, a spus Wimmer. Impact operațional: servicii Yandex încă indisponibile, inclusiv plăți Dincolo de disputa privind interpretarea „traficului de boți”, publicația arată că o parte semnificativă a sistemelor operate de Yandex ar fi încă offline după cel mai recent atac. Printre serviciile afectate se numără Yandex Pay, iar utilizatorii nu ar putea transfera bani, verifica solduri sau face cumpărături. Șeful Yandex Fintech, Dima Pirogov, a transmis într-o declarație (tradusă de publicație) că nu poate oferi un termen precis pentru restabilirea serviciului, dar că echipa lucrează până la remediere. [...]
Google pare să intre în faza finală a actualizării anti-spam din septembrie 2026, cu un nou vârf de volatilitate între 4 și 6 octombrie , ceea ce poate însemna încă o rundă de fluctuații de trafic pentru site-uri și, implicit, variații bruște de venituri din publicitate și afiliere, potrivit Search Engine Roundtable . Publicația notează că actualizarea ar trebui să se încheie „în orice zi”, dar avertizează că ar mai putea apărea un ultim puseu de volatilitate înainte de final. Din perspectiva operațională, mesajul pentru editori și magazine online este că performanța în Google poate rămâne instabilă pe termen scurt, inclusiv în Google Discover . Cronologia valurilor: 24 septembrie – 6 octombrie Conform aceleiași surse, actualizarea a început joi, 24 septembrie, iar impactul a venit în mai multe „valuri”: 25–27 septembrie : primul val, când „cel mai probabil” au fost lovite primele site-uri; 30 septembrie : o nouă încălzire a semnalelor; 4–6 octombrie : un al treilea vârf, pe care autorul îl consideră faza finală a implementării. Elementul distinctiv față de actualizările anterioare, mai arată articolul, este durata: Google ar fi indicat că rollout-ul (implementarea treptată) se întinde pe aproximativ două săptămâni , nu pe tipicul „două zile”, ceea ce crește probabilitatea de impact în cicluri succesive. Ce indică instrumentele de monitorizare Search Engine Roundtable spune că „instrumentele” de urmărire a modificărilor din rezultatele Google arată, în agregat, semne de volatilitate. În listă apar, între altele, SEMRush și AWR , alături de alte servicii de măsurare a fluctuațiilor din paginile de rezultate (SERP). Semnale din piață: trafic în scădere și presiune pe venituri Articolul include și reacții din comunitate (inclusiv referiri la discuții de pe WebmasterWorld), unde unii administratori de site-uri reclamă scăderi de trafic din căutare și Discover, probleme de relevanță a audienței și, în unele cazuri, impact direct în monetizare. Una dintre intervenții menționează chiar o scădere puternică a câștigurilor pentru un site de știri, în contextul unui trafic „foarte slab”. Pentru companii, miza imediată este practică: dacă volatilitatea continuă până la închiderea rollout-ului, planificarea campaniilor, estimările de vânzări și bugetele de marketing bazate pe trafic organic pot rămâne imprecise încă câteva zile. [...]
