Știri
Știri din categoria Internet
Amazon își pune sub presiune calendarul de lansare pentru internetul satelitar Leo, după ce serviciul a intrat în beta pentru companii pe 8 aprilie 2026, dar compania este încă departe de pragul de sateliți impus de autoritatea americană de reglementare. Potrivit thenextweb.com, Amazon vizează disponibilitatea comercială la mijlocul lui 2026, în timp ce încearcă să obțină o prelungire de doi ani a termenului stabilit de Federal Communications Commission (FCC).
Amazon Leo este rebranduirea Project Kuiper, decisă în noiembrie 2025, după ce compania a început să aibă suficient „hardware operațional” pe orbită pentru a trece de la un program de dezvoltare la un produs comercial. Fereastra de lansare „mid-2026” este menționată în scrisoarea anuală către acționari a CEO-ului Andy Jassy, publicată la o zi după startul beta-ului enterprise.
Licența FCC pentru constelația „Generation 1” obligă Amazon să aibă 1.618 sateliți pe orbită și operaționali până la 30 iulie 2026 (jumătate din totalul planificat de 3.236). La începutul lui aprilie 2026, Amazon avea între 210 și 241 sateliți pe orbită, nivel care face termenul inițial „practic imposibil de atins”, conform analizei.
În ianuarie 2026, compania a cerut oficial FCC o extindere cu doi ani, invocând lipsa vehiculelor de lansare disponibile. Pentru a reduce decalajul, Amazon a contractat lansări suplimentare:
Flota de lansatoare contractate include Atlas V și Vulcan Centaur (United Launch Alliance), Falcon 9 (SpaceX), Ariane 6 (Arianespace) și New Glenn (Blue Origin).
Amazon spune că a proiectat trei tipuri de terminale, pentru segmente diferite, cu viteze maxime de descărcare de până la 1 Gbps pentru clienții enterprise:
Jassy susține în scrisoarea către acționari că terminalele Leo ar oferi „de șase până la opt ori” performanță mai bună la upload și „de două ori” la download față de alternativele actuale pentru clienți enterprise — afirmație care, notează publicația, va putea fi verificată abia după lansarea comercială și teste independente.
În beta apar parteneri precum Verizon, AT&T, Vodafone/Vodacom, JetBlue, NBN Co (Australia), Vrio (America Latină) și NASA, alături de clienți de logistică. Strategia inițială de vânzare este orientată către operatori telecom și integratori enterprise, nu către competiția directă pe piața de masă.
În paralel, Amazon ar fi în discuții pentru achiziția Globalstar, estimată la circa 9 miliarde de dolari (aprox. 41 miliarde lei), tranzacție care i-ar aduce acces la spectru în banda L, folosit și de serviciul de conectivitate satelitară de urgență al Apple; Apple ar deține o participație de 20% în Globalstar printr-o investiție de 1,5 miliarde de dolari (aprox. 6,9 miliarde lei), ceea ce complică potențialul acord.
Pe termen scurt, evoluția proiectului depinde de două variabile: decizia FCC privind prelungirea termenului și capacitatea Amazon de a accelera lansările pentru a reduce diferența față de cerința de 1.618 sateliți până la finalul lui iulie 2026. În acest context, ținta de lansare comercială la mijlocul lui 2026 rămâne ambițioasă, iar validarea performanțelor promise va depinde de momentul în care serviciul va fi disponibil pe scară largă.
Recomandate
Iranul a impus cea mai lungă întrerupere națională a internetului de până acum , iar populația nu mai are acces la internetul global de circa 1.000 de ore, potrivit focus.de . Miza practică: o economie și o societate de 90 de milioane de oameni funcționează, în mare parte, pe un „intranet” controlat de stat, cu acces limitat la conținuturi aprobate. Organizația Netblocks, specializată în monitorizarea blocajelor de rețea, a transmis pe platforma X că ar fi vorba despre cea mai lungă „pană” de internet la nivel național înregistrată până acum la nivel mondial. Informația a fost comunicată în noaptea anterioară publicării. Ce s-a întâmplat și de când Conform publicației, restricțiile au început odată cu declanșarea „războiului din Iran”, la 28 februarie, când guvernul de la Teheran a blocat în mare parte accesul la internetul mondial. De atunci, utilizatorii obișnuiți pot folosi doar o rețea internă limitată, în care sunt disponibile doar materiale aprobate de autorități. Cine are, totuși, acces Aceeași sursă notează că o parte restrânsă a aparatului militar și de putere ar continua să folosească internetul fără restricții. În plus, unele instituții media iraniene își publică știrile pe Telegram și X, deși aceste platforme ar fi, în mod normal, blocate. De ce contează pentru zona „internet” O întrerupere prelungită la scară națională afectează direct operațiunile digitale de zi cu zi — de la comunicare și acces la informație până la activități economice care depind de servicii online globale. În lipsa unor detalii suplimentare în material, nu este precizat când ar urma să fie ridicate restricțiile sau în ce condiții. [...]
Coreea de Sud pregătește un „internet minim garantat” pentru toți cetățenii , o măsură cu impact direct asupra modului în care operatorii telecom își gestionează rețelele și ofertele comerciale, potrivit G4Media.ro . Concret, autoritățile introduc un acces nelimitat la internet, indiferent de abonamentul deținut, astfel încât conexiunea să nu fie întreruptă după consumarea traficului inclus. Mecanismul descris în articol presupune un „abonament de bază” nelimitat: după epuizarea pachetului principal, utilizatorii rămân conectați la o viteză de 400 kbit/s. Autoritățile consideră că acest nivel este suficient pentru mesagerie, acces la servicii guvernamentale și site-uri simple. Ce se schimbă pentru utilizatori și pentru piață Măsura mută accentul de la „internetul se oprește” la un prag de funcționalitate minimă, garantat tuturor. În practică, asta înseamnă: conexiune menținută și după consumarea traficului inclus în abonament; viteză redusă la 400 kbit/s după depășirea pachetului de bază; limite de trafic mai mari pentru utilizatorii vârstnici, conform aceleiași surse. Cine este vizat și cum se implementează Programul ar urma să producă efecte pentru o populație de peste 7 milioane de oameni, notează articolul. Operatorii economici „au fost de acord cu propunerea autorităților”, însă materialul nu oferă detalii despre calendarul exact de implementare, costuri sau modul de compensare în industrie. [...]
ANCOM a primit acordul Comisiei Europene pentru accesul terților la rețeaua Digi în 5.894 de localități din România, relatează Economica.net . Decizia vine după o investigație aprofundată derulată de Comisia Europeană în etapa a II-a, cu contribuții din partea OAREC (Organismul Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice) și observații de la terți, pe fondul unui dialog continuu cu autoritatea română. Conform sursei citate, deși Comisia Europeană a avut inițial rezerve față de măsurile propuse, în urma clarificărilor și investigației suplimentare ANCOM a demonstrat necesitatea intervenției de reglementare pentru „asigurarea unui mediu concurențial eficient” la nivelul pieței sub-naționale A1. Înaintea consultării europene, reglementarea a trecut și printr-o perioadă extinsă de consultare națională. ANCOM indică faptul că, în cele 5.894 de localități analizate, Digi Romania S.A. este fie unicul furnizor de servicii de acces la internet la puncte fixe, fie lider de piață cu o cotă totală de peste 97%, existând un risc de abuz de putere de piață într-un orizont de cinci ani. Autoritatea mai precizează că aceste localități cumulează 4,6 milioane de locuitori și 1,7 milioane de gospodării. În esență, măsura propusă vizează accesul la rețea „pe piața de gros” (adică la nivelul la care operatorii își oferă unii altora acces la infrastructură, pentru a putea vinde apoi servicii către clienții finali). ANCOM propune ca Digi Romania să permită accesul terților la rețeaua sa în condiții care să reducă riscul de comportament anticoncurențial și să lărgească opțiunile pentru utilizatori. Principalele elemente menționate de ANCOM în legătură cu măsura sunt: acces al terților la rețeaua Digi pe piața de gros; condiții „echitabile și nediscriminatorii”; tarife „corecte”; posibilitatea ca terții să furnizeze, la rândul lor, servicii de acces la internet utilizatorilor finali; obiectivul de a susține oferte variate și de calitate ridicată la nivel de retail. În perioada următoare, ANCOM anunță că va continua demersurile privind măsurile de reglementare propuse. Comisia Europeană consideră, potrivit comunicatului citat de Economica.net, că reglementarea este „proporțională și justificată”. [...]
Eutelsat negociază cu India lansarea sateliților europeni , în încercarea de a reduce dependența de SUA și de companii precum SpaceX, potrivit WinFuture , care citează Reuters . Miza este găsirea unor alternative la SpaceX și la programul european Ariane pentru a construi o rețea de sateliți „made in Europe”, comparabilă ca obiectiv cu Starlink: furnizarea pe termen lung de servicii de comunicații prin internet din spațiu. În acest moment, Eutelsat se bazează în principal pe lansatoare SpaceX și pe Ariane. Conform Reuters, Eutelsat discută din mijlocul anului trecut cu agenția spațială indiană Indian Space Research Organisation (ISRO) despre o posibilă cooperare care să permită lansarea sateliților companiei cu sprijin indian. Deocamdată, nu ar fi fost încheiat un acord nici cu ISRO, nici cu alți parteneri din India. Eutelsat are deja un istoric de lansări cu ISRO: compania operează 72 de sateliți OneWeb, preluați odată cu achiziția startup-ului britanic cu același nume. Acești sateliți, descriși ca având dimensiuni apropiate de cele ale unui frigider, oferă servicii de internet pentru companii și instituții guvernamentale și au fost lansați în trecut de ISRO cu o rachetă LVM3. Contextul geopolitic a redus opțiunile europenilor. Eutelsat nu mai poate folosi rachetele rusești Soiuz pentru transportul sateliților, pe fondul războiului dus de Rusia împotriva Ucrainei. În paralel cu discuțiile din India, compania mizează și pe MaiaSpace, un startup francez care dezvoltă un sistem de rachetă reutilizabilă de dimensiuni mai mici. Directorul general al Eutelsat, Jean-Francois Fallacher , a indicat că firma se pregătește pentru un val de lansări în următorii ani, cu peste 440 de sateliți planificați. Eutelsat operează în prezent aproximativ 650 de sateliți și urmărește să depășească „foarte curând” pragul de 1.000, în timp ce comparațiile cu Starlink (circa 10.000 de sateliți) sunt respinse pe motiv că Eutelsat operează la altitudini mai mari și ar avea nevoie de mai puțini sateliți. Din 2025, statul francez este cel mai mare acționar al Eutelsat. [...]
Kremlinul a confirmat oficial întreruperile de internet mobil din Moscova și alte orașe mari , afirmând că măsurile sunt aplicate „în strictă conformitate cu legislația” și au scopul de a asigura securitatea, potrivit The Straits Times . Problemele de conectivitate durează de peste cinci zile în capitala Rusiei și s-au extins recent și în Sankt Petersburg. Întreruperi masive de internet Primele probleme au apărut în seara de 5 martie 2026 , în districtele sudice ale Moscovei. Potrivit portalului tehnologic Kod Durova, autoritățile ar fi testat atunci o oprire completă a comunicațiilor mobile , care a afectat atât internetul, cât și apelurile telefonice. În zilele următoare, întreruperile s-au extins și în alte zone ale orașului, inclusiv în centrul capitalei. Principalii operatori de telecomunicații din Rusia - MTS, Beeline, MegaFon și T2 - au explicat problemele prin „restricții externe” impuse de serviciile speciale. Conform datelor citate de The Moscow Times , aproximativ 40% dintre toate sesizările privind întreruperi de internet din Rusia au provenit din Moscova . Restricții extinse și în Sankt Petersburg Pe 9 martie , peste 2.500 de rapoarte de întreruperi au fost înregistrate și în Sankt Petersburg. Autoritățile regionale au invocat activarea unui „regim de amenințare cu drone” ca justificare pentru limitarea conexiunilor. În timpul restricțiilor, utilizatorii au putut accesa doar serviciile incluse pe o „listă albă” guvernamentală , printre care: portalul administrativ Gosuslugi ; rețelele sociale rusești VKontakte și Odnoklassniki ; serviciile digitale ale companiei Yandex . Noua lege oferă control total FSB asupra rețelelor Blocajele apar la scurt timp după intrarea în vigoare a unei noi legi semnate de Vladimir Putin pe 20 februarie 2026 . Actul normativ obligă operatorii telecom să întrerupă serviciile la solicitarea Serviciului Federal de Securitate ( FSB ) , fără a mai avea nevoie de aprobarea unei instanțe. Legea prevede și că operatorii nu pot fi trași la răspundere pentru eventualele prejudicii cauzate utilizatorilor. Rusia, lider mondial la opriri de internet Întreruperile frecvente ale internetului au devenit o practică tot mai extinsă în Rusia. În 2025, țara a ocupat primul loc la nivel global la numărul de ore de blocare a internetului , cu peste 37.000 de ore de întreruperi , care au afectat aproape întreaga populație de 146 de milioane de persoane. Potrivit unui raport Top10VPN, pierderile economice generate de aceste măsuri au fost estimate la 11,9 miliarde de dolari , mai mult decât pierderile cumulate ale tuturor celorlalte state analizate. [...]
Starlink pregătește sateliții V2 care ar putea oferi „viteze 5G din spațiu” direct pe telefoane obișnuite , promițând o creștere majoră a capacității rețelei satelitare. Potrivit TechRadar , noua generație de sateliți Starlink ar urma să ofere o densitate a datelor de până la 100 de ori mai mare decât actualii sateliți V1 și ar putea permite conexiuni rapide direct pe smartphone-uri, fără echipamente speciale. Starlink, serviciul de internet prin satelit dezvoltat de compania SpaceX a lui Elon Musk , încearcă astfel să depășească limitările actuale ale comunicațiilor prin satelit. Până acum, aceste rețele s-au concentrat mai ales pe acoperire în zone izolate, nu pe viteze ridicate comparabile cu rețelele mobile terestre. Ce aduc nou sateliții Starlink V2 Noua generație de sateliți ar putea transforma modul în care telefoanele se conectează la internet atunci când nu există semnal clasic de la operatori. Principalele promisiuni ale sistemului: viteze de până la aproximativ 150 Mbps pentru utilizatori densitate a traficului de date de până la 100 de ori mai mare față de sateliții actuali conectare directă a smartphone-urilor LTE existente , fără antene sau dispozitive suplimentare acoperire continuă între rețelele terestre și cele prin satelit Sistemul funcționează prin sateliți aflați pe orbită joasă (LEO), care vor acționa practic ca „turnuri de telefonie mobilă în spațiu” . Telefoanele compatibile se vor conecta direct la acești sateliți atunci când semnalul terestru nu este disponibil. Planul de lansare al rețelei SpaceX intenționează să lanseze până la 15.000 de sateliți Starlink V2 , care vor extinde capacitatea și acoperirea globală a rețelei. În perioada de tranziție sunt deja lansați sateliți V2 Mini , utilizați ca soluții intermediare până la implementarea completă a noii constelații. Primele teste extinse ale serviciului îmbunătățit sunt așteptate la începutul anului 2027 . Starlink colaborează deja cu operatori mobili, inclusiv T-Mobile în Statele Unite , pentru a permite trecerea automată între rețelele mobile clasice și conexiunea prin satelit. Scopul este ca utilizatorii să nu observe întreruperi atunci când telefonul schimbă tipul de conexiune. Serviciul Starlink Mobile Serviciul de conectare directă a telefoanelor la satelit, cunoscut inițial sub numele Direct to Cell , a început lansarea comercială în 2025 în unele regiuni. În prezent oferă doar funcții limitate, precum mesaje text și trafic redus de date. Sateliții V2 ar trebui să schimbe radical această situație, aducând viteze comparabile cu rețelele mobile moderne și o experiență mult mai apropiată de cea a internetului terestru. Totuși, performanțele anunțate depind de implementarea completă a constelației de sateliți, ceea ce înseamnă că impactul real se va vedea abia după ce rețeaua va fi extinsă la scară globală. [...]
