Știri
Știri din categoria Internet

SpaceX a urcat rețeaua Starlink la peste 10.700 de sateliți activi, după ce a lansat încă 24 de unități pe orbită joasă, într-o misiune care susține direct extinderea capacității de internet prin satelit la nivel global, potrivit Space.
Racheta Falcon 9 a decolat duminică, 28 iunie, de la complexul Space Launch Complex 4 East din cadrul bazei Vandenberg Space Force Base (California), la ora 12:09 p.m. EDT, adică 19:09 ora României. Încărcătura a fost identificată drept misiunea „Group 17-40”.
Sateliții au ajuns pe orbită la aproximativ 9 minute după lansare, iar treapta superioară urma să îi desfășoare la circa o oră de la decolare, conform estimărilor din relatare.
Treapta întâi a rachetei, Booster 1088, a efectuat al 17-lea zbor și a aterizat pe drona autonomă „Of Course I Still Love You”, poziționată în Oceanul Pacific, în largul Californiei. Reutilizarea repetată a boosterelor rămâne un element-cheie pentru menținerea ritmului de lansări.
Misiunea de duminică a fost a 75-a lansare Falcon 9 a SpaceX din 2026, potrivit aceleiași surse.
Cele 24 de unități ridică numărul total de sateliți activi din rețeaua Starlink la „mai mult de 10.700”, conform trackerului Jonathan McDowell. Space notează că Starlink oferă acces la internet la nivel global și deservește inclusiv segmente precum:
În lipsa unor date suplimentare în material despre acoperire, viteze sau prețuri, impactul imediat cuantificabil rămâne creșterea bazei de sateliți activi și continuitatea unui ritm ridicat de lansări în 2026.
Recomandate

Starlink majorează costurile lunare pentru internetul prin satelit în SUA , cu scumpiri de 5–10 dolari (aprox. 23–46 lei) la abonamentele Residential, Roam și Standby Mode, iar schimbările vor ajunge și la clienții existenți începând cu ciclurile de facturare de la sau după 18 iunie 2026, potrivit HDSatelit . Noile tarife sunt deja afișate pe site pentru clienții noi din Statele Unite. Ce abonamente se scumpesc și cu cât Pentru utilizarea la o adresă fixă (Residential), creșterile sunt vizibile pe toate nivelurile menționate: Residential 100 Mbps: de la 50 la 55 dolari/lună (aprox. 230 → 253 lei) Residential 200 Mbps: de la 80 la 85 dolari/lună (aprox. 368 → 391 lei) Residential Max: de la 120 la 130 dolari/lună (aprox. 552 → 598 lei) Pe segmentul de mobilitate (Roam), scumpirile vizează două dintre opțiuni: Roam 100GB: de la 50 la 55 dolari/lună (aprox. 230 → 253 lei) Roam Unlimited: de la 165 la 175 dolari/lună (aprox. 759 → 805 lei) Singura opțiune indicată ca neschimbată este Roam 300GB, la 80 dolari/lună (aprox. 368 lei). Când intră în vigoare pentru abonații existenți SpaceX a transmis că noile tarife se aplică imediat clienților noi, iar pentru abonații existenți intră în vigoare „la sau după 18 iunie 2026”, în funcție de ciclul de facturare. Practic, o parte dintre utilizatori ar putea vedea prețurile noi chiar la următoarea factură, fără o perioadă lungă de tranziție. Impactul operațional: Standby Mode se dublează, iar „pauza plătită” devine mai greu de justificat O schimbare cu efect direct pentru utilizatorii care țin serviciul „în așteptare” este scumpirea Standby Mode de la 5 la 10 dolari/lună (aprox. 23 → 46 lei). Acest plan este descris ca o variantă cu date lente, utilă pentru mesaje de urgență și pentru repornirea rapidă a conexiunii. În contextul noilor tarife, publicația notează că unii clienți ar putea prefera să oprească serviciul și să îl reactiveze doar când au nevoie, mai ales că Starlink ar permite reactivarea din cont, fără o taxă separată în acest scenariu. De ce contează și ce sugerează despre următoarele piețe SpaceX justifică ajustarea prin investiții continue în produse și servicii și prin creșterea costurilor operaționale la nivel global, menționând totodată că cererea pentru Starlink rămâne puternică. În același timp, sunt semnalate creșteri de preț observate și de utilizatori din Marea Britanie, Australia și Canada, ceea ce sugerează că modificările ar putea viza mai multe piețe, nu doar SUA. Pentru utilizatori, efectul imediat este creșterea costului total anual și nevoia de a reevalua planul ales (mai ales în scenarii de utilizare „de rezervă” sau în deplasare), într-o ofertă care, potrivit sursei, a fost modificată frecvent în ultimii ani. [...]

România urcă pe locul 7 global la cele mai mici tarife pentru internet fix , un indicator care pune presiune pe marjele operatorilor, dar arată și efectul concurenței și al investițiilor în fibră optică , potrivit unei analize citate de Mobilissimo . Studiul menționat indică pentru România un cost mediu lunar de 8,19 dolari (aprox. 38 lei), calculat pe baza ofertelor disponibile. Analiza aparține Broadband Genie și a luat în calcul 2.631 de abonamente de internet fix din 214 țări și teritorii, cu prețuri colectate între 27 ianuarie și 10 februarie 2026. Ce spune clasamentul și unde se poziționează România În topul celor mai ieftine piețe, România apare pe locul 7, între Egipt (locul 6, 9,91 dolari) și India (locul 8, 8,82 dolari). Primele poziții sunt ocupate de: Iran: 2,61 dolari/lună Ucraina: 5,35 dolari/lună Etiopia: 6,46 dolari/lună Bangladesh: 7,38 dolari/lună Mongolia: 7,41 dolari/lună La polul opus, cele mai scumpe abonamente de internet fix sunt raportate în teritorii sau piețe cu constrângeri structurale: Wallis și Futuna: 373,88 dolari/lună Turkmenistan: 286,24 dolari/lună Insulele Turks și Caicos: 252 dolari/lună Saint Barthélemy: 207,26 dolari/lună Eswatini: 193,31 dolari/lună Diferența dintre extreme ajunge astfel de la 2,61 dolari în Iran la aproape 374 de dolari în Wallis și Futuna. De ce contează economic: preț mic nu înseamnă automat calitate slabă Autorii studiului notează că unele piețe cu internet ieftin – inclusiv România și Vietnam – sunt și printre cele mai rapide la nivel global. Concluzia sugerată este că tarifele scăzute pot coexista cu performanța, mai ales acolo unde concurența dintre furnizori și investițiile în rețele de fibră optică au redus costurile. În sens invers, studiul indică drept explicații pentru tarifele foarte ridicate izolarea geografică (infrastructură dificil de construit și întreținut) și concurența redusă; pentru Turkmenistan este menționat explicit controlul furnizorului de stat ca factor care limitează competiția. Studiul a exclus 22 de state din lipsa unor date considerate credibile, printre care Coreea de Nord, Congo, Kosovo, Republica Turcă a Ciprului de Nord, Sudan și Cuba. [...]

România rămâne în topul global al internetului fix ieftin , cu un cost mediu de 8,19 dolari pe lună (aprox. 38 lei), într-o piață în care diferențele de preț ajung la peste 140 de ori între extreme, potrivit unei analize citate de Economica . Miza economică: nivelul redus al tarifelor indică o concurență puternică și poate susține adopția serviciilor digitale, dar arată și cât de mult pot împinge prețurile în sus izolarea geografică sau lipsa competiției. Analiza a fost realizată de Broadband Genie pe baza ofertelor disponibile între 27 ianuarie și 10 februarie 2026 și se referă exclusiv la internet fix (broadband), cu prețuri colectate de pe site-urile furnizorilor sau de pe platforme specializate de comparare. România: locul 7 în lume la costul mediu al abonamentului România se clasează pe locul al șaptelea la nivel mondial, cu un cost mediu de 8,19 dolari/lună (aprox. 38 lei), între Egipt (locul 6, 9,91 dolari) și India (locul 8, 8,82 dolari). În top 10 mai apar Nepal (9,22 dolari) și Rusia (9,71 dolari). Autorii notează și o asociere relevantă pentru competitivitate: unele dintre cele mai ieftine piețe broadband, inclusiv România și Vietnam, sunt și printre cele mai rapide la nivel global. Unde internetul fix este cel mai ieftin Primele poziții sunt ocupate de: Iran: 2,61 dolari/lună (aprox. 12 lei) – pe fondul deprecierii monedei locale față de dolar și al subvențiilor de stat pentru infrastructură; Ucraina: 5,35 dolari/lună (aprox. 25 lei) – piață competitivă, cu mulți furnizori și rețea extinsă de fibră optică, în pofida războiului; Etiopia: 6,46 dolari/lună (aprox. 30 lei) – singura țară africană din primele zece; Bangladesh: 7,38 dolari/lună (aprox. 34 lei); Mongolia: 7,41 dolari/lună (aprox. 34 lei). Polul opus: până la aproape 374 de dolari pe lună Cea mai scumpă piață din analiză este Wallis și Futuna (teritoriu francez din Pacificul de Sud), cu 373,88 dolari/lună (aprox. 1.720 lei), unde izolarea geografică și costurile de infrastructură împing tarifele la un nivel record. Urmează: Turkmenistan: 286,24 dolari/lună (aprox. 1.320 lei) – pe fondul monopolului unui furnizor controlat de stat, care limitează concurența; Insulele Turks și Caicos: 252 dolari/lună (aprox. 1.160 lei); Saint Barthélemy: 207,26 dolari/lună (aprox. 950 lei); Eswatini: 193,31 dolari/lună (aprox. 890 lei). Un element structural evidențiat de autori: 18 dintre cele mai scumpe 25 de piețe broadband sunt insule sau teritorii izolate, unde infrastructura este mai dificil și mai costisitor de construit și întreținut. Ce limite are comparația Studiul exclude 22 de state din lipsa unor date considerate credibile (între exemplele menționate: Coreea de Nord, Congo, Kosovo, Republica Turcă a Ciprului de Nord, Sudan și Cuba). Broadband Genie este prezentat ca un site independent de comparare a ofertelor de internet de bandă largă. [...]

Administrația Trump negociază un pachet legislativ care ar introduce limite federale largi asupra discursului online , într-un schimb politic ce ar reduce capacitatea statelor americane de a reglementa inteligența artificială, potrivit Futurism . Miza, arată publicația, este o înțelegere între Casa Albă și senatori-cheie pentru a „înghesui” într-un pachet masiv de legislație două direcții: pe de o parte, restrângerea posibilității statelor de a impune reguli pentru AI; pe de altă parte, adoptarea unor măsuri federale care ar limita ce au voie cetățenii să spună online. Futurism notează că informația despre negocieri este atribuită unei relatări Axios. În material se arată că administrația Trump și aliații săi prezintă demersul ca fiind legat de „siguranță” și „securitate națională”, însă îl plasează în contextul în care guverne statale progresiste încearcă să limiteze construirea de centre de date pentru AI și să crească răspunderea companiilor de tehnologie pentru prejudiciile produse de sistemele lor. „Schimbul” din Congres: mai puțină reglementare AI la nivel de stat, mai multă cenzură federală Potrivit relatării citate, parlamentari conduși de senatoarea republicană Marsha Blackburn ar fi dispuși să renunțe la pârghiile de reglementare a AI în schimbul adoptării a trei inițiative federale de „cenzură”, descrise astfel în articol: Kids Online Safety Act (KOSA); NO FAKES Act; un mandat federal de verificare a vârstei. Deși limbajul acestor măsuri poate părea „de bun-simț” ca reglementare a spațiului online, activiști citați de Futurism susțin că ele ar echivala cu un regim de cenzură „anti-democratic”. Avertismentul FIRE și efectul asupra platformelor mari Futurism citează poziția Foundation for Individual Rights and Expression (FIRE) , organizație axată pe Primul Amendament, care avertizează că: „Luate împreună, aceste proiecte de lege ar schimba fundamental internetul așa cum îl știm.” Publicația subliniază că FIRE este finanțată și de interese private conservatoare, inclusiv de miliardarul Charles Koch, iar opoziția sa ar indica un conflict între Trump și segmente din elita economică americană. În cazul KOSA, articolul afirmă că legea ar obliga giganții rețelelor sociale să restricționeze discursul legal, pe baza reglementărilor Federal Trade Commission (FTC) . În interpretarea prezentată, asta ar oferi guvernului federal o putere extinsă asupra platformelor, într-un context în care „câteva corporații” controlează o mare parte din infrastructura web și rețelele sociale. Ca exemplu de amplitudine, Futurism menționează că simpla reglementare a Instagram (Meta) ar afecta circa 71% dintre cetățenii americani care spun că folosesc aplicația în mod regulat. Ce urmează și de ce contează pentru mediul de afaceri digital Materialul sugerează că adoptarea KOSA ar putea „în mod funcțional” să încheie posibilitatea de a naviga anonim pe internet și ar putea amplifica eforturile lui Trump de a criminaliza grupuri de opoziție de stânga din SUA, însă formularea indică o evaluare/anticipare, nu un rezultat deja produs. Dacă pachetul avansează, implicațiile operaționale pentru companiile de tehnologie ar putea fi majore: conformarea la reguli federale mai stricte privind conținutul și verificarea vârstei ar schimba modul de proiectare și moderare a produselor, în timp ce limitarea reglementării AI la nivel de stat ar redesena cadrul de risc juridic pentru dezvoltatori și operatori. Futurism notează, totodată, că trecerea prin Congres depinde de „manevre” politice pentru obținerea sprijinului necesar. [...]

România ocupă locul al treilea în Europa de Est la navigarea mobilă potrivit datelor publicate de nPerf , care a analizat performanța navigării pe internet de pe dispozitive mobile în perioada 1 ianuarie – 29 aprilie 2026. Studiul, bazat pe măsurători reale efectuate de utilizatori pe unele dintre cele mai accesate site-uri din lume, plasează România pe podiumul regional, în urma Slovaciei și Bulgariei. Datele arată că Slovacia conduce clasamentul cu un indice de navigare de 72,3%, fiind țara în care utilizatorii au beneficiat de cele mai rapide încărcări ale paginilor și de cea mai fluidă experiență de utilizare. Bulgaria ocupă poziția secundă cu 69,8%, în timp ce România se află foarte aproape, cu 67,2%. Clasamentul performanței navigării mobile în Europa de Est: Loc Țară Scor 1 Slovacia 72,3% 2 Bulgaria 69,8% 3 România 67,2% 4 Cehia 67,0% 5 Polonia 64,0% 6 Moldova 55,8% 7 Ucraina 55,6% Rezultatele evidențiază un grup relativ compact în partea superioară a clasamentului. Diferența dintre Slovacia și Polonia, aflată pe locul al cincilea, este de numai 8,3 puncte procentuale. În schimb, Moldova și Ucraina se află la o distanță considerabilă de lider, cu scoruri mai mici cu aproape 17 puncte procentuale. Potrivit nPerf, indicele de navigare reflectă experiența reală a utilizatorilor atunci când accesează pagini web, rețele sociale sau motoare de căutare de pe telefon. Cu cât scorul este mai ridicat, cu atât paginile se încarcă mai rapid, iar interacțiunile sunt mai fluide. Astfel, poziția României în top sugerează că utilizatorii beneficiază de o infrastructură mobilă competitivă la nivel regional. La nivelul celor șapte state analizate, media se situează în jurul valorii de 64%, ceea ce indică o performanță generală bună a rețelelor mobile din Europa de Est, dar și existența unor diferențe semnificative între piețe. Studiul oferă o imagine a modului în care utilizatorii percep accesul la internet în activitățile de zi cu zi, de la citirea știrilor până la căutările online și utilizarea serviciilor digitale. [...]

Traficul generat de boți a ajuns majoritar pe internet, iar asta pune presiune pe modelul economic al platformelor , care depind de publicitate, potrivit Adevărul , pe baza datelor Cloudflare . Compania de securitate cibernetică și găzduire web Cloudflare spune că, pentru prima dată, volumul de trafic produs de boți și agenți bazați pe inteligență artificială (IA) l-a depășit pe cel generat de utilizatori umani. Matthew Prince , cofondator și director executiv al Cloudflare, a confirmat schimbarea într-o postare pe platforma X și a susținut că momentul a venit mai devreme decât estimările inițiale, care indicau finalul lui 2027. Conform monitorizărilor Cloudflare, boții sunt responsabili pentru 57,4% din totalul solicitărilor de accesare a site-urilor web analizate, în timp ce utilizatorii umani generează 42,6%. Explicația invocată de experți ține de diferența de „viteză” dintre oameni și software: un utilizator accesează, de regulă, câteva pagini înainte de a decide ceva, în timp ce un agent bazat pe IA poate scana și analiza mii de site-uri în același interval. De ce contează pentru bani: publicitatea nu funcționează cu boți Schimbarea structurii traficului ridică, în analiza citată, întrebări economice pentru platformele online, în condițiile în care o parte importantă din finanțarea internetului se bazează pe publicitate. Problema este că sistemele automatizate nu reacționează și nu dau clic pe reclame, ceea ce poate eroda eficiența acestui model. În acest context, o soluție discutată de specialiști ar fi taxarea boților pentru accesul la date. O astfel de schimbare ar putea restructura finanțarea internetului și, potrivit unor analiști citați, ar putea apărea inclusiv scenariul în care navigarea să devină complet gratuită pentru utilizatorii umani, iar costurile să fie suportate de companiile care dezvoltă tehnologii IA. Context: „teoria internetului mort” și poziția Cloudflare Creșterea activității automatizate readuce în discuție „teoria internetului mort”, ipoteza că mediul online ar putea ajunge dominat de algoritmi care interacționează între ei, în detrimentul conținutului uman. Conducerea Cloudflare respinge însă această viziune, argumentând că instrumentele de IA pot permite mai multor oameni să creeze conținut fără cunoștințe avansate de programare. [...]