Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
YouTube introduce detectarea deepfake-urilor pentru creatori iar platforma va afișa mai vizibil etichetele pentru conținutul generat cu inteligență artificială, într-o încercare de a crește transparența și de a limita folosirea abuzivă a imaginilor și videoclipurilor manipulate. Potrivit informațiilor furnizate de YouTube și Google, creatorii eligibili vor putea activa în următoarele săptămâni noua funcție „likeness detection”, integrată în YouTube Studio, care identifică automat videoclipurile în care chipul unei persoane este folosit prin tehnologii AI fără acordul acesteia.
Noua funcție este destinată creatorilor cu vârsta de peste 18 ani și permite detectarea conținutului deepfake direct din secțiunea „Content detection” a YouTube Studio. După activare și verificarea identității, sistemul monitorizează permanent platforma și poate semnala videoclipurile în care imaginea creatorului este utilizată artificial. Creatorii pot solicita apoi eliminarea rapidă a acestor materiale prin mecanismele de confidențialitate ale platformei.
În paralel, YouTube modifică și modul în care sunt afișate etichetele pentru conținutul realizat cu AI. Platforma va evidenția mai clar videoclipurile create fotorealist sau modificate semnificativ prin inteligență artificială, astfel încât utilizatorii să poată identifica mai ușor conținutul sintetic. Etichetele vor apărea diferit în funcție de tipul conținutului:
YouTube anunță că, începând din mai 2026, va introduce și sisteme automate care detectează utilizarea inteligenței artificiale chiar și atunci când creatorii nu marchează explicit acest lucru. Dacă platforma identifică folosirea semnificativă a AI într-un material fotorealist, va aplica automat o etichetă de avertizare. Creatorii vor putea însă contesta aceste decizii dacă consideră că sistemul a identificat greșit conținutul.
Google extinde în același timp și tehnologiile SynthID și standardul C2PA pentru verificarea originii imaginilor, videoclipurilor și fișierelor audio în mai multe servicii, inclusiv Search, Chrome și Gemini. Astfel, utilizatorii vor putea verifica mai ușor dacă o imagine sau un clip au fost generate cu AI, inclusiv prin întrebări directe adresate sistemelor Google. Compania susține că măsurile urmăresc menținerea unui echilibru între protecția creatorilor și transparența necesară într-un internet dominat tot mai mult de conținut sintetic.
Recomandate
Google extinde Stitch cu proiectare în timp real și export direct spre producție , o schimbare care poate scurta ciclul „design–implementare” pentru echipele de produs, potrivit Google . Actualizările, anunțate la conferința I/O și disponibile „începând de astăzi” pentru utilizatori la nivel global, introduc un mod de lucru în care Stitch devine o colaborare „live” cu un „Stitch Agent”, care permite proiectarea, transmiterea (streaming) și ghidarea iterațiilor în timp real. Ce se schimbă operațional în fluxul de lucru Google descrie un proces mai „natural” de colaborare cu Stitch, indiferent de punctul de pornire: prompt text; comandă vocală; integrarea unei baze de cod existente și a fișierelor de design. În acest model, utilizatorul descrie ce vrea (în scris sau vorbind), iar Stitch „lucrează alături” pentru a construi și a rearanja (reflow) ideile pe măsură ce evoluează. De la design la livrare: partajare și integrare în producție Pe lângă partea de proiectare în timp real, Google pune accent pe pașii de „handoff” (predare către implementare): generarea instantă a unui link partajabil prin Google AI Studio ; exportul ecranelor în Google Antigravity pentru conectarea mai ușoară a logicii de backend; publicarea directă pe web prin Netlify . Google mai precizează că Stitch își „transmite” munca direct pe canvas (zona de lucru vizuală), astfel încât utilizatorul poate vedea în timp real ce construiește, iar „Stitch Agent” permite ajustarea direcției înainte ca produsul final să fie gata. [...]
OpenAI și Thrive Holdings spun că au construit un agent fiscal care se îmbunătățește singur în producție , folosind un circuit de feedback din utilizarea reală, astfel încât corecțiile făcute de contabili să devină „semnale” structurate pentru evaluări și iterații rapide cu Codex, potrivit OpenAI . Miza operațională: reducerea timpului de pregătire a declarațiilor și creșterea capacității firmelor de contabilitate în vârf de sezon, fără ca fiecare problemă să fie rezolvată manual de ingineri. În proiect au lucrat, timp de șase luni, ingineri și cercetători OpenAI „forward deployed” (integrați în echipele din teren) împreună cu inginerii Thrive Holdings, dezvoltând „Tax AI” pentru rețeaua Crete , care include 30+ firme de contabilitate. Contextul descris de OpenAI: practicienii Crete pregătesc zeci de mii de declarații pe sezon, pe baza a milioane de documente, iar pentru dosare de complexitate medie și mare doar introducerea datelor poate ajunge la opt ore per declarație. Tax AI a procesat 7.000 de declarații în pilotul din acest sezon fiscal, automatizând o parte importantă din pregătirea formularelor 1040 și 1041. OpenAI susține că sistemul „economisește aproximativ o treime” din timpul de pregătire, poate redacta declarații cu „până la 97% acuratețe” și crește productivitatea („throughput”) cu aproximativ 50%. În plus, compania afirmă că versiunea curentă este „măsurabil” mai bună decât cea lansată cu trei luni înainte. Cum este măsurată îmbunătățirea și ce s-a schimbat în câteva săptămâni OpenAI descrie o metodă de evaluare bazată pe proporția declarațiilor care ating praguri de completare corectă a câmpurilor (75%, 90% și 100%), ca indicator al volumului de corecții necesare ulterior. La lansare, „doar un sfert” dintre declarații ajungeau la 75% completare corectă, iar în șase săptămâni ponderea a urcat la 86%, potrivit aceleiași surse. Compania mai spune că progresul a fost și mai rapid la pragurile de 90% și 100%. Pe parcursul sezonului, sistemul a trecut de la sarcini mai simple (W-2 și 1099) la declarații mai complexe (inclusiv K-1 și diverse „schedules”), iar fiecare nouă capabilitate ar fi economisit mai mult timp per declarație, deoarece înlocuia muncă manuală mai dificilă. Bucla de auto-îmbunătățire: practicieni, „urme” din producție și iterație cu Codex Arhitectura de îmbunătățire continuă este construită pe trei „piloni”, conform OpenAI: feedback de la practicieni , care indică ce erori contează și ce merită optimizat; „production traces” (urme din producție), adică un istoric structurat al pașilor de la documentele sursă la câmpurile extrase, mapare și corecțiile expertului; o buclă de iterație condusă de Codex , în care problemele repetate devin „finding-uri” (constatări), apoi evaluări țintite („evals”) și, în final, sarcini de inginerie cu criterii de succes și validare (inclusiv teste de regresie). Exemplul detaliat în material este cel al veniturilor din proprietăți închiriate (Schedule E), unde diferențele dintre valoarea propusă de agent și cea din declarația depusă pot avea cauze diferite (eroare de extracție, preferință a practicianului, valori preluate din an anterior, modificări în altă etapă a fluxului). Sistemul încearcă să transforme corecțiile repetate în ținte de evaluare, astfel încât Codex să poată investiga cauza (schemă de extracție, selecția surselor, mapare către „tax engine”, evaluare/„grader”) și să propună modificări verificabile înainte de a ajunge în producție. Ce înseamnă asta pentru firme: capacitate mai mare în sezon și redistribuirea muncii Din perspectiva impactului operațional, OpenAI argumentează că valoarea nu vine doar din automatizare, ci din faptul că agentul devine mai bun pe măsură ce este folosit, fără ca îmbunătățirile să depindă exclusiv de intervenții manuale ale inginerilor. În material este inclus și un exemplu punctual: un contabil senior care ar fi petrecut 180 de ore pe pregătirea declarațiilor anul trecut ar fi ajuns la 15 ore anul acesta, folosind timpul economisit atât pentru discuții cu clienții, cât și pentru a prelua clienți noi și servicii noi. OpenAI nu oferă însă detalii suplimentare despre câți utilizatori au avut rezultate similare sau despre distribuția acestor câștiguri în pilot. În final, OpenAI și Thrive Holdings prezintă acest model ca „plan” pentru extindere către alte fluxuri din contabilitate (de exemplu, contabilitate curentă și audit) și către operațiuni precum automatizarea serviciului de asistență IT, în interiorul companiilor din portofoliul Thrive. Pentru moment, informațiile publice din material rămân la nivelul pilotului și al metodologiei de îmbunătățire, fără o cronologie de lansare comercială mai largă sau indicatori financiari. [...]
Serbia mizează pe investiții chineze și „fabrici de date” pentru a intra pe lanțul roboților umanoizi ; președintele Aleksandar Vucic spune că țara va începe asamblarea între 10 și 20 iulie, într-un proiect în trei etape care leagă producția de dezvoltarea infrastructurii de antrenare a inteligenței artificiale, potrivit HotNews . Vucic a făcut anunțul la Jiaxing, în China, în timpul unei vizite oficiale, susținând că în „două luni” Serbia va avea roboți umanoizi și că ar fi prima țară europeană cu o astfel de producție. HotNews notează însă că afirmația este inexactă, deoarece roboți umanoizi care integrează modele de inteligență artificială există deja în Europa. Ce se știe despre plan: producție în trei stadii, cu accent pe date și AI Președintele sârb a descris un proces în trei pași: Stadiul 1: asamblarea , care ar urma să înceapă între 10 și 20 iulie ; Stadiul 2: „fabrici de date” / „fabrici de antrenament” , adică infrastructură pentru pregătirea roboților (în practică, centre și fluxuri de date folosite la antrenarea și testarea sistemelor); Stadiul 3: utilizarea inteligenței artificiale , etapă în care Vucic afirmă că Serbia ar putea deveni „o țară de prim-plan” în domeniu. Mesajul economic al vizitei a fost dublat de un anunț privind investițiile: Vucic a spus că la Jiaxing au fost semnate acorduri de 953 de milioane de euro (aprox. 4,8 miliarde lei ) pentru noi investiții în Serbia, care ar urma să ajungă în mai multe orașe, între care Niš, Novi Sad, Zrenjanin, Šabac, Ćuprija și Inđija. De ce contează: Serbia încearcă să urce dincolo de asamblare, spre infrastructura de AI Dincolo de componenta de imagine, miza operațională este că proiectul nu se oprește la montaj, ci include explicit „fabrici de date” pentru antrenarea roboților. Asta sugerează o încercare de a construi capabilități locale în jurul inteligenței artificiale (date, antrenare, integrare), nu doar de a atrage activități cu valoare adăugată mai mică. În același timp, HotNews plasează declarațiile lui Vucic în contextul faptului că în Europa există deja utilizări industriale ale roboților umanoizi: compania BMW a anunțat că folosește astfel de roboți într-un proiect pilot la fabrica din Leipzig, în cooperare cu Hexagon Robotics, care a prezentat robotul AEON în iunie 2025 (detalii în comunicatul BMW Group ). Ce urmează, din informațiile disponibile, este testul de execuție: dacă asamblarea începe în intervalul indicat și dacă etapa a doua – infrastructura de date pentru antrenare – se materializează efectiv, nu rămâne doar la nivel de promisiune politică. [...]
DuckDuckGo raportează o creștere susținută a utilizatorilor din SUA, inclusiv un salt al instalărilor pe iPhone, după anunțurile Google despre integrarea mai profundă a inteligenței artificiale în Search la Google I/O , potrivit 9to5Mac . Mișcarea indică o reacție de piață la schimbările din căutarea Google și o cerere punctuală pentru alternative „fără AI”, cel puțin în rândul utilizatorilor americani de iOS. Creștere accelerată pe iOS în SUA DuckDuckGo spune că iOS a condus creșterea pe toate platformele, iar instalările aplicației pe iPhone în SUA au urcat, în medie, cu 33% de la o săptămână la alta (week over week). La nivel general, compania indică o creștere de 18,1% în aceeași metrică. Pe lângă aplicație, DuckDuckGo afirmă că a crescut și interesul pentru varianta sa de căutare fără funcții AI, disponibilă la noai.duckduckgo.com : vizitele ar fi avansat cu o medie de 22,7% săptămână la săptămână. De ce contează: reacție la „AI peste tot” în căutare Contextul este dat de anunțurile de la Google I/O, unde Google a prezentat o serie de schimbări care urmează să fie introduse „în săptămânile și lunile următoare”, cu accent pe integrarea AI în ecosistem. În zona de Search, compania a vorbit despre o revizie a casetei de căutare, descrisă într-o postare oficială ca „o nouă eră pentru AI Search” și „cel mai mare upgrade (al casetei de căutare) din ultimii peste 25 de ani” (detalii în comunicarea Google: blog.google ). DuckDuckGo leagă creșterea de nemulțumirea unor utilizatori care preferă o experiență de căutare mai „tradițională”, fără funcții generative integrate. Semnalul e mai puternic în SUA decât internațional Compania mai susține că „creșterea din SUA a fost de mai multe ori peste rata internațională” și că avansul nu doar s-a menținut, ci s-a accelerat în weekendul Memorial Day, perioadă în care activitatea „de obicei scade”. În interpretarea DuckDuckGo, datele ar sugera că nu este neapărat un trend global, ci mai degrabă „un răspuns la anunțul Google centrat pe SUA”. Nu e o poziție anti-AI, ci o miză pe opțiuni Deși capitalizează pe cererea pentru „AI-free”, DuckDuckGo precizează că experimentează și ea funcții bazate pe inteligență artificială, dar insistă că acestea sunt opționale și pot fi evitate complet prin varianta de căutare fără AI. Compania își detaliază abordarea aici: spreadprivacy.com . [...]
Meta a folosit munca dezvoltatorilor concediați pentru a-și antrena modelele de inteligență artificială , într-un proces care ridică probleme operaționale și de încredere internă, potrivit WinFuture . Compania ar fi înregistrat activitatea de lucru și ar fi introdus codul scris de angajați în „învățarea” algoritmilor, chiar în perioada în care aceștia așteptau confirmarea concedierii. Meta taie în prezent aproximativ 8.000 de posturi, adică circa 10% din forța de muncă globală. Angajații vizați au rămas aproape o lună în incertitudine după anunțul din aprilie, înainte de încetarea efectivă a contractelor. Cum ar fi fost folosită munca angajaților în antrenarea AI În intervalul de tranziție, dezvoltatorii au continuat să scrie cod pentru produse-cheie ale grupului, iar acest cod ar fi fost folosit direct ca date de antrenare pentru modelele interne de inteligență artificială. Publicația descrie și existența unui sistem intern de monitorizare care ar fi înregistrat activitatea de pe dispozitivele de lucru. Într-o discuție internă, Mark Zuckerberg ar fi justificat abordarea prin faptul că dezvoltatorii companiei sunt „mai inteligenți” decât furnizorii externi, ceea ce i-ar face o sursă mai bună de date pentru automatizarea programării. Înregistrare audio „scursă” și reacții WinFuture notează că site-ul Futurism a relatat despre un fragment audio ajuns în spațiul public, care ar susține declarațiile conducerii. Din această perspectivă, procesul ar fi fost gestionat intenționat, cu un beneficiu tehnic: AI-ul ar învăța de la specialiști, ceea ce ar reduce rata erorilor în rezultatele generate. Metoda a atras critică și indignare, în special pentru că angajații ar fi contribuit la optimizarea unor sisteme care ar urma să le preia sarcinile. Potrivit articolului, dezvoltatorii nu ar fi primit o compensație suplimentară și nici nu ar fi fost informați despre scopul exact al colectării datelor. Miza financiară: investiții masive și reorganizare În paralel cu reducerile de personal, Meta își reorientează bugetele către dezvoltarea algoritmilor și ar intenționa să investească între 169 și 195 miliarde de dolari (aprox. 778–897 miliarde lei) în extinderea tehnologiei. Totodată, circa 7.000 de angajați rămași ar fi fost mutați în departamente noi. În ansamblu, cazul indică o accelerare a strategiei de automatizare în marile companii de tehnologie, cu un potențial câștig operațional pe termen scurt, dar cu un cost dificil de cuantificat: erodarea încrederii interne atunci când datele de muncă sunt folosite pentru a antrena sisteme care pot înlocui chiar rolurile celor care le-au „hrănit” cu informație. [...]
China extinde controlul asupra mobilității specialiștilor în inteligență artificială, cerând aprobări înainte de călătoriile internaționale inclusiv pentru angajați din firme private , o măsură care poate afecta direct colaborările transfrontaliere și fluxul de talente din industrie, potrivit Tom's Hardware . Restricțiile ar viza persoane care lucrează în companii de stat, fondatori de startup-uri și angajați ai companiilor private, pe fondul evaluării lor ca „active strategice” pentru ambițiile Chinei în domeniul AI, conform unei relatări Bloomberg (citată de publicație). Până acum, China limita deja călătoriile internaționale pentru anumite categorii-cheie, precum cercetători seniori din instituții publice de educație, oameni de știință din domeniul nuclear și executivi de top ai companiilor de stat; extinderea către zona privată este însă o mișcare mai puțin obișnuită, chiar și pentru Beijing. Cine intră pe listă și ce nu este încă lămurit Nu există, deocamdată, ghidaj oficial privind rolurile, nivelul de expertiză sau senioritatea care intră sub incidența aprobărilor de călătorie. Sursele Bloomberg citate indică faptul că selecția ar fi făcută în funcție de impactul persoanelor asupra obiectivelor Chinei în AI, nu doar după angajator sau poziția din organigramă. Publicația notează că măsura ar extinde o directivă guvernamentală anterioară, în cadrul căreia unii ingineri AI aveau obligația de a raporta planurile de călătorie în străinătate, dar puteau totuși să plece când era necesar. Miza: reducerea riscului de „scurgere” de tehnologie și talente Contextul invocat este competiția globală pentru specialiști și protejarea tehnologiilor sensibile. Tom’s Hardware leagă această abordare de preocuparea autorităților chineze privind transferul de proprietate intelectuală și de talente către SUA, menționând că politica ar urmări să reducă riscul de divulgare a unor tehnologii-cheie, inclusiv în situații în care startup-uri chineze își mută operațiunile în afara țării (exemplul dat: Singapore ). În același timp, articolul punctează presiunea financiară din piața globală de AI: companii americane ar cheltui sume foarte mari pentru recrutarea de experți, inclusiv prin bonusuri de 100 milioane dolari (aprox. 460 milioane lei) și pachete de până la 1,25 miliarde dolari (aprox. 5,75 miliarde lei) pe patru ani, potrivit exemplelor citate. Efecte posibile pentru industrie Tom’s Hardware avertizează că măsura ar putea avea consecințe contrare intenției declarate de protecție: ar putea descuraja specialiștii chinezi aflați deja în străinătate să se întoarcă pentru a-și reconstrui cariera în China; i-ar putea împinge pe unii ingineri AI din China, care își doresc o carieră internațională, să plece mai devreme, înainte de a fi incluși pe listele de restricții, dezvoltându-și competențele în afara țării. În lipsa unor criterii oficiale publice, rămâne neclar cât de larg va fi aplicată politica și cât de mult va afecta, în practică, mobilitatea specialiștilor din AI din sectorul privat. [...]
