Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Aproape 9 din 10 tineri din Generația Z folosesc instrumente AI, dar cererea de transparență rămâne ridicată în contexte sensibile, potrivit datelor din „AI Adoption Report România 2026”, citate de Economica. Diferențele între generații și reticența față de utilizarea „pe ascuns” conturează un risc operațional pentru companii: adoptarea crește, însă încrederea depinde de cum este comunicată folosirea AI.
Cercetarea MKOR indică o utilizare semnificativ mai mare în rândul generațiilor tinere:
În rândul românilor care folosesc AI, 83% spun că utilizează instrumente de inteligență artificială în timpul liber, iar 58% le folosesc și la serviciu.
La nivel de notorietate, ChatGPT este cea mai cunoscută aplicație (98% dintre respondenți au auzit de ea), urmată de Gemini (79%) și Claude (37%), potrivit Agerpres (informație preluată în material).
Pentru utilizarea din ultimele 30 de zile (în rândul utilizatorilor de AI), studiul indică:
Studiul arată că transparența privind utilizarea AI devine critică în domenii cu miză personală ridicată. Respondenții spun că s-ar simți trădați sau deranjați în special în următoarele situații:
Pe de altă parte, 15% dintre români afirmă că nu sunt deranjați de prezența unui AI nedeclarat, atât timp cât „își face treaba”.
„Adoptarea a crescut repede, însă aşteptarea de onestitate a rămas neschimbată”, a declarat Cori Cimpoca, fondatoarea MKOR, în comunicat.
Într-un test de recunoaștere a textelor generate de AI, respondenții au primit două texte scurte și au fost rugați să identifice varianta scrisă de un om. Doar 48% au indicat corect textul uman, în timp ce 52% au atribuit unui om textul generat de inteligența artificială.
Conform cercetării, 19% dintre români nu au încercat niciodată AI, 7% l-au testat și au renunțat, iar 5% spun că nu știu deloc ce înseamnă inteligența artificială. Jumătate dintre non-utilizatori afirmă că preferă să rezolve lucrurile pe cont propriu sau să discute cu oameni, iar un sfert dintre aceștia se tem de tehnologie și o consideră periculoasă pentru societate.
Cercetarea a fost realizată în două valuri (mai și august 2026), pe un eșantion de 1.000 de respondenți cu vârste între 18 și 65 de ani, reprezentativ la nivel național și ponderat după gen și vârstă. Datele au fost colectate prin sondaj online (CAWI), prin Panelul MKOR. Studiul are un nivel de încredere de 95% și o marjă de eroare de ±3,1%, conform metodologiei prezentate de companie.
Recomandate
OpenAI extinde ChatGPT cu funcții care păstrează imagini personale în cont și le reutilizează între conversații , o schimbare cu impact operațional și de confidențialitate pentru utilizatori și organizații care folosesc instrumentul în lucru, potrivit NotebookCheck . Actualizarea vine odată cu „Images 2.6”, care adaugă și generarea de GIF-uri animate, pe lângă accelerarea generării de imagini. OpenAI spune că a introdus Images 2.6 pe 4 noiembrie, iar noul model este disponibil în ChatGPT, în instrumentul de programare Codex și prin API. Compania afirmă că actualizarea este disponibilă la nivel global, pe toate planurile de abonament, inclusiv pe varianta gratuită, pe desktop, mobil și web. În plus, imaginile ar urma să se genereze cu 50% mai rapid decât înainte, iar editările să fie mai consecvente (de exemplu, păstrarea detaliilor precum hainele, fețele sau produsele când se schimbă fundalul). GIF-uri din prompturi și fotografii, dar cu disponibilitate graduală ChatGPT poate crea acum GIF-uri animate: utilizatorii pot descrie ce ar trebui să se miște sau pot încărca o imagine statică și cere o animație. Conform paginilor de ajutor OpenAI citate în articol, viteza de redare poate fi ajustată ulterior, iar GIF-ul poate fi salvat sau distribuit, modificările fiind cerute direct în conversație. Există însă limitări și necunoscute: ChatGPT nu poate edita un GIF animat încărcat de utilizator, iar funcția de creare GIF era descrisă, la 7 noiembrie, ca fiind în curs de implementare, deci este posibil să nu fie vizibilă în toate conturile. OpenAI nu a publicat limite de utilizare pentru GIF-uri pe niciun plan. Fotografii „salvate” și reutilizate prin @mențiuni: ce se știe și ce lipsește A doua funcție aduce o schimbare practică importantă: utilizatorii pot încărca o fotografie personală, îi pot da un nume și o pot reutiliza în conversații viitoare printr-o mențiune de tip @. Exemplul OpenAI din material este o fotografie cu un câine salvată ca „Pepper”, care poate fi apoi folosită într-un prompt ulterior fără reîncărcarea imaginii. NotebookCheck notează că ChatGPT poate sugera și salvarea unei fotografii atunci când utilizatorul o descrie, iar după salvare aceasta rămâne stocată în cont. În același timp, paginile de ajutor OpenAI nu explică unde sunt păstrate aceste fotografii salvate, cum pot fi administrate și nici cum pot fi șterse. Pentru imaginile generate, regula este mai explicită: ele sunt salvate automat la secțiunea „Images” și sunt eliminate doar când este ștearsă conversația care le-a creat. Implicații de utilizare și risc de abuz Articolul semnalează și un risc specific: salvarea fotografiilor cu persoane reale, combinată cu animația, poate facilita plasarea oamenilor în scene care nu au avut loc, potrivit Trending Topics (citat de NotebookCheck). OpenAI nu a explicat cum previne abuzurile legate de GIF-uri cu persoane reale. În privința trasabilității conținutului generat, OpenAI afirmă că imaginile create cu ChatGPT includ atât „Content Credentials”, cât și un filigran invizibil SynthID; GIF-urile nu sunt menționate separat în acest context. NotebookCheck mai amintește că fotografiile cu copii sau cu alte persoane ar trebui salvate doar cu consimțământul lor și că setarea privind folosirea datelor pentru antrenare este controlată din „Data Controls”, deoarece încărcările fac parte din conversațiile utilizatorului. [...]
Noua funcție „ Intelligent UI ” din ChatGPT poate transforma conversația în instrumente interactive, dar utilitatea lor depinde de verificarea calculelor și de cât de bine îți formulezi cerințele , arată un test publicat de TechRadar . Practic, ChatGPT nu mai livrează doar răspunsuri text, ci poate genera în fereastra de chat interfețe cu grafică, butoane, grafice și controale (de tip „slider”) pentru a simula aplicații simple, fără scriere de cod. Funcția este legată de modelul GPT-6 , pe care OpenAI l-a introdus recent în ChatGPT, potrivit publicației. Ideea centrală: utilizatorul poate cere un „instrument” (calculator, hartă, simulator) și poate interacționa cu el direct în conversație, iar formatul nu este fix — fie specifici exact ce vrei, fie lași sistemul să decidă cum să prezinte informația. Ce se schimbă operațional: de la răspunsuri la „mini-aplicații” în chat În testul TechRadar , autoarea a încercat șase scenarii pentru a vedea dacă interfețele interactive sunt mai mult decât o demonstrație „de efect” și pot deveni utile în activități concrete. Exemplele au inclus: un instrument de design interior cu plan de cameră și mutare de mobilier prin „drag and drop” (tragere și plasare), plus opțiuni de personalizare; un simulator de dileme etice, cu întrebări interactive și prezentarea concluziilor în mai multe „cadre etice”; un simulator de decizii de viață („What If?”) care permite ajustarea unor parametri financiari și de timp (venit, costuri, ore de lucru etc.) și actualizează rezultatele în timp real; un simulator al sistemului solar, cu variabile precum masa Soarelui sau distanța orbitală a Pământului; un „tablou de bord” pentru planificarea unei vacanțe, cu itinerar, buget și actualizări în funcție de preferințe; un designer de palete de culori care extrage culori dintr-o imagine și afișează coduri HEX (format standard de reprezentare a culorilor pentru web). De ce contează pentru utilizatori și companii: câștig de viteză, dar risc de încredere „cosmetizată” Concluzia testului este că rezultatele cele mai bune apar când utilizatorul tratează ChatGPT „mai puțin ca pe o mașină magică” și mai mult ca pe un instrument care trebuie ghidat: cerințe ajustate, controale personalizate, iterații succesive. În același timp, TechRadar avertizează asupra unei capcane importante: faptul că interfața arată „curat” și convingător nu înseamnă automat că și calculele, modelarea sau recomandările sunt corecte. Autoarea precizează explicit că nu a verificat independent acuratețea măsurătorilor sau a calculelor în mai multe dintre exemple (de la design interior la simulări și bugete) și recomandă prudență, mai ales când rezultatele ar putea influența decizii reale (achiziții, planuri de călătorie, învățare). Ce urmează: potențial real, dar nu înlocuiește aplicațiile dedicate Testul sugerează un potențial practic în special pentru instrumente precum designerul de palete de culori sau simulatorul de scenarii de viață, tocmai datorită gradului mare de personalizare. Totuși, publicația notează că există un motiv pentru care aplicațiile dedicate continuă să existe: în multe cazuri sunt mai fiabile, mai rafinate și, de cele mai multe ori, mai potrivite pentru sarcini specifice decât un instrument generat „din mers” într-o conversație. [...]
Google condiționează accesul la Căutare de activarea funcțiilor de inteligență artificială în școli , potrivit The Guardian , într-o schimbare care mută discuția din zona „opțiunii” în cea a dependenței operaționale: dacă administratorii blochează instrumentele AI pentru conturile elevilor, aceștia nu mai pot folosi nici Google Search. Măsura apare într-un pachet de produse și controale noi pentru mediul educațional, anunțat marți, care vizează conturile K-12 (învățământ preuniversitar). Compania spune că, „după ce a ascultat” școli, profesori, cercetători și factori de decizie, actualizează controalele pentru Gemini, Gemini Notebook, Gemini în Classroom și Google Search, iar accesul la aceste produse va fi „complet oprit” pentru conturile elevilor până când administratorii școlari le activează explicit. Ce se schimbă, concret, pentru școli Punctul sensibil este legătura directă între interdicția AI și accesul la căutare. Chris Phillips , vicepreședinte Google pentru educație, a declarat pentru New York Times că nu există Google Search fără AI, iar „Search și AI sunt profund integrate”. În același context, el a spus că o interdicție la nivel de școală asupra AI ar însemna că elevii „nu vor avea acces la căutare” și vor vedea un mesaj din partea școlii că funcția nu este disponibilă. The Guardian notează că a contactat Google pentru un punct de vedere, dar nu a primit răspuns până la publicare. De ce contează: presiune operațională într-un serviciu „esențial” pentru elevi Pentru multe școli, Google Search este un instrument de bază pentru documentare și teme, iar pierderea accesului poate deveni un argument practic pentru a accepta activarea noilor funcții AI. Publicația amintește și de poziția puternică a Google în școlile din SUA, construită în timp prin produse gratuite sau ieftine – de la Gmail și Google Docs la Google Classroom și Chromebookuri. Criticii interpretează schimbarea ca pe o penalizare pentru instituțiile care vor să limiteze utilizarea inteligenței artificiale în clasă. Reacții: acuzații de folosire a poziției dominante Primarul New York-ului, Zohran Mamdani, care a impus recent un moratoriu de un an asupra instrumentelor de inteligență artificială generativă în școlile orașului până la clasa a VIII-a, a acuzat Google că își folosește controlul asupra căutării online pentru a împinge AI în școli. „Google încearcă să-și folosească puterea de monopol pentru a forța AI în școlile noastre publice.” Lina Khan, fostă președintă a Federal Trade Commission (FTC), a susținut public o critică similară, afirmând că Google își folosește monopolul pe căutare pentru a „constrânge” școlile să adopte AI. Separat, Lila Byock, fondatoarea coaliției Schools Beyond Screens, a numit anunțul un „ultimatum ostil” și a cerut intervenția autorităților de reglementare pentru a preveni exploatarea elevilor „pentru profit”. Ce instrumente AI împinge Google mai aproape de Search Între funcțiile anunțate pentru educație se află „Guided Learning”, descris ca un instrument de studiu care „îi ghidează” pe elevi în rezolvarea problemelor, în loc să le ofere direct răspunsul. Google spune că plănuiește să integreze Guided Learning direct în Google Search, cu exemple precum solicitări pentru rezolvarea unei probleme complexe de fizică sau ajutor la redactarea unui referat. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendarul exact al integrării și despre modul în care vor fi aplicate controalele în toate scenariile, rămâne de urmărit cum vor reacționa districtele școlare și dacă presiunea publică va aduce clarificări sau ajustări ale politicii. [...]
Yahoo își mută căutarea spre un model „hibrid” AI + rezultate clasice , printr-o funcție numită Pivot Search și prin extinderea Yahoo Scout, inclusiv cu o aplicație dedicată – o schimbare cu impact operațional direct asupra modului în care utilizatorii interacționează cu Yahoo Search, potrivit Search Engine Roundtable . Pivot Search: comutare între rezultate tradiționale și răspunsuri AI Yahoo descrie Pivot Search drept „o reconstrucție de la zero” a Yahoo Search, pe care o numește al treilea cel mai mare motor de căutare din SUA. Noutatea principală este posibilitatea de a „pivota” (a comuta) în aceeași experiență între: rezultate clasice (linkuri către site-uri); un răspuns generat de Yahoo Scout, componenta de inteligență artificială a companiei. Conform descrierii Yahoo, sistemul „evaluează fiecare interogare” și sugerează opțiunea unui răspuns Yahoo Scout atunci când întrebarea se pretează la un răspuns de tip AI (de exemplu comparații sau instrucțiuni pas cu pas). Configurația se poate schimba în funcție de preferințele utilizatorului, iar trecerea între cele două moduri se face în cadrul aceleiași sesiuni de căutare. „Căutarea înseamnă mai mult decât AI. Uneori oamenii au nevoie de un site, uneori de o explicație și uneori de o explorare mai profundă a unui subiect. Pivot Search se adaptează pe moment pentru a oferi tipul potrivit de răspuns.” Yahoo Scout iese din beta și introduce „Memories” pentru personalizare Yahoo Scout a ieșit din beta, iar compania spune că a procesat „peste 3 miliarde de răspunsuri” de la lansarea de la începutul acestui an. Totodată, Yahoo introduce „ Yahoo Scout Memories ”, o funcție prin care Scout „își va aminti detalii din activitatea anterioară” pentru a personaliza răspunsurile viitoare. Yahoo precizează că utilizatorii pot vedea, șterge sau dezactiva („opt out”) Yahoo Scout Memories în orice moment. Disponibilitate: desktop și web mobil, în mai multe regiuni Noua experiență Yahoo Search este disponibilă pe desktop și pe web mobil pentru utilizatori din SUA, Marea Britanie, Europa și Elveția, potrivit informațiilor publicate. Aplicația Yahoo Scout: voce, foto în chat și rezumate de știri Pe lângă schimbările din Yahoo Search, compania a lansat și aplicația Yahoo Scout pentru iOS și Android. Aplicația combină căutarea tradițională cu răspunsurile AI Yahoo Scout într-o experiență mobilă care include: conversații vocale „live” cu Yahoo Scout; posibilitatea de a adăuga o fotografie într-un chat pentru a cere informații suplimentare; acces la subiectele în trend ale zilei și „news digests” (rezumate) din Yahoo News. Extindere în alte produse Yahoo, inclusiv Yahoo Finance și Yahoo Sports Yahoo Scout urmează să fie integrat și în alte proprietăți Yahoo, astfel încât utilizatorii să poată pune întrebări fără să părăsească pagina pe care se află. Exemplele menționate includ: Yahoo Finance: întrebări despre motivele din spatele mișcării unei acțiuni într-o zi; Yahoo Sports: întrebări despre cum influențează o victorie cursa pentru play-off. În aceste contexte, Yahoo spune că va propune întrebări sugerate pe baza conținutului pe care utilizatorul îl vizualizează. [...]
Vodafone Germania va elimina aproximativ 2.300 de posturi în următorii doi ani , într-o reorganizare care mizează pe automatizare și pe extinderea utilizării inteligenței artificiale pentru reducerea costurilor și accelerarea operațiunilor, potrivit Mobilissimo . Reducerea ar reprezenta circa 20% din totalul de aproximativ 12.000 de angajați ai operatorului pe piața germană. Decizia a fost comunicată personalului de Marcel de Groot , șeful Vodafone Germania, și este prezentată ca parte a unui plan de creștere a competitivității. Compania invocă presiuni tot mai mari în telecom: concurență puternică pe mobil, scăderea pieței TV, competiție în zona fibrei optice și efectele inflației asupra profitabilității. AI, folosită pentru procese interne și relația cu clienții În centrul reorganizării se află extinderea utilizării inteligenței artificiale, cu obiectivul de a automatiza o serie de activități. Concret, Vodafone vrea să folosească AI pentru: analiza problemelor de rețea; gestionarea campaniilor publicitare; anumite activități de asistență pentru clienți. În paralel, departamentele comerciale și cele de relații cu clienții ar urma să fie integrate mai strâns, iar echipele IT să colaboreze direct cu diviziile dedicate clienților rezidențiali și business, pentru simplificarea operațiunilor și reducerea timpilor de rezolvare. Investițiile continuă, iar discuțiile cu angajații urmează Reorganizarea nu ar însemna oprirea investițiilor: compania spune că va continua să aloce resurse pentru AI, infrastructură IT, fibră optică, servicii cloud și securitate, precum și pentru dezvoltarea canalelor digitale. Totodată, Vodafone afirmă că va căuta soluții „responsabile din punct de vedere social” pentru reducerea personalului. Discuțiile detaliate cu reprezentanții angajaților privind noua structură organizațională ar urma să înceapă la începutul anului viitor. (Informațiile sunt atribuite de Mobilissimo sursei Vodafone, unternehmen.vodafone.de, și unei relatări preluate via finance.yahoo.com.) [...]
Inteligența artificială intră în zona de investiții cu promisiunea de a simplifica deciziile, dar cu limite de acuratețe și costuri care trebuie controlate , potrivit declarațiilor lui Claudiu Cazacu, consulting strategist la XTB, la ZF Digital Summit 2026 , relatate de Ziarul Financiar . Cazacu spune că, în investiții, AI poate analiza portofoliul și, pe baza profilului clientului, a intereselor și a istoricului de interacțiune, să recomande instrumente financiare. XTB are, în acest sens, un proiect pilot în Chile, iar o variantă mai restrânsă funcționează deja în câteva piețe europene (Polonia, Cehia, Slovacia și Portugalia), unde AI răspunde la întrebări despre mișcările unui instrument. Un punct important din mesajul său este că tehnologia rămâne „probabilistică”, adică nu oferă garanția că surprinde realitatea cu acuratețe de 100%. Totuși, el indică o accelerare puternică a capabilităților în ultimul an – un an și jumătate, ceea ce alimentează așteptarea unor investitori că AI ar putea reduce stresul și ar putea face procesul decizional mai simplu. Ce se schimbă operațional pentru investitori și intermediari În viziunea lui Cazacu, zona financiară și investițiile – alături de programare – au fost printre primele domenii „tentante” pentru utilizatori și investitori în tehnologie. Miza practică este trecerea de la căutări și documentare fragmentată la interacțiuni de tip întrebare–răspuns și recomandări personalizate, integrate în platforme. El atrage însă atenția că, deși ideea de a „apăsa play” și a lăsa un program să execute automat este tentantă, nu toată lumea va accepta acest model, chiar dacă transformările în domeniul investițiilor vor fi „enorme”. Riscuri: bugete, securitate și suprafața de atac Pe lângă utilitate, Cazacu punctează explicit riscurile: companiile trebuie să fie atente la bugetele alocate AI și la partea de protecție. În opinia sa, AI „extinde suprafața de atac” și instrumentele disponibile, ceea ce va cere investiții majore în mai multe niveluri de securitate, inclusiv prin traininguri și actualizări. Un alt element operațional menționat este „suveranitatea datelor”: datele sunt păstrate în Europa, iar compania se raportează la respectarea regulamentelor existente, anticipând că vor urma și alte „secvențe de reglementare” care vor impune adaptări. Ce urmează: extinderea accesului și rolul tehnologiei în 2027 XTB are „multe proiecte în dezvoltare”, inclusiv inițiative deja active în regiune și în România, iar pentru 2027 planul este să continue extinderea accesului la piețe, prin creșterea numărului de instrumente și piețe disponibile. În acest context, Cazacu estimează că factorul uman nu va dispărea, dar tehnologia va avea un rol mai important decât în 2026. [...]
