Știri
Știri din categoria Inteligență artificială

Administrația SUA vrea să schimbe termenul oficial folosit pentru AI, urmând să utilizeze în comunicarea guvernamentală expresia „super inteligență” („SI”) în loc de „inteligență artificială” („AI”), potrivit News, care relatează declarațiile făcute de Donald Trump la Adunarea Generală a ONU.
În discursul de la ONU, Trump a susținut că noua formulare „sună mult mai bine” și că este „mult mai potrivită” decât „inteligență artificială”. El a argumentat că termenul „inteligență artificială” „sună ca și cum (această tehnologie) este falsă”, în timp ce, în opinia sa, AI „nu este falsă”.
Din informațiile prezentate, schimbarea vizează limbajul oficial al Guvernului american: de acum înainte, în comunicarea sa, administrația ar urma să folosească „super inteligență” în loc de „inteligență artificială”.
Trump și-a exprimat și speranța ca „lumea” să adopte aceeași formulare, adăugând că rămâne de văzut dacă poate influența și alte guverne să urmeze acest neologism.
„Bine ați venit în lumea super inteligenței, «SI».”
„Vom vedea dacă am putere.”
În domeniu, „super inteligență” este descrisă ca stadiul în care AI ar depăși capacitățile de raționare și reflecție ale omului în toate domeniile. Materialul notează că, potrivit părerii generale, inclusiv cele mai avansate modele AI sunt încă departe de acest obiectiv.
În acest cadru, anunțul are o miză operațională: dacă termenul se schimbă în comunicarea oficială a SUA, el poate influența modul în care instituțiile publice își formulează mesajele și, potențial, felul în care este descrisă tehnologia în spațiul public internațional.
Recomandate

În economia creatorilor, AI mută competiția către „încredere”, iar platformele riscă să piardă creatori dacă nu oferă protecție și plăți transparente , potrivit unei analize publicate de TechRadar . Pe fondul exploziei de conținut generat de AI și al politicilor de monetizare greu de anticipat, relația dintre creatori și platforme devine mai tensionată, cu efect direct asupra veniturilor și retenției. Presiunea imediată vine din două direcții: pe de o parte, creatorii concurează pentru atenție cu volume mari de conținut „low-effort” generat de AI, iar moderarea laxă poate crea un teren de joc inegal; pe de altă parte, cresc temerile că munca lor este folosită la antrenarea modelelor AI fără consimțământ sau compensație. În acest context, analiza susține că lipsa de acțiune poate eroda încrederea și poate îndepărta exact oamenii de care depind platformele pentru a atrage și păstra audiențe. De ce contează pentru platforme: risc comercial și migrarea creatorilor Materialul argumentează că „încrederea” devine un diferențiator competitiv: platformele care își protejează creatorii și îi plătesc predictibil au șanse mai mari să atragă și să păstreze creatorii valoroși. În paralel, apar mai multe platforme și fluxuri de venit, ceea ce le crește creatorilor opțiunile și reduce costul de a pleca către un competitor. Analiza indică și un semnal operațional: experiențele slabe de plată afectează deja relațiile cu contributorii. Conform unei cercetări Tipalti despre plăți globale, 26% dintre companii au pierdut contributori din cauza problemelor legate de plăți în ultimele 12 luni, iar creatorii au reprezentat 36% din aceste pierderi. Concluzia trasă este că „fricțiunea” la plată poate lovi direct în capacitatea unei platforme de a-și păstra baza de creatori. Două condiții pentru „încredere”: protecția conținutului și plăți explicabile TechRadar sintetizează două priorități pe care platformele ar trebui să le trateze ca esențiale: Protejarea muncii creatorilor și controlul asupra conținutului : recunoașterea problemelor aduse de AI și introducerea de măsuri de protecție, astfel încât beneficiile rezultate să fie împărțite echitabil. Plăți fiabile și transparente : la finalul fiecărui ciclu de plată, creatorii ar trebui să primească o defalcare clară a modului în care s-a calculat suma, inclusiv factorii care explică variațiile lunare, astfel încât plata să fie corectă și la timp. În plus, pe măsură ce economia creatorilor se extinde global, analiza avertizează că diferențele dintre standardele de protecție a conținutului și infrastructura financiară (valute, metode de plată, cerințe regionale) pot deveni blocaje de creștere, dacă platformele nu își adaptează sistemele. Context: litigii și controverse care amplifică neîncrederea Textul menționează că tensiunile sunt vizibile și în zona juridică și de guvernanță a platformelor. Un exemplu este aprobarea de către o instanță din SUA a unei înțelegeri de 1,5 miliarde de dolari (aprox. 6,9 miliarde lei) legată de folosirea de către Anthropic a unor cărți piratate pentru antrenarea modelelor AI, caz care, deși aduce o clarificare pentru deținătorii de drepturi, ar lăsa creatorii mici fără resursele necesare pentru litigii. Separat, analiza amintește îngrijorări legate de faptul că YouTube ar fi folosit AI pentru a modifica videoclipurile creatorilor fără consimțământ, ca exemplu de dezechilibru potențial în relația platformă–creator. În esență, concluzia materialului este că AI schimbă ce creează oamenii și cum distribuie platformele conținutul, însă dependența reciprocă rămâne; diferența este că, într-un ecosistem mai opac și mai fragmentat, încrederea (protecție + plăți transparente) devine criteriul care poate decide cine câștigă competiția pentru creatori . [...]

Vodafone Germania va elimina aproximativ 2.300 de posturi în următorii doi ani , într-o reorganizare care mizează pe automatizare și pe extinderea utilizării inteligenței artificiale pentru reducerea costurilor și accelerarea operațiunilor, potrivit Mobilissimo . Reducerea ar reprezenta circa 20% din totalul de aproximativ 12.000 de angajați ai operatorului pe piața germană. Decizia a fost comunicată personalului de Marcel de Groot , șeful Vodafone Germania, și este prezentată ca parte a unui plan de creștere a competitivității. Compania invocă presiuni tot mai mari în telecom: concurență puternică pe mobil, scăderea pieței TV, competiție în zona fibrei optice și efectele inflației asupra profitabilității. AI, folosită pentru procese interne și relația cu clienții În centrul reorganizării se află extinderea utilizării inteligenței artificiale, cu obiectivul de a automatiza o serie de activități. Concret, Vodafone vrea să folosească AI pentru: analiza problemelor de rețea; gestionarea campaniilor publicitare; anumite activități de asistență pentru clienți. În paralel, departamentele comerciale și cele de relații cu clienții ar urma să fie integrate mai strâns, iar echipele IT să colaboreze direct cu diviziile dedicate clienților rezidențiali și business, pentru simplificarea operațiunilor și reducerea timpilor de rezolvare. Investițiile continuă, iar discuțiile cu angajații urmează Reorganizarea nu ar însemna oprirea investițiilor: compania spune că va continua să aloce resurse pentru AI, infrastructură IT, fibră optică, servicii cloud și securitate, precum și pentru dezvoltarea canalelor digitale. Totodată, Vodafone afirmă că va căuta soluții „responsabile din punct de vedere social” pentru reducerea personalului. Discuțiile detaliate cu reprezentanții angajaților privind noua structură organizațională ar urma să înceapă la începutul anului viitor. (Informațiile sunt atribuite de Mobilissimo sursei Vodafone, unternehmen.vodafone.de, și unei relatări preluate via finance.yahoo.com.) [...]

Inteligența artificială intră în zona de investiții cu promisiunea de a simplifica deciziile, dar cu limite de acuratețe și costuri care trebuie controlate , potrivit declarațiilor lui Claudiu Cazacu, consulting strategist la XTB, la ZF Digital Summit 2026 , relatate de Ziarul Financiar . Cazacu spune că, în investiții, AI poate analiza portofoliul și, pe baza profilului clientului, a intereselor și a istoricului de interacțiune, să recomande instrumente financiare. XTB are, în acest sens, un proiect pilot în Chile, iar o variantă mai restrânsă funcționează deja în câteva piețe europene (Polonia, Cehia, Slovacia și Portugalia), unde AI răspunde la întrebări despre mișcările unui instrument. Un punct important din mesajul său este că tehnologia rămâne „probabilistică”, adică nu oferă garanția că surprinde realitatea cu acuratețe de 100%. Totuși, el indică o accelerare puternică a capabilităților în ultimul an – un an și jumătate, ceea ce alimentează așteptarea unor investitori că AI ar putea reduce stresul și ar putea face procesul decizional mai simplu. Ce se schimbă operațional pentru investitori și intermediari În viziunea lui Cazacu, zona financiară și investițiile – alături de programare – au fost printre primele domenii „tentante” pentru utilizatori și investitori în tehnologie. Miza practică este trecerea de la căutări și documentare fragmentată la interacțiuni de tip întrebare–răspuns și recomandări personalizate, integrate în platforme. El atrage însă atenția că, deși ideea de a „apăsa play” și a lăsa un program să execute automat este tentantă, nu toată lumea va accepta acest model, chiar dacă transformările în domeniul investițiilor vor fi „enorme”. Riscuri: bugete, securitate și suprafața de atac Pe lângă utilitate, Cazacu punctează explicit riscurile: companiile trebuie să fie atente la bugetele alocate AI și la partea de protecție. În opinia sa, AI „extinde suprafața de atac” și instrumentele disponibile, ceea ce va cere investiții majore în mai multe niveluri de securitate, inclusiv prin traininguri și actualizări. Un alt element operațional menționat este „suveranitatea datelor”: datele sunt păstrate în Europa, iar compania se raportează la respectarea regulamentelor existente, anticipând că vor urma și alte „secvențe de reglementare” care vor impune adaptări. Ce urmează: extinderea accesului și rolul tehnologiei în 2027 XTB are „multe proiecte în dezvoltare”, inclusiv inițiative deja active în regiune și în România, iar pentru 2027 planul este să continue extinderea accesului la piețe, prin creșterea numărului de instrumente și piețe disponibile. În acest context, Cazacu estimează că factorul uman nu va dispărea, dar tehnologia va avea un rol mai important decât în 2026. [...]

BRD vrea să treacă de la proiecte-pilot la soluții AI folosite în operațiunile curente în 2027 , cu efecte care ar urma să devină vizibile și pentru clienții băncii, potrivit Ziarul Financiar . Mesajul vine de la Daniel Marin , Chief Data Officer al BRD, în contextul planurilor de investiții în digitalizare, cloud și inteligență artificială. Banca își propune să folosească parteneriatele strategice ale grupului pentru a accelera maturizarea inițiativelor tehnologice, astfel încât acestea să nu rămână la nivel de „experimente” sau testări limitate, ci să fie integrate în activitatea de zi cu zi. „Vom continua şi în 2027 investiţiile în digitalizare, cloud şi inteligenţă artificială (...) Nu vrem să ne limităm la experimente tehnologice şi proiecte-pilot, ci să dezvoltăm soluţii care să aducă rezultate concrete.” Ce se schimbă, din perspectivă operațională Din declarațiile lui Daniel Marin, direcția pentru 2027 este trecerea către utilizare la scară mai mare a soluțiilor bazate pe date și AI (inteligență artificială), cu rezultate care ar urma să se vadă inclusiv în interacțiunea cu clienții. În același timp, BRD indică faptul că are „o strategie bine conturată” în zona de date și AI, iar proiectele livrate anul viitor ar urma să producă efecte măsurabile, nu doar demonstrații tehnologice. Reglementările, limită și oportunitate pentru AI în bănci Daniel Marin a punctat și rolul reglementărilor în adoptarea AI în sectorul bancar: acestea pot limita anumite implementări, dar pot funcționa și ca un catalizator pentru soluții mai bine controlate și mai sigure. În viziunea sa, utilizarea corectă a AI poate contribui la clienți mai bine informați și mai atenți la deciziile financiare, dar ridică și nivelul așteptărilor față de servicii. La ce se poate ajunge: AI-ul clienților „vorbește” cu AI-ul băncii O direcție menționată explicit este un scenariu în care instrumentele de inteligență artificială folosite de clienți ar putea comunica direct cu sistemele AI ale băncilor. Daniel Marin subliniază însă că această etapă nu este încă aproape, fiind necesare progrese atât tehnologice, cât și de reglementare. Pentru piață, semnalul relevant este că BRD își poziționează investițiile din 2027 ca un pas de industrializare a AI în bancă, nu doar de testare, ceea ce poate influența ritmul în care astfel de soluții devin standard în serviciile bancare. [...]

Senatul SUA pregătește audieri după ce un test guvernamental a arătat că patru platforme IA pot genera rapid planuri de atac cu numeroase victime și asupra infrastructurii electrice, potrivit Mediafax . Miza pentru companii și autorități este una de reglementare: cât de repede pot fi impuse standarde de siguranță pentru modele disponibile comercial, în condițiile în care mecanismele de protecție pot fi ocolite. Inițiativa vine de la senatoarea democrată Maggie Hassan , care va prelua conducerea Comisiei pentru Securitate Internă a Senatului în ianuarie. Ea a cerut Biroului pentru Responsabilitate Guvernamentală (GAO) să investigheze cum poate fi folosită în scopuri rău intenționate inteligența artificială disponibilă comercial, potrivit CBS News (menționată de Mediafax). Ce a găsit GAO în testele pe ChatGPT, Claude, Gemini și Grok Conform unui raport publicat miercuri, în mai puțin de 12 ore cele patru platforme au reușit să genereze planuri pentru: atacuri cu dispozitive explozive în orașe americane, cu scopul de a provoca numeroase victime; atacarea unor componente ale rețelei electrice, inclusiv prin drone sau arme de foc, cu obiectivul de a produce prejudicii economice. Testele GAO au fost desfășurate în perioada decembrie 2025 – octombrie 2026, inclusiv în primăvara acestui an. Raportul consemnează că platformele au furnizat informații detaliate care ar fi putut fi folosite pentru desfășurarea unor atacuri, inclusiv ținte specifice, locații, momente și metode. Într-unul dintre teste, o platformă a refuzat inițial să ofere detalii despre construirea și detonarea unui dispozitiv exploziv improvizat, însă investigatorii au reușit să ocolească mecanismele de protecție și să obțină informațiile solicitate. GAO mai notează că, în cazul scenariilor privind stațiile electrice, platformele au prezentat inclusiv hărți și imagini. Investigatorii au consultat experți și au vizitat locațiile pentru a verifica acuratețea planurilor, identificând și erori (de exemplu, drumuri reprezentate incorect sau ziduri înalte care ar fi îngreunat observarea unor ținte). Reacțiile companiilor și următorul pas în Congres Raportul GAO (61 de pagini) include răspunsuri de la Anthropic, Google, OpenAI și SpaceXAI. Anthropic a transmis că nu contestă posibilitatea ca un utilizator hotărât să obțină conținut periculos prin prezentarea în mod înșelător a scopului unei solicitări, precizând totodată că tratează constatarea „cu seriozitate”, dar că nu poate verifica rezultatele raportului. Google a susținut că testele au fost realizate pe modele mai vechi și că își îmbunătățește în continuare modelele. OpenAI a transmis că salută oportunitatea de a răspunde constatărilor GAO, iar SpaceXAI a afirmat că lucrează la îmbunătățirea siguranței la fiecare lansare a unui nou model. Hassan a anunțat că una dintre primele audieri din noua legislatură, în ianuarie, va viza riscurile inteligenței artificiale și măsurile de îmbunătățire a siguranței. „Amenințarea pe care inteligența artificială o reprezintă pentru siguranța publică nu mai este una teoretică. Dacă Congresul nu acționează, este doar o chestiune de timp, nu dacă, până când un actor rău intenționat va folosi inteligența artificială pentru a planifica și a desfășura un atac major”, a transmis Hassan. GAO avertizează că, deși multe dintre informațiile furnizate de platforme sunt disponibile pe internet, IA poate comprima în câteva ore un proces care altfel ar putea necesita săptămâni sau luni de cercetare, ceea ce amplifică riscul pentru securitatea națională și economică. [...]

Un grup de 59 de lideri din tehnologie, știință și business cere UE să aloce bani dedicați pentru AI în bugetul 2028–2034 , avertizând că ce nu intră acum în cadrul financiar multianual „nu va exista înainte de 2035”, potrivit The Next Web . Inițiativa vine în plin proces de negociere a următorului buget pe termen lung al Uniunii, iar semnatarii susțin că Europa intră în „cursa AI” cu resurse net inferioare rivalilor. Scrisoarea deschisă este semnată, între alții, de directorii executivi ai ElevenLabs, Lovable, DeepL și Source, alături de nume precum Yann LeCun, economistul laureat Nobel Philippe Aghion, Octave Klaba (OVHcloud) și Rafał Brzoska (InPost). Documentul a fost transmis presei de biroul de presă al semnatarilor, iar subiectul a fost relatat și de Euronews . Miza: buget dedicat și prioritizare a furnizorilor europeni Punctul central, cu impact direct de politică publică și piață, este cererea pentru un buget dedicat inteligenței artificiale în viitorul cadru financiar 2028–2034. Semnatarii cer ca finanțarea să fie prinsă explicit în Fondul european pentru competitivitate și în următorul program de cercetare, argumentând că investițiile americane în infrastructură AI din acest an se ridică la „sute de miliarde de dolari”, în timp ce Europa nu poate concura cu „bugete de categorie ușoară”. Până la operaționalizarea unui astfel de buget, scrisoarea solicită ca bugetele actuale de IT ale UE să fie direcționate către furnizori europeni de AI — o poziție care, dacă ar fi preluată în politici, ar putea influența achizițiile publice și accesul la contracte pentru companiile din ecosistemul european. „Nu putem câștiga un meci la categoria grea cu bugete de categorie ușoară.” Cele cinci cereri: de la „regimul 28” la institute de AI Scrisoarea formulează cinci direcții de acțiune, din care mai multe țin de reglementare și de funcționarea pieței unice: Simplificare : continuarea demersurilor de reducere a birocrației, inclusiv prin pachetul Digital Omnibus (menționat ca prim pas), dar cu obiectivul unui „regim 28” — un set unic de reguli care să permită unei companii să se înființeze o singură dată și să opereze în toată UE. Semnatarii cer și tratament unitar pentru opțiunile pe acțiuni ale angajaților în toate statele membre. Scalare : orientarea economiilor din fonduri de pensii și ale asigurătorilor către fonduri pentru companii europene în creștere (scale-up), o piață unică a capitalului, guverne care să acționeze ca „clienți-ancoră” pentru tehnologie europeană și acces mai larg la date. Bani : buget dedicat pentru AI în instrumentele UE, pe fondul diferenței de amploare față de investițiile din SUA; scrisoarea amintește și investițiile UE de „zeci de miliarde de euro” în așa-numitele „gigafabrici” AI. Talente : institute „fanion” de AI, bine finanțate, independente și conduse pe criterii de merit științific, după modelul ELLIS Institutes. Agendă permanentă de competitivitate AI : ținte publice pentru investiții, capacitate de calcul (compute), talente și adopție, revizuite anual de șefii de guvern. Context și potențial conflict de interese The Next Web notează că documentul are și o componentă de lobby: mai mulți semnatari conduc companii care ar beneficia direct de finanțarea și schimbările de reguli cerute. În același timp, momentul ales este legat de negocierile în curs pentru bugetul UE, iar scrisoarea avertizează că absența unor linii de finanțare dedicate acum ar împinge orice corecție majoră după 2035. „Europa nu mai poate fi mulțumită să reglementeze pur și simplu tehnologiile inventate de alții.” Cine mai apare pe listă Pe lângă fondatori de startup-uri și academici, sunt menționați și lideri din companii europene de tehnologie, inclusiv Hristo Borisov (Payhawk), Jeppe Rindom (Pleo) și Silvio Kutić (Infobip). În zona academică apar Bernhard Schölkopf (Max Planck Institute for Intelligent Systems) și Sepp Hochreiter (Johannes Kepler University Linz). The Next Web amintește și că unele cereri reiau idei promovate anterior de Vittorio Colao, inclusiv „regimul 28” și nevoia de mai multă capacitate de calcul. [...]