Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
AROBS spune că incertitudinea legată de efectele inteligenței artificiale apasă deja piața IT, în condițiile în care companiile încearcă să transforme tehnologia într-un avantaj competitiv, dar fără o vizibilitate reală asupra modului în care se vor schimba cererea și modelele de livrare. Declarațiile au fost făcute de Voicu Oprean, CEO și fondator al AROBS Transilvania Software, la conferința ZF Capital Markets 2026, potrivit Ziarul Financiar.
AROBS Transilvania Software (BVB: AROBS), companie antreprenorială românească de tehnologie listată la Bursa de Valori București, a ajuns în 2025 la afaceri consolidate de 100 milioane de dolari (aprox. 444 milioane lei) și „mizează în continuare pe creștere”, în pofida efectelor negative venite din industria auto.
„Impactul AI asupra industriei IT este încă destul de necunoscut. Nu știe nimeni ce va fi, iar asta creează o presiune în piață. Poate fi un avantaj sau o amenințare.”
În același timp, Oprean a spus că AROBS folosește „AI continuu” pentru a genera valoare pentru clienți, însă compania rămâne expusă la „o scădere dramatică” a pieței de automotive, începută în 2023, pe care încearcă să o compenseze prin alte verticale.
Mesajul transmis de conducerea AROBS pune în prim-plan o problemă operațională pentru industria IT: incertitudinea privind AI nu este doar o temă de strategie pe termen lung, ci un factor care influențează deciziile curente din piață, inclusiv modul în care furnizorii își poziționează serviciile și își calibrează investițiile.
Pe partea de cerere, compania indică faptul că scăderea din automotive – începută în 2023 – continuă să afecteze businessul, chiar dacă este parțial compensată prin alte segmente.
Ca direcție de business, AROBS își menține strategia de extindere internațională, cu focus pe Statele Unite și Uniunea Europeană, și analizează oportunități de fuziuni și achiziții (M&A) pentru accelerarea creșterii și extinderea capabilităților tehnologice.
În acest context, compania a realizat anul trecut prima tranzacție în SUA, prin achiziția pachetului majoritar în Codingscape, o firmă americană specializată în consultanță tehnologică, design și dezvoltare software personalizată pentru clienți enterprise.
Recomandate
AROBS a trecut de 100 mil. dolari afaceri consolidate în 2025, dar scăderea din automotive îi apasă rezultatele , iar compania încearcă să compenseze prin alte verticale și prin extindere externă, inclusiv în SUA, potrivit Ziarul Financiar . Voicu Oprean , CEO și fondator al AROBS Transilvania Software (BVB: AROBS), a spus la conferința ZF Capital Markets 2026 că firma folosește „AI continuu” pentru a genera valoare pentru clienți, însă impactul inteligenței artificiale asupra industriei IT rămâne „destul de necunoscut”, ceea ce „creează o presiune în piață” și poate fi „un avantaj sau o amenințare”. Automotive, frâna începută în 2023 În același timp, AROBS rămâne expusă la evoluțiile din automotive, segment unde piața a intrat într-o scădere „dramatică” începută în 2023, care continuă să afecteze compania, potrivit declarațiilor lui Oprean. Strategia menționată este de a amortiza această presiune prin creștere în alte verticale. Pariul pe SUA și UE, cu M&A ca accelerator Pe partea de dezvoltare, compania își menține direcția de extindere internațională, cu focus pe Statele Unite și Uniunea Europeană, și analizează oportunități de fuziuni și achiziții (M&A) pentru a accelera creșterea și a-și extinde capabilitățile tehnologice. Un pas deja făcut în această direcție este achiziția, anul trecut, a pachetului majoritar în Codingscape , o companie americană specializată în consultanță tehnologică, design și servicii de dezvoltare software personalizat pentru clienți enterprise, tranzacție descrisă ca prima a AROBS în SUA. [...]
România ar putea avea, din 2027, o infrastructură dedicată pentru servicii de inteligenţă artificială , odată cu proiectul european RO AI Factory găzduit de Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare în Informatică (ICI Bucureşti) , potrivit Antena 3 . Miza, dincolo de eticheta de „premieră”, este una operaţională: ICI spune că începe să construiască un ecosistem şi invită explicit companii şi instituţii să intre ca parteneri, ceea ce poate influenţa accesul la capacităţi de calcul şi servicii AI în România. Directorul general al ICI Bucureşti, Adrian-Victor Vevera, a declarat că „prima fabrică de inteligenţă artificială din România” ar putea deveni funcţională în prima parte a anului 2027, cu o ţintă orientativă în lunile martie–mai, în funcţie de evoluţia proiectului. Declaraţiile au fost făcute la deschiderea evenimentului „Bucharest Leaders Summit: United for a Better World”, informaţia fiind atribuită de Antena 3 agenţiei Agerpres. Ce este RO AI Factory şi cine intră în consorţiu Proiectul este prezentat ca parte a unei reţele europene aflate într-un „al treilea val” de dezvoltare, iar ICI Bucureşti este „hosting entity” (entitatea-gazdă) pentru implementare. Componenta de servicii ar urma să fie dezvoltată împreună cu un consorţiu din care, conform declaraţiilor citate, fac parte: Politehnica Bucureşti; Consiliul Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii; Institutul de Inteligenţă Artificială din Cluj; Institutul de Bioresurse. Vevera a legat proiectul de implicarea ICI în proiecte europene de „Hypercomputing” (calcul de înaltă performanţă) şi de colaborarea într-un proiect gestionat de Barcelona Supercomputing Center , descris ca o „fabrică de inteligenţă artificială” construită pe structura supercomputerului din Barcelona. Ce urmează: deschiderea către parteneri şi utilizarea în economie ICI afirmă că a început construirea ecosistemului RO AI Factory şi că a lansat invitaţii către zona privată, publică, de cercetare şi academică pentru parteneriat. Mesajul instituţiei este că inteligenţa artificială ar trebui folosită ca instrument pentru creşterea capacităţii şi a randamentului, nu pentru a înlocui decizia umană. Separat, şeful ICI a plasat tehnologia şi în zona de securitate, inclusiv prin prisma riscurilor de manipulare a datelor (de tip „deepfake”) şi a importanţei seturilor de date, pe care le-a descris ca devenind o „armă” în conflictele viitoare. În acelaşi context a menţionat şi Palantir, ca exemplu de aplicaţii folosite în zona de securitate. În acest moment, calendarul rămâne condiţionat de „cum o să evolueze” proiectul, iar articolul nu include detalii despre buget, capacitate tehnică sau model comercial de acces pentru companii. [...]
Un mesaj atribuit lui Elon Musk, cu tentă de intimidare, riscă să devină probă-cheie în procesul OpenAI , după ce compania a cerut instanței să permită audierea lui Greg Brockman despre o comunicare prealabilă începerii procesului, potrivit Ars Technica . OpenAI susține, într-un document depus duminică la dosar, că Musk i-a scris președintelui OpenAI, Greg Brockman, cu două zile înainte de debutul procesului, pentru a „testa” interesul pentru o înțelegere. Brockman ar fi răspuns rapid, propunând ca „ambele părți” să renunțe la pretenții, însă Musk ar fi refuzat și ar fi escaladat tonul. În mesajul redat de OpenAI, Musk ar fi spus: „Până la finalul acestei săptămâni, tu și Sam veți fi cei mai urâți oameni din America. Dacă insistați, așa să fie.” De ce contează: excepția care poate face admisibilă o discuție de „settlement” În mod obișnuit, comunicările din negocieri de împăcare (settlement) nu sunt admisibile ca probe. Totuși, OpenAI invocă o excepție pe care instanța ar fi acceptat-o într-un litigiu anterior al lui Musk – procesul din 2022 în care a încercat să se retragă din achiziția Twitter. În acel schimb de mesaje, echipa juridică a lui Musk ar fi propus „renegocierea” prețului pentru a închide procesul, dar ar fi amenințat că „ar fi Al Treilea Război Mondial până la sfârșitul timpului, pe bune” pentru liderii Twitter și „moștenitorii” lor dacă Musk era forțat să cumpere compania la prețul stabilit (despre care Ars Technica amintește că a fost legat de o glumă cu „420”). OpenAI folosește acest precedent pentru a argumenta că și mesajul către Brockman ar trebui tratat ca probă relevantă privind motivațiile lui Musk. Impact procedural: Brockman ar putea depune mărturie despre mesaj Dacă judecătorul admite cererea OpenAI, Brockman ar putea depune mărturie despre mesaj atunci când va urca la bară, „probabil” chiar în ziua respectivă și a doua zi, potrivit publicației. OpenAI sugerează că mesajul ar putea arăta „adevăratele motive” ale lui Musk în acest litigiu. Cererea OpenAI este detaliată într-un document depus la dosar, disponibil aici: court filing . Context: Musk a încercat să închidă litigiul chiar înainte de proces Potrivit materialului, Musk a încercat să ajungă la o înțelegere „cu doar câteva zile” înainte de începerea procesului, în care el acuză că, sub conducerea lui Sam Altman, OpenAI și-ar fi abandonat misiunea de a funcționa ca organizație non-profit care dezvoltă inteligență artificială „în beneficiul umanității”. Procesul a început săptămâna trecută, iar Musk a fost primul martor. Ars Technica notează că el „s-a poticnit” de mai multe ori la audieri, inclusiv prin concesii, iritabilitate și retragerea unor afirmații privind riscurile existențiale ale IA, precum și prin recunoașterea unor limite de cunoaștere privind siguranța IA la propria companie, xAI. (Context suplimentar: Musk stumbled several times .) În acest cadru, admiterea mesajului către Brockman ar putea adăuga o nouă vulnerabilitate pentru Musk, în special dacă instanța acceptă argumentul OpenAI că discuția de „settlement” intră într-o excepție și poate fi folosită ca probă. [...]
Anthropic analizează adăugarea unei a patra surse de putere de calcul pentru AI , prin integrarea unor cipuri de inferență de la startup-ul britanic Fractile , într-o mișcare care ar putea reduce dependența de platformele dominante și ar diversifica opțiunile de infrastructură până în 2027, potrivit IT之家 . Informația este atribuită de publicație unui material The Information și indică faptul că discuțiile sunt încă într-un stadiu incipient. Planul vizat ar fi ca Fractile să devină „a patra” categorie de resurse de calcul pentru Anthropic, pe lângă NVIDIA GPU, Amazon Trainium și Google TPU, cu un obiectiv de implementare în 2027. De ce contează: diversificarea infrastructurii și presiune pe costuri Pentru companiile care dezvoltă modele de inteligență artificială, accesul la capacitate de inferență (rularea efectivă a modelelor în producție) este un factor operațional și de cost major. Dacă Anthropic reușește să introducă o alternativă viabilă la GPU-urile NVIDIA și la cipurile proprietare ale marilor furnizori cloud, ar putea obține mai multă flexibilitate în aprovizionare și în negocierea costurilor de calcul. IT之家 notează că Fractile folosește o arhitectură diferită de acceleratoarele AI uzuale (XPU), bazată pe „calcul analogic în memorie” (o abordare în care anumite operații sunt realizate direct în memorie, pentru a reduce transferurile de date). Compania susține că, la rularea „modelelor de top”, ar putea obține: viteze de până la 25 de ori mai mari ; costuri de până la o zecime față de soluțiile curente. Aceste performanțe sunt prezentate ca afirmații ale companiei, fără detalii suplimentare în material privind metodologia sau condițiile de testare. Cine este Fractile și ce se știe despre discuții Fractile este descrisă ca un startup britanic de cipuri, iar IT之家 menționează că a primit anterior o investiție de la Pat Gelsinger, fost director general al Intel. În acest moment, singura certitudine din informațiile disponibile este intenția exploratorie: negocierile sunt „la început”, iar ținta de implementare este 2027, ceea ce lasă loc pentru schimbări de plan, întârzieri sau renunțarea la proiect. [...]
Google extinde Circle to Search astfel încât să trimită automat către Google și adrese web, conținutul paginii și fișiere PDF , ceea ce poate schimba practic modul în care utilizatorii primesc răspunsuri generate cu inteligență artificială, dincolo de ce se vede în captura de ecran. Actualizarea apare în versiunea beta a aplicației Google și este în curs de distribuire, potrivit Android Authority . În cea mai recentă versiune beta a aplicației Google (v17.18.24), funcția „Search using your whole screen” a fost redenumită în „Ask about screen”. Dincolo de schimbarea de etichetă, noutatea este că, pe lângă captura de ecran atașată ca până acum, Google va folosi automat „context disponibil”, care poate include URL-ul, conținutul paginii și documente PDF, pentru a genera rezultate mai relevante în AI Mode (modul de răspunsuri asistate de AI din Google Search). Ce se schimbă operațional pentru utilizatori Funcția Circle to Search era limitată la ceea ce „vede” în ecran (practic, informația din captura de ecran). Actualizarea adaugă context suplimentar, fără pași manuali, ceea ce poate duce la răspunsuri mai bine ancorate în sursa reală a informației (pagina sau documentul), nu doar în fragmentul vizibil. Concret, în interfața nouă: caseta de căutare afișează „Ask about screen”; descrierea indică „Search with more context”; este precizat că „URL-ul, conținutul paginii și documente PDF” pot fi trimise automat către Google. Unde funcționează și când ajunge la toată lumea Publicația notează că a reușit să declanșeze încărcarea de URL-uri și PDF-uri folosind „Ask about screen” în Google Chrome și Files by Google, cu posibilitatea ca funcția să meargă și în alte aplicații. Distribuirea este în desfășurare pentru utilizatorii din canalul beta, iar așteptarea este ca schimbarea să ajungă în versiunea stabilă „în zilele și săptămânile următoare”, dacă testele sunt considerate satisfăcătoare. [...]
Un buget de 500 de milioane de dolari (aprox. 2,3 miliarde lei) este direcționat spre infrastructură și date pentru modele AI în biologie , într-un program pe cinci ani derulat de Chan Zuckerberg Biohub , inițiativă care mizează pe simularea celulelor umane pentru a grăbi descoperirea de tratamente, potrivit Mediafax . Proiectul este lansat de Mark Zuckerberg și Priscilla Chan și urmărește dezvoltarea tehnologiilor și a bazelor de date necesare construirii unor modele predictive ale celulelor. Miza operațională este ca simulările digitale să permită studierea proceselor biologice la o scară și o viteză greu de atins în laborator, cu efect direct asupra timpului necesar pentru cercetare și dezvoltare în medicină. Cum se împart banii și ce se finanțează Din totalul de 500 de milioane de dolari, aproximativ 400 de milioane vor fi investiți direct de Biohub, iar 100 de milioane vor fi puși la dispoziția cercetătorilor externi. Datele generate ar urma să fie oferite gratuit cercetătorilor din întreaga lume, pentru a accelera progresul în științele vieții. Inițiativa include parteneriate cu instituții de cercetare și companii tehnologice, iar Nvidia este menționată ca participant la dezvoltarea infrastructurii de calcul necesare. „Datele” rămân blocajul major Succesul proiectului depinde de volumul și calitatea datelor biologice disponibile, pe fondul faptului că modelele de inteligență artificială devin mai precise pe măsură ce sunt antrenate pe seturi de date mai extinse, notează materialul. „Avem nevoie de mult mai multe date decât există în prezent pentru a construi modele care să reflecte complexitatea biologiei”, a explicat Alex Rives, responsabil științific în cadrul Biohub. Context: competiția Big Tech pentru AI în medicină Inițiativa se înscrie într-o tendință mai largă, în care companii mari din tehnologie investesc în utilizarea AI în biologie și medicină. Sunt menționate Alphabet (prin divizia Isomorphic Labs) și Microsoft, care dezvoltă modele AI pentru descoperirea de medicamente și analiză biomedicală. În această logică, proiectul Biohub pariază pe un avantaj de infrastructură: dacă reușește să construiască baze de date și modele predictive suficient de robuste, ar putea reduce semnificativ durata dezvoltării tratamentelor, însă limita rămâne accesul la date biologice suficiente și relevante. [...]
