România ar putea avea, din 2027, o infrastructură dedicată pentru servicii de inteligenţă artificială, odată cu proiectul european RO AI Factory găzduit de Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare în Informatică (ICI Bucureşti), potrivit Antena 3. Miza, dincolo de eticheta de „premieră”, este una operaţională: ICI spune că începe să construiască un ecosistem şi invită explicit companii şi instituţii să intre ca parteneri, ceea ce poate influenţa accesul la capacităţi de calcul şi servicii AI în România.

Directorul general al ICI Bucureşti, Adrian-Victor Vevera, a declarat că „prima fabrică de inteligenţă artificială din România” ar putea deveni funcţională în prima parte a anului 2027, cu o ţintă orientativă în lunile martie–mai, în funcţie de evoluţia proiectului. Declaraţiile au fost făcute la deschiderea evenimentului „Bucharest Leaders Summit: United for a Better World”, informaţia fiind atribuită de Antena 3 agenţiei Agerpres.

Ce este RO AI Factory şi cine intră în consorţiu

Proiectul este prezentat ca parte a unei reţele europene aflate într-un „al treilea val” de dezvoltare, iar ICI Bucureşti este „hosting entity” (entitatea-gazdă) pentru implementare. Componenta de servicii ar urma să fie dezvoltată împreună cu un consorţiu din care, conform declaraţiilor citate, fac parte:

• Politehnica Bucureşti;
• Consiliul Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii;
• Institutul de Inteligenţă Artificială din Cluj;
• Institutul de Bioresurse.

Vevera a legat proiectul de implicarea ICI în proiecte europene de „Hypercomputing” (calcul de înaltă performanţă) şi de colaborarea într-un proiect gestionat de Barcelona Supercomputing Center, descris ca o „fabrică de inteligenţă artificială” construită pe structura supercomputerului din Barcelona.

Ce urmează: deschiderea către parteneri şi utilizarea în economie

ICI afirmă că a început construirea ecosistemului RO AI Factory şi că a lansat invitaţii către zona privată, publică, de cercetare şi academică pentru parteneriat. Mesajul instituţiei este că inteligenţa artificială ar trebui folosită ca instrument pentru creşterea capacităţii şi a randamentului, nu pentru a înlocui decizia umană.

Separat, şeful ICI a plasat tehnologia şi în zona de securitate, inclusiv prin prisma riscurilor de manipulare a datelor (de tip „deepfake”) şi a importanţei seturilor de date, pe care le-a descris ca devenind o „armă” în conflictele viitoare. În acelaşi context a menţionat şi Palantir, ca exemplu de aplicaţii folosite în zona de securitate.

În acest moment, calendarul rămâne condiţionat de „cum o să evolueze” proiectul, iar articolul nu include detalii despre buget, capacitate tehnică sau model comercial de acces pentru companii.