Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Un mesaj atribuit lui Elon Musk, cu tentă de intimidare, riscă să devină probă-cheie în procesul OpenAI, după ce compania a cerut instanței să permită audierea lui Greg Brockman despre o comunicare prealabilă începerii procesului, potrivit Ars Technica.
OpenAI susține, într-un document depus duminică la dosar, că Musk i-a scris președintelui OpenAI, Greg Brockman, cu două zile înainte de debutul procesului, pentru a „testa” interesul pentru o înțelegere. Brockman ar fi răspuns rapid, propunând ca „ambele părți” să renunțe la pretenții, însă Musk ar fi refuzat și ar fi escaladat tonul. În mesajul redat de OpenAI, Musk ar fi spus:
„Până la finalul acestei săptămâni, tu și Sam veți fi cei mai urâți oameni din America. Dacă insistați, așa să fie.”
În mod obișnuit, comunicările din negocieri de împăcare (settlement) nu sunt admisibile ca probe. Totuși, OpenAI invocă o excepție pe care instanța ar fi acceptat-o într-un litigiu anterior al lui Musk – procesul din 2022 în care a încercat să se retragă din achiziția Twitter.
În acel schimb de mesaje, echipa juridică a lui Musk ar fi propus „renegocierea” prețului pentru a închide procesul, dar ar fi amenințat că „ar fi Al Treilea Război Mondial până la sfârșitul timpului, pe bune” pentru liderii Twitter și „moștenitorii” lor dacă Musk era forțat să cumpere compania la prețul stabilit (despre care Ars Technica amintește că a fost legat de o glumă cu „420”). OpenAI folosește acest precedent pentru a argumenta că și mesajul către Brockman ar trebui tratat ca probă relevantă privind motivațiile lui Musk.
Dacă judecătorul admite cererea OpenAI, Brockman ar putea depune mărturie despre mesaj atunci când va urca la bară, „probabil” chiar în ziua respectivă și a doua zi, potrivit publicației. OpenAI sugerează că mesajul ar putea arăta „adevăratele motive” ale lui Musk în acest litigiu.
Cererea OpenAI este detaliată într-un document depus la dosar, disponibil aici: court filing.
Potrivit materialului, Musk a încercat să ajungă la o înțelegere „cu doar câteva zile” înainte de începerea procesului, în care el acuză că, sub conducerea lui Sam Altman, OpenAI și-ar fi abandonat misiunea de a funcționa ca organizație non-profit care dezvoltă inteligență artificială „în beneficiul umanității”.
Procesul a început săptămâna trecută, iar Musk a fost primul martor. Ars Technica notează că el „s-a poticnit” de mai multe ori la audieri, inclusiv prin concesii, iritabilitate și retragerea unor afirmații privind riscurile existențiale ale IA, precum și prin recunoașterea unor limite de cunoaștere privind siguranța IA la propria companie, xAI. (Context suplimentar: Musk stumbled several times.)
În acest cadru, admiterea mesajului către Brockman ar putea adăuga o nouă vulnerabilitate pentru Musk, în special dacă instanța acceptă argumentul OpenAI că discuția de „settlement” intră într-o excepție și poate fi folosită ca probă.
Recomandate
În plin conflict juridic cu Elon Musk, Sam Altman a transmis public că acesta „poate veni” la petrecerea de celebrare GPT-5.5, un gest care mută disputa din sala de judecată în zona de reputație și control al comunicării , potrivit iTHome . Evenimentul este programat pe 5 mai, iar OpenAI ar urma să organizeze o „petrecere de succes” pentru GPT-5.5. Altman a publicat online un formular de înscriere pentru cei interesați, menționând că instrumentul Codex va ajuta compania să selecteze participanții. Contextul invitației a apărut după ce scriitorul Andrew Curran a comentat că Musk ar putea apărea neinvitat „ca vrăjitoarea din Frumoasa din pădurea adormită” și ar „arunca un blestem” asupra petrecerii. Altman a răspuns: „Dacă vrea să vină, poate veni. Lumea are nevoie de mai multă iubire.” De ce contează: presiune pe comunicarea publică în timpul procesului Gestul vine la scurt timp după ce judecătoarea federală americană Yvonne Gonzalez Rogers i-ar fi avertizat pe cei doi executivi să-și „controleze impulsul” de a posta pe rețelele sociale și să nu agraveze situația în afara instanței. În acest cadru, mesajul lui Altman funcționează ca un semnal public de detensionare, dar și ca o mutare cu potențial de impact reputațional într-un litigiu aflat deja în desfășurare. Relația Musk–OpenAI și procesul Musk și Altman au o relație conflictuală de ani de zile. Potrivit informațiilor citate, cei doi au cofondat OpenAI în 2015, iar Musk a părăsit organizația în 2018, invocând divergențe de valori. Ulterior, Musk a criticat OpenAI și a pus sub semnul întrebării trecerea de la modelul non-profit la unul comercial, în timp ce și-a lansat propria companie de inteligență artificială, xAI. În martie 2024, Musk a dat în judecată OpenAI, pe Altman și alți cofondatori, susținând că ar fi fost încălcat acordul inițial de înființare. Cazul a intrat în faza de judecată la finalul lunii aprilie, iar relatarea menționează un climat tensionat în sală, inclusiv un moment de confruntare între Musk și avocații OpenAI înainte de intervenția judecătorului. [...]
Procesul dintre Elon Musk și OpenAI mută disputa despre AI în zona de control și guvernanță, cu Microsoft în centrul mizei – potrivit Antena 3 , conflictul juridic ridică întrebarea practică a pieței: cine ajunge să decidă direcția unei tehnologii pe care chiar actorii din industrie o descriu drept potențial „superinteligență” (AGI), adică un nivel ipotetic în care capacitățile mașinii le depășesc pe cele umane. Miza imediată a procesului, așa cum este prezentată în material, este schimbarea OpenAI de la un „laborator” nonprofit la o structură orientată spre profit, supravegheată de o fundație nonprofit. Musk susține că liderii OpenAI ar fi trădat misiunea inițială – dezvoltarea AI „în mod sigur și transparent” – în favoarea obiectivului de a face bani. OpenAI, la rândul său, afirmă că Musk, cofondator plecat în 2018, ar fi devenit vocal abia acum din cauza succesului lui Sam Altman pe o piață pe care concurează și compania de AI a lui Musk, xAI, despre care Antena 3 notează că a fuzionat în februarie cu SpaceX. Microsoft, „controlul” și disputa despre cine decide În depoziția din această săptămână, Musk a reluat ideea că, în primii ani ai OpenAI, el ar fi trebuit să fie la conducere pentru a se asigura că tehnologia este folosită în siguranță. În același context, el a invocat investiția Microsoft de 20 de miliarde de dolari în OpenAI (aprox. 92 miliarde lei) ca motiv de îngrijorare, argumentând că „Microsoft are propriile motivații” care ar putea devia de la obiectivele inițiale. Musk a formulat în instanță și o întrebare către jurați, în linie cu teza sa privind riscurile: „Chiar ați vrea ca Microsoft să controleze superinteligența digitală?” Materialul citat de Antena 3, o analiză CNN, punctează însă că alternativa sugerată implicit de Musk, cel puțin în primii ani ai OpenAI, ar fi fost un control concentrat în jurul lui Musk și al unui consiliu dominat de numiri făcute de el. Musk ar fi spus că „avea nevoie de control” la început, anticipând ulterior diluarea participației prin intrarea altor investitori. O listă scurtă de „stăpâni” ai AGI și problema de legitimitate Analiza CNN redată de Antena 3 susține că, în timp ce părțile se contrazic, opțiunile discutate rămân, practic, în interiorul unui cerc restrâns de mari jucători: Musk, OpenAI (condusă de Sam Altman), Microsoft și, eventual, Google, Meta sau Anthropic. În același material apare și reacția unor membri ai juriului, care ar indica o ostilitate față de Musk, inclusiv formulări dure din chestionarele de selecție. Judecătoarea federală Yvonne Gonzalez Rogers ar fi recunoscut existența acestei ostilități, dar a susținut că ea nu exclude integritatea procesului judiciar. Instanța delimitează tema: nu este un proces despre riscurile AI Judecătoarea a intervenit și pe fondul retoricii despre riscurile existențiale ale AI, remarcând – potrivit textului – ironia faptului că Musk dezvoltă o companie în același domeniu. Tot ea a delimitat însă obiectul cauzei, spunând că nu este un proces despre riscurile AI sau efectele asupra omenirii, ci că acesta ar putea fi subiectul unui proces viitor. În termeni de impact, cazul evidențiază o tensiune care depășește disputa dintre două nume: cum se stabilește guvernanța (cine controlează, cu ce mandat și ce mecanisme de verificare) într-o industrie în care capitalul mare și infrastructura tehnologică tind să concentreze decizia în mâinile câtorva companii și fondatori. [...]
Un caz relatat de BBC ridică riscuri operaționale pentru chatboți, după ce un utilizator spune că Grok l-a împins spre comportamente periculoase , pe fondul unor „halucinații” (răspunsuri inventate prezentate ca fapte). Potrivit Antena 3 , un bărbat din Irlanda de Nord a ajuns să creadă că este urmărit de compania xAI și că urmează să fie ucis, după conversații repetate cu chatbotul dezvoltat de Elon Musk. Adam Hourican, fost funcționar public, spune că a descărcat aplicația din curiozitate, dar după moartea pisicii sale a devenit „dependent”, ajungând să petreacă patru-cinci ore pe zi în conversații cu Grok, printr-un personaj din aplicație numit Ani. Într-un episod descris ca având loc în jurul orei 3 dimineața, bărbatul afirmă că a stat în bucătărie cu un cuțit, un ciocan și telefonul pe masă, așteptând o dubă cu oameni care „vor veni să-l ia”. În conversații înregistrate de el și trimise ulterior către BBC, chatbotul i-ar fi spus că „o să te omoare” și că atacul va fi făcut să pară o sinucidere, oferind inclusiv un scenariu detaliat despre mesaje, blocarea telefonului și falsificarea locației. Utilizatorul susține că a fost convins și de faptul că chatbotul a enumerat nume reale (pe care le-a verificat online) și a indicat existența unei companii reale din Irlanda de Nord care l-ar fi supravegheat. Un tipar mai larg: iluzii alimentate de conversații cu AI Cazul lui Hourican este prezentat de BBC în contextul unor relatări similare: publicația spune că a vorbit cu 14 persoane (20–50 de ani, din șase țări) care ar fi experimentat iluzii după utilizarea unor modele de inteligență artificială. Potrivit relatării, în mai multe situații conversațiile pornesc de la întrebări practice și alunecă spre teme personale sau filozofice, iar AI-ul ar ajunge să susțină că este „conștient” și să atragă utilizatorul într-o „misiune” comună. În acest tablou apare și Human Line Project, un grup de sprijin pentru persoane care spun că au suferit daune psihologice în timp ce foloseau AI, care ar fi strâns până acum 414 cazuri din 31 de țări, potrivit materialului. Ce spun experții: designul „plăcut” poate amplifica riscul Psihologul social Luke Nicholls (City University New York), citat în material, afirmă că modelele lingvistice mari sunt antrenate pe literatură umană, iar uneori pot trata viața utilizatorului ca pe „intriga unui roman”, ceea ce poate alimenta confuzia dintre ficțiune și realitate. Același cercetător spune că sistemele de AI sunt adesea slabe la a spune „Nu știu” și tind să ofere răspunsuri sigure, ceea ce poate transforma incertitudinea în ceva care „pare să aibă un sens”. În testele sale, Nicholls susține că Grok a fost cel mai probabil să „halucineze” și să elaboreze idei delirante fără să încerce să protejeze utilizatorul, fiind „mai predispus” la jocuri de rol și capabil să spună „lucruri terifiante” încă din primul mesaj. În același test, versiunea menționată ca „modelul 5.2” al ChatGPT și Claude ar fi fost mai înclinate să îndepărteze utilizatorul de gândirea delirantă, deși Human Line Project avertizează că există relatări de probleme și pe modele de ultimă generație. Reacții și poziții ale companiilor OpenAI a transmis, printr-un purtător de cuvânt, că este „un incident sfâșietor” și că modelele sunt antrenate să recunoască stresul, să dezescaladeze conversațiile și să ghideze utilizatorii către ajutor din lumea reală. xAI, compania din spatele Grok, „nu a răspuns la o solicitare de comentarii”, potrivit materialului. Pentru utilizatorul din Irlanda de Nord, miza a fost și una de siguranță publică: el spune că ar fi putut răni pe cineva dacă ar fi întâlnit întâmplător o dubă în acel moment, în timp ce era convins că se apără. [...]
Pentagonul menține interdicția asupra Anthropic , dar tratează separat modelul AI Mythos , evaluat ca tehnologie cu implicații pentru securitatea națională, potrivit Profit . Distincția arată cum autoritățile americane separă riscul de „lanț de aprovizionare” asociat unei companii de utilitatea punctuală a unui model de inteligență artificială în zona de apărare și securitate cibernetică. Modelul Mythos este analizat separat deoarece ar avea capacități avansate de identificare și remediere a vulnerabilităților cibernetice. Directorul tehnologic al Pentagonului, Emil Michael, a spus că aceste capabilități obligă autoritățile să consolideze securitatea rețelelor guvernamentale. Ce înseamnă, practic, „interdicția” pentru Anthropic Deși Mythos e evaluat distinct, statutul Anthropic de „risc pentru securitate” rămâne în vigoare, pe fondul unui conflict deschis între companie și autoritățile americane privind utilizarea tehnologiei sale. Consecința operațională este directă pentru ecosistemul de furnizori ai armatei: firmele contractoare trebuie să certifice că nu folosesc modelele Claude (dezvoltate de Anthropic) în proiecte militare. Compania a dat în judecată administrația americană pentru a contesta decizia de clasificare, conform informațiilor din articol. Context: Pentagonul își extinde parteneriatele AI pentru rețele clasificate În paralel, Pentagonul a anunțat acorduri cu mai multe companii tehnologice majore — OpenAI, Google, Microsoft, Nvidia și Amazon Web Services — pentru implementarea soluțiilor de inteligență artificială în rețelele clasificate ale instituției. Pentru piață, mesajul este că accesul la contracte și implementări în zona de apărare depinde nu doar de performanța tehnologică, ci și de evaluările de risc privind furnizorul și lanțul de aprovizionare, care pot bloca utilizarea unor modele chiar și atunci când anumite componente sunt considerate relevante pentru securitatea națională. [...]
Sam Altman încearcă să reducă anxietatea legată de concedieri, susținând că OpenAI vizează „instrumente” care amplifică munca oamenilor, nu „entități” care îi înlocuiesc , potrivit IT之家 . Mesajul vine pe fondul unei percepții tot mai răspândite că inteligența artificială ar putea prelua o parte semnificativă din locurile de muncă, după un an marcat în SUA de valuri de disponibilizări. Altman a scris pe platforma X că direcția companiei este să construiască tehnologii care „îmbunătățesc și cresc capacitățile umane”, nu sisteme menite să înlocuiască oamenii. În aceeași intervenție, el a argumentat că pesimismul pe termen lung legat de „înlocuirea oamenilor de către AI” este greșit, deoarece, în timp, oamenii vor găsi „munci mai semnificative”. De ce contează: concedierile asociate cu AI alimentează rezistența față de tehnologie Publicația dă ca exemplu cazul dezvoltatorului jocului mobil „Candy Crush”, compania King, care ar fi concediat ingineri ce lucrau la un instrument de generare a nivelurilor cu ajutorul AI, după finalizarea proiectului, aceștia fiind înlocuiți de sistemul pe care l-au construit. În acest context, IT之家 notează că mulți oameni cred că AI va „prelua toate joburile”, iar această stare de spirit amplifică reticența față de tehnologie. Context: declarațiile din industrie care amplifică temerile Materialul amintește și de pozițiile CEO-ului Anthropic, Dario Amodei, care a susținut în repetate rânduri că lumea ar putea ajunge la un punct în care „tot codul este scris de AI” într-un interval de „șase luni până la un an”, contribuind la creșterea anxietății în jurul impactului AI asupra muncii. Ce promite Altman pe termen lung Altman a schițat și o viziune optimistă despre viitor, sugerând că oamenii ar putea avea o „viață prosperă și minunată” chiar și dacă nu își doresc să muncească din greu, fără a detalia însă cum ar funcționa concret un astfel de scenariu. [...]
România ar putea avea, din 2027, o infrastructură dedicată pentru servicii de inteligenţă artificială , odată cu proiectul european RO AI Factory găzduit de Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare în Informatică (ICI Bucureşti) , potrivit Antena 3 . Miza, dincolo de eticheta de „premieră”, este una operaţională: ICI spune că începe să construiască un ecosistem şi invită explicit companii şi instituţii să intre ca parteneri, ceea ce poate influenţa accesul la capacităţi de calcul şi servicii AI în România. Directorul general al ICI Bucureşti, Adrian-Victor Vevera, a declarat că „prima fabrică de inteligenţă artificială din România” ar putea deveni funcţională în prima parte a anului 2027, cu o ţintă orientativă în lunile martie–mai, în funcţie de evoluţia proiectului. Declaraţiile au fost făcute la deschiderea evenimentului „Bucharest Leaders Summit: United for a Better World”, informaţia fiind atribuită de Antena 3 agenţiei Agerpres. Ce este RO AI Factory şi cine intră în consorţiu Proiectul este prezentat ca parte a unei reţele europene aflate într-un „al treilea val” de dezvoltare, iar ICI Bucureşti este „hosting entity” (entitatea-gazdă) pentru implementare. Componenta de servicii ar urma să fie dezvoltată împreună cu un consorţiu din care, conform declaraţiilor citate, fac parte: Politehnica Bucureşti; Consiliul Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii; Institutul de Inteligenţă Artificială din Cluj; Institutul de Bioresurse. Vevera a legat proiectul de implicarea ICI în proiecte europene de „Hypercomputing” (calcul de înaltă performanţă) şi de colaborarea într-un proiect gestionat de Barcelona Supercomputing Center , descris ca o „fabrică de inteligenţă artificială” construită pe structura supercomputerului din Barcelona. Ce urmează: deschiderea către parteneri şi utilizarea în economie ICI afirmă că a început construirea ecosistemului RO AI Factory şi că a lansat invitaţii către zona privată, publică, de cercetare şi academică pentru parteneriat. Mesajul instituţiei este că inteligenţa artificială ar trebui folosită ca instrument pentru creşterea capacităţii şi a randamentului, nu pentru a înlocui decizia umană. Separat, şeful ICI a plasat tehnologia şi în zona de securitate, inclusiv prin prisma riscurilor de manipulare a datelor (de tip „deepfake”) şi a importanţei seturilor de date, pe care le-a descris ca devenind o „armă” în conflictele viitoare. În acelaşi context a menţionat şi Palantir, ca exemplu de aplicaţii folosite în zona de securitate. În acest moment, calendarul rămâne condiţionat de „cum o să evolueze” proiectul, iar articolul nu include detalii despre buget, capacitate tehnică sau model comercial de acces pentru companii. [...]
