Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Vodafone Business își extinde oferta pentru IMM-uri cu servicii de securitate cibernetică și „AI agentic”, bazate pe Google Cloud, în cadrul acordului de 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei) semnat în 2024, potrivit Mobile World Live. Miza este una operațională: automatizarea interacțiunilor cu clienții și creșterea capacității de detectare și răspuns la atacuri, într-un context în care amenințările cibernetice pentru firmele mici sunt descrise ca tot mai frecvente și sofisticate.
Vodafone Business va lansa un serviciu de „managed detection and response” (MDR – detecție și răspuns gestionate), activat de Google Security Operations, cu obiectivul de a identifica și atenua amenințările cibernetice în timp real.
Debutul este programat în Germania, înaintea unei extinderi mai largi în Europa „mai târziu în acest an”, conform articolului.
În paralel, operatorul a prezentat Vodafone Business AI Concierge, descris ca un „front desk” virtual cu AI agentic (adică un tip de inteligență artificială capabilă să execute sarcini în mod autonom, pe baza unui obiectiv), construit pe platforma Gemini a Google. Instrumentul este gândit să automatizeze interacțiuni precum gestionarea solicitărilor și programarea întâlnirilor, astfel încât companiile să poată menține relația cu clienții și în afara orelor de lucru.
Fanan Henriques, director de produs și business internațional la Vodafone Business, a caracterizat soluția drept „una dintre primele integrări de telefonie cu Gemini”. AI Concierge ar urma să fie lansat inițial în Germania și Grecia.
Lansările fac parte dintr-un acord pe 10 ani, încheiat în octombrie 2024, prin care Vodafone și Google Cloud urmăresc accelerarea transformării digitale prin servicii de AI și cloud.
Oliver Parker, vicepreședinte Google Cloud pentru AI generativ la nivel global, a susținut că IMM-urile sunt „adesea cele mai insuficient deservite” când vine vorba de tehnologie de ultimă generație, iar parteneriatul combină modelele Gemini și expertiza de securitate „de nivel enterprise” cu conectivitatea și baza de clienți a Vodafone. Henriques a adăugat că obiectivul este ca IMM-urile să poată începe să folosească AI „fără complexitate sau risc” și să facă AI avansată și sigură utilizabilă în activitatea de zi cu zi.
Recomandate
Directorul de securitate al Google a demisionat în semn de protest față de noile contracte de inteligență artificială cu armata SUA , un episod care reaprinde tensiunile interne legate de utilizarea tehnologiei companiei în proiecte militare, potrivit Android Headlines . Demisia vine pe fondul extinderii colaborării Google cu Pentagonul pe zona de inteligență artificială, iar semnalul transmis este unul operațional: astfel de proiecte pot genera fricțiuni în echipele tehnice și de securitate, exact în momentul în care companiile mari încearcă să-și monetizeze rapid capabilitățile de IA inclusiv prin contracte guvernamentale. Ce a declanșat plecarea Conform publicației, decizia directorului de securitate este legată direct de „noi contracte” ale Google pentru IA în zona militară. Materialul descrie demisia ca un protest față de această direcție, sugerând o opoziție internă față de implicarea companiei în proiecte care pot avea utilizări de apărare. Android Headlines nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii despre valoarea contractelor, numele proiectelor sau calendarul exact al acordurilor. De ce contează pentru Google, dincolo de un caz individual Plecarea unui executiv din zona de securitate are potențial să afecteze: continuitatea deciziilor de securitate (priorități, politici, procese) într-o perioadă în care IA devine infrastructură critică; capacitatea de a gestiona riscurile reputaționale și interne asociate contractelor militare, inclusiv prin retenția de personal; viteza de execuție în proiecte sensibile, unde aprobările și controalele de securitate sunt, de regulă, mai stricte. Ce urmează În lipsa unor informații suplimentare în material despre succesiune sau reacția oficială a companiei, rămâne de văzut dacă Google va face o numire rapidă pe zona de securitate și dacă va ajusta modul în care comunică și guvernează intern proiectele de inteligență artificială cu utilizare militară. [...]
Restricțiile de export impuse de SUA au forțat Anthropic să oprească accesul la cele mai avansate modele pentru utilizatori străini , iar Comisia Europeană evaluează acum impactul asupra utilizatorilor din UE și avertizează că măsurile de acest tip nu ar trebui să ducă la discriminarea partenerilor, potrivit IT Home . Miza pentru Europa este una operațională și de politică tehnologică: dacă accesul la modele de vârf devine volatil din cauza deciziilor de securitate națională ale SUA, companiile și instituțiile europene pot rămâne fără instrumente critice, inclusiv în zona de apărare cibernetică, în timp ce UE își reiterează obiectivul de „autonomie tehnologică”. Ce s-a întâmplat: Anthropic a „dezactivat brusc” modelele de top pentru toți utilizatorii Materialul citează Reuters, care relatează că Anthropic a anunțat vineri că, la cererea guvernului american și invocând motive de securitate națională, trebuie să oprească accesul „pentru persoane străine” la modelele sale de inteligență artificială Mythos 5 și Fable 5. În acest context, compania ar urma să „dezactiveze brusc” cele mai avansate modele ale sale pentru utilizatori, ceea ce ridică întrebări despre continuitatea accesului la astfel de servicii în afara SUA. Reacția Comisiei Europene: evaluare de impact și avertisment privind nediscriminarea Comisia Europeană a transmis, duminică (ora locală), că analizează efectele reale ale directivei americane de control al exporturilor care vizează Anthropic. În același timp, executivul european a insistat că măsurile de acest tip nu ar trebui să fie discriminatorii față de parteneri. Purtătorul de cuvânt Thomas Regnier a argumentat că noile modele de înaltă performanță pot aduce beneficii, inclusiv pentru apărarea cibernetică, dar vin și cu riscuri serioase de securitate cibernetică ce trebuie gestionate. „Considerăm că măsurile de urgență adoptate în aceste circumstanțe nu ar trebui să discrimineze partenerii.” De ce contează pentru UE: dependență de furnizori externi și „autonomie tehnologică” Regnier a mai spus că episodul „arată încă o dată” nevoia ca Europa să-și întărească autonomia tehnologică și că instituțiile europene evaluează îndeaproape ce efecte concrete va avea situația asupra utilizatorilor de servicii din Europa. În acest moment, Comisia nu detaliază ce măsuri ar putea urma, ci indică faptul că analiza este în desfășurare și vizează impactul practic asupra utilizatorilor din UE. [...]
Șefa FMI avertizează că modelele avansate de IA pot deveni o vulnerabilitate sistemică pentru finanțe , iar statele ar trebui să-și bugeteze explicit costurile de securitate cibernetică asociate, potrivit The Next Web . Kristalina Georgieva a spus la Bruxelles că modele de tip „Mythos” (menționat ca exemplu de model de vârf) „pot fi folosite pentru a distruge sistemul financiar” dacă ajung „în mâinile greșite”. Georgieva a argumentat că aceleași capacități care permit acestor modele să identifice vulnerabilități de securitate cibernetică „cu o viteză și la o scară de neimaginat până acum” pot fi transformate în arme. În acest context, ea a cerut ca țările să aibă „toate elementele de securitate cibernetică” și a insistat pe cooperare între state bogate și sărace, dar și între sectorul public și cel privat. Costul „peticirii” și problema spațiului fiscal Un punct practic al mesajului FMI este că apărarea costă și trebuie finanțată: Georgieva le-a cerut guvernelor să includă în bugete securitatea cibernetică legată de IA, avertizând că „peticirea costă bani” și că statele trebuie să se asigure că au „spațiu fiscal” (adică marjă bugetară) pentru aceste cheltuieli. Ea a mai spus că sistemul financiar global este prea interconectat pentru a tolera „verigi slabe”, sugerând că o vulnerabilitate majoră va fi exploatată inevitabil. Regulatorii reacționează, dar accesul la modele rămâne o problemă Avertismentul vine pe fondul unei mobilizări a băncilor centrale și a autorităților de reglementare, care „se grăbesc” să răspundă riscurilor asociate modelului Mythos. În material sunt menționate mai multe reacții: Rezerva Federală a SUA (Fed) și Trezoreria au convocat directori executivi ai băncilor; Banca Centrală Europeană (BCE) derulează exerciții de securitate cibernetică; miniștrii de finanțe din zona euro au cerut acces la Mythos, după ce au constatat că nicio instituție a UE nu poate vedea ce vulnerabilități identifică modelul; Japonia, Australia și Regatul Unit au solicitat informări. Și un risc de piață: boom-ul investițiilor în IA ar putea deveni bust Separat de riscul operațional (atacuri și vulnerabilități), Georgieva a semnalat și un risc economic: entuziasmul investițional din jurul IA ar putea să se transforme într-o corecție severă. Ea a descris scenariul drept „probabilitate scăzută, impact foarte mare”. În același timp, FMI își prezintă evaluarea anuală pentru zona euro, unde perspectiva s-a deteriorat: instituția proiectează creștere de 0,9% în 2026 și inflație de 2,8%. În acest cadru, cererea de a găsi bani în plus pentru securitate cibernetică legată de IA devine, implicit, mai greu de susținut politic și bugetar. [...]
OpenAI alocă 150 milioane de dolari (aprox. 690 milioane lei) pentru a accelera implementările de IA în companii , mizând pe o rețea globală de parteneri care să acopere partea considerată acum „factorul limitativ”: identificarea cazurilor de utilizare, reproiectarea fluxurilor de lucru, integrarea cu sistemele existente și managementul schimbării, potrivit OpenAI . Programul, numit OpenAI Partner Network , este gândit ca un cadru prin care parteneri din întreaga lume pot „construi, vinde și livra” soluții de inteligență artificială folosind produsele și modelele OpenAI. Miza operațională este scalarea adoptării în mediul enterprise (companii mari), unde provocarea nu mai este performanța modelelor, ci execuția: strategie, integrare sigură cu datele și sistemele interne, guvernanță și suport. Ce presupune rețeaua și cum sunt structurați partenerii OpenAI descrie rețeaua ca un program care face colaborarea „mai ușoară și mai flexibilă”, indiferent dacă partenerii co-vând, implementează, construiesc soluții sau conectează clienții la tehnologia OpenAI. Partenerii sunt recunoscuți în funcție de valoarea creată și primesc acces la resurse, instruire și suport pentru a-și construi practici de IA. Programul are trei niveluri, cu criterii ridicate privind performanța comercială și capacitatea de livrare: Select Advanced Elite Specializări și suport pentru implementări complexe Pe măsură ce platforma evoluează, partenerii vor putea obține specializări care să indice expertiză în zone „cu impact ridicat”, precum Codex , securitate cibernetică și agenți (sisteme care pot executa sarcini în mod semi-autonom, pe baza unor obiective). Scopul declarat este dublu: clienții să identifice mai ușor furnizori cu capabilități dovedite, iar partenerii să aibă o cale mai clară de dezvoltare a competențelor, în pas cu ritmul de livrare al produselor OpenAI. Separat, OpenAI spune că pilotează și un program de tip Forward Deployed Experts , destinat partenerilor implicați în implementări enterprise complexe. Inițiativa urmărește alinierea mai bună cu echipele OpenAI de „Forward Deployed Engineering” atunci când proiectele cer suport de implementare mai profund, iar participanții ar urma să aibă acces la tehnologii, „playbook”-uri (ghiduri operaționale) și tipare de transformare. Ținta de scalare: 300.000 de consultanți certificați până la final de 2026 Pe lângă investiția de 150 milioane de dolari (aprox. 690 milioane lei), OpenAI afirmă că își propune să instruiască și să abiliteze 300.000 de consultanți certificați până la finalul lui 2026 . În logica programului, această masă de competențe ar trebui să reducă blocajele de implementare din companii și să crească viteza cu care proiectele trec „de la ambiție la rezultate măsurabile”. În esență, OpenAI își poziționează rețeaua de parteneri ca o infrastructură de livrare: nu doar acces la modele, ci capacitate de integrare, reproiectare de procese și management al adoptării, la scară globală. [...]
Sundar Pichai a evitat să vorbească despre AI la Stanford, pe fondul anxietății legate de joburi. Potrivit IT Home , CEO-ul Google a susținut un discurs la ceremonia de absolvire a Universității Stanford în care nu a menționat deloc inteligența artificială, deși compania este unul dintre actorii care conduc transformarea globală în acest domeniu. Decizia vine într-un context în care subiectul AI a devenit sensibil în mediul universitar. Luna trecută, fostul CEO Google Eric Schmidt a fost huiduit de studenți după ce a vorbit despre perspectivele inteligenței artificiale la o ceremonie de absolvire a Universității din Arizona, iar un episod similar a fost relatat și în cazul lui Scott Borchetta, CEO-ul Big Machine Records, la Middle Tennessee State University. În discursul de la Stanford, Pichai a sugerat că a primit recomandări „să nu atingă anumite teme”, fără să detalieze. Publicația notează că, după ce înregistrarea ceremoniei a ajuns pe rețelele sociale, se văd zeci de studenți ridicându-se și părăsind evenimentul în semn de protest, unii având steaguri palestiniene. Acesta este prezentat ca singurul moment în care Pichai ar fi atins indirect ideea că o parte dintre tineri privesc AI cu reticență. Pichai a făcut și o glumă pe seama faptului că ultimele două litere din numele său coincid cu abrevierea în engleză pentru inteligență artificială („AI”), apoi a mutat mesajul către ideea de „a alege optimismul”. În relatarea IT Home, această temă este legată de anxietatea tinerilor privind impactul AI asupra locurilor de muncă de început de carieră. De ce contează pentru piața muncii În același material este amintit că lideri ai industriei AI, precum Sam Altman (OpenAI) și Dario Amodei (Anthropic), au avertizat în repetate rânduri că inteligența artificială ar putea înlocui o parte din rolurile tradiționale de tip „entry-level” (posturi de început). Totodată, IT Home scrie că „anul acesta” peste zece companii mari au invocat AI ca motiv pentru concedieri. Publicația mai citează mărturii ale unor absolvenți către Business Insider, care spun că au căutat luni la rând un job cu normă întreagă fără succes. Mesajul lui Pichai: optimism, dar fără a nega schimbarea Pichai a folosit o amintire personală din anii ’90, când a ajuns prima dată în California și a perceput peisajul drept „uscat”, iar gazda i-a sugerat să îl vadă ca „auriu” — o schimbare de perspectivă pe care o leagă de ideea de optimism. Deși a evitat tema AI în discursul de absolvire, IT Home notează că Pichai a discutat recent despre amploarea schimbării într-un episod al podcastului „Hard Fork ”, unde a spus că transformarea adusă de inteligența artificială este fără precedent și că absolvenții vor fi atât o forță care o împinge înainte, cât și cei care îi vor resimți efectele. [...]
Apple a construit în iOS 27 un sistem care ar putea deschide Siri către mai mulți furnizori de inteligență artificială, dar l-a ținut în afara WWDC , pe fondul unor riscuri de reglementare în UE și tensiuni juridice cu OpenAI , potrivit The Next Web . În versiunea beta pentru dezvoltatori a iOS 27 există suport „din culise” pentru un cadru numit Extensions, care ar permite utilizatorilor de iPhone să aleagă direct în Siri între modele precum ChatGPT, Claude (Anthropic) și Gemini (Google). Bloomberg, prin Mark Gurman , scrie că sistemul include un panou de setări și o secțiune dedicată în App Store, deja construite, dar dezactivate din backend-ul Apple. Tot Bloomberg notează că Apple a discutat cu OpenAI, Anthropic și Google despre acordarea de „entitlements” (permisiuni speciale la nivel de sistem) pentru acest cadru. De ce contează: Siri ar putea deveni „platformă”, nu un singur asistent Dacă Extensions va fi activat, Siri nu ar mai fi legat de un singur furnizor, ci ar funcționa ca un strat de platformă peste care utilizatorul (sau aplicațiile Apple) ar putea „ruta” sarcini către diferite modele. The Next Web descrie scenariul în care funcții precum Writing Tools, Image Playground și conversațiile deschise ar putea fi alimentate de furnizori diferiți, în funcție de preferințe și capabilități. Miza este în primul rând operațională și comercială: accesul „nativ” în Siri ar putea aduce modelelor terțe distribuție directă pe o bază de peste 1,5 miliarde de dispozitive Apple active, fără ca utilizatorii să instaleze aplicații separate sau să iasă din interfața Siri, potrivit articolului. De ce Apple a evitat subiectul la WWDC: trei presiuni simultane The Next Web indică trei explicații principale pentru absența Extensions din keynote, slide-uri, demo-uri sau comunicate. 1) Presiunea de reglementare în UE (DMA) Apple a confirmat în săptămâna WWDC că Siri AI nu va fi lansat în Uniunea Europeană, invocând negocieri nerezolvate cu Comisia Europeană privind Digital Markets Act (DMA). Articolul amintește că UE a respins propunerea Apple pentru un „Trusted System Agent”, un mecanism care ar fi permis asistenților virtuali rivali să acceseze capabilitățile Siri AI fără expunerea directă a datelor sensibile de pe dispozitiv. În acest context, anunțarea unui cadru care „invită” inteligența artificială a terților în Siri ar fi fost greu de împăcat cu argumentul că accesul terților ridică riscuri inacceptabile. 2) Riscul juridic legat de parteneriatul cu OpenAI Publicația notează că OpenAI pregătește posibile acțiuni legale împotriva Apple privind parteneriatul ChatGPT din iunie 2024, iar Bloomberg relatează că avocații OpenAI lucrează cu o firmă externă, inclusiv pe opțiunea unei notificări de încălcare a contractului. În interpretarea OpenAI, acordul ar fi trebuit să genereze miliarde din abonamente, însă integrarea ar fi fost „îngropată” în fricțiuni de utilizare: utilizatorii ar trebui să invoce explicit „ChatGPT”, iar răspunsurile ar apărea în ferestre limitate. În acest cadru, promovarea Extensions — care ar coborî ChatGPT de la poziția exclusivă la una dintre opțiuni — ar fi amplificat tensiunile într-un moment sensibil. 3) Mesajul de relansare a Siri AI și riscul de a-l submina Apple și-a concentrat keynote-ul aproape integral pe Siri AI, asistentul reconstruit, despre care The Next Web scrie că rulează pe un model Gemini personalizat (1,2 trilioane de parametri) pe GPU-uri Nvidia Blackwell în Google Cloud. Compania a prezentat o aplicație Siri separată, funcții de „personal context” și o arhitectură de confidențialitate în trei niveluri. În acest decor, introducerea unui „selector de modele” ar fi putut slăbi narațiunea relansării: șeful ingineriei Siri, Mike Rockwell, a spus că echipa a avut o versiune funcțională anul trecut, dar a renunțat la ea pentru că nu corespundea viziunii; iar Craig Federighi a numit capabilitățile de tip „agent” ale Siri AI „experimentale”, potrivit articolului. Ce sugerează testele din beta: produsul nu e încă matur Gurman descrie, într-un hands-on publicat „astăzi” (conform articolului), un Siri AI funcțional, dar cu probleme: răspunsuri lente, interogări anulate și cereri înțelese greșit. Evaluarea lui este că Siri AI ar fi aproximativ competitiv cu nivelul chatboturilor de top de acum circa șase luni și că nu poate gestiona sarcini avansate precum cercetare, programare sau analiză de date. Apple oferă acces printr-o listă de așteptare, iar beta-ul public din iulie va fi limitat, mai notează The Next Web. Ce urmează: „comutatorul” există, dar calendarul rămâne neasumat Arhitectura este descrisă ca fiind pregătită pentru Extensions „oricând Apple decide să pornească funcția”. În prezent, Gemini alimentează deja Siri AI „sub capotă” printr-un acord estimat la aproximativ 1 miliard de dolari pe an (aprox. 4,6 miliarde lei), iar Extensions ar sta deasupra, permițând alegerea modelului pentru sarcini specifice. Apple nu a confirmat public dacă Extensions va fi livrat odată cu iOS 27 în toamnă. Potrivit articolului, cadrul este construit, discuțiile cu furnizorii sunt în desfășurare, însă obstacolele de reglementare, juridice și de poziționare publică se mișcă în paralel — iar acestea pot dicta momentul în care Siri va fi deschis, efectiv, către inteligența artificială a terților. [...]
