Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
China a blocat la vamă RTX 5090D V2, un cip Nvidia adaptat pentru export, într-un nou episod al războiului tehnologic care lovește direct accesul la hardware folosit și în dezvoltarea de inteligență artificială, potrivit Ars Technica. Decizia a venit chiar în timp ce CEO-ul Nvidia, Jensen Huang, se afla în China săptămâna trecută, într-o vizită alături de Donald Trump.
Interdicția a fost introdusă vineri, prin includerea cipului pe o listă de bunuri interzise la punctele vamale ale Chinei, conform unei copii a documentului văzută de Financial Times și a două persoane familiarizate cu situația, citate în material.
Măsura evidențiază determinarea Beijingului de a ține departe cipurile Nvidia, inclusiv versiunile „degradate” (adică limitate intenționat) concepute pentru a respecta controalele de export impuse de SUA. În paralel, guvernul chinez urmărește să sprijine producători locali de cipuri, precum Huawei și Cambricon, pe măsură ce încearcă să recupereze decalajul față de rivalii americani.
RTX 5090D V2 a fost introdus în august anul trecut pentru a se conforma restricțiilor de export ale SUA. Produsul era orientat către gamerii din China și către utilizatori din zona de animație 3D, însă, potrivit articolului, a fost cumpărat și de dezvoltatori de inteligență artificială care nu mai au acces la cele mai avansate produse Nvidia.
În același timp, vânzările altor cipuri Nvidia, inclusiv H200 și H20 (un alt produs dedicat Chinei, vândut anterior pe această piață), au fost blocate de Beijing, deși administrația Trump a aprobat vânzări către grupuri tehnologice chineze precum Alibaba și Tencent.
Jensen Huang a declarat luni, la Bloomberg TV, că el crede că piața din China va deveni accesibilă furnizorilor americani de cipuri:
„Impresia mea este că, în timp, piața se va deschide.”
Recomandate
Ant Group își împinge tehnologia de „creier” pentru roboți în piață prin open-source , într-o mișcare care poate accelera standardizarea software-ului pentru roboți umanoizi și poate muta competiția de la hardware la platforme, potrivit The Next Web . Robbyant , divizia de robotică a grupului chinez Ant (proprietarul Alipay), a publicat în regim open-source, pe parcursul a patru zile, mai multe componente-cheie pentru „embodied AI” (IA pentru roboți care percep și acționează în lumea fizică): de la modele de percepție și control până la un model de „world” care generează și menține un mediu 3D interactiv în timp real. De ce contează: cine controlează „creierul” poate controla ecosistemul Miza economică și operațională este poziționarea ca furnizor de strat software pentru o industrie fragmentată. Publicația notează că în China există „mai mult de 100” producători de roboți umanoizi, iar mulți construiesc „corpul”, nu și „creierul”. În acest context, compania care impune modelul de bază (platforma de inteligență) poate deveni standardul pe care dezvoltă restul pieței. Strategia open-source este prezentată ca o cale rapidă de a atrage dezvoltatori și de a seta standarde înaintea concurenței, într-un contrast cu Nvidia , unde platforma GR00T este descrisă ca fiind deschisă, dar legată de cipurile companiei. Articolul plasează mișcarea într-un tipar mai larg în China, unde jucători precum MiniMax și Alibaba „inundă” piața cu modele capabile, oferite gratuit. Ce a publicat Robbyant într-o săptămână Piesa centrală a fost LingBot-World 2.0, un model care generează o lume 3D interactivă în timp real, la 720p și 60 de cadre pe secundă, și care, potrivit companiei, poate menține calitatea vizuală timp de o oră fără „drift” (degradare treptată a coerenței), în timp ce sisteme rivale tind să se „prăbușească” după un timp. Pe platforma Reactor, utilizatorul poate controla un personaj cu tastatura, iar scena se redă live; există și comenzi pentru schimbarea condițiilor (noapte, vreme) sau introducerea de obiecte. Sunt menționați doi „agenți” integrați: un „pilot”, care planifică și execută mișcările, și un „director”, care introduce evenimente noi pe parcurs. Modelul ar suporta și mai mulți utilizatori simultan într-un spațiu comun persistent. În aceeași săptămână, Robbyant a mai făcut open-source: LingBot-VLA 2.0 , un model „vision-language-action” (vede, înțelege limbaj și execută acțiuni) pe care compania îl promovează drept „creier universal” pentru roboți; ar fi fost antrenat pe 60.000 de ore de date din lumea reală, provenite de la 20 de tipuri de roboți de la 17 producători (inclusiv Unitree, Fourier și AgiBot). LingBot-Depth 2.0 , orientat către o problemă practică în robotică: percepția corectă a sticlei, oglinzilor și suprafețelor lucioase, unde camerele de adâncime pot eșua. LingBot-Video , descris ca un generator video open-source „construit pentru roboți”, nu pentru film. Implicații pentru piață și limitele informațiilor de acum Dacă modelele sunt adoptate pe scară largă, efectul poate fi dublu: reducerea costurilor de dezvoltare pentru producătorii care nu au capacități interne de IA și accelerarea convergenței către o platformă comună, ceea ce ar muta competiția către integrare, date și aplicații. În același timp, articolul avertizează că o parte din performanțe sunt „auto-raportate” de companie, iar comparațiile pe benchmark-uri ar trebui tratate cu prudență până la validări independente. Context: Ant își finanțează ambiția dincolo de plăți Robbyant funcționează în interiorul Ant Group, compania din Hangzhou care operează Alipay și are rădăcini în ecosistemul Alibaba. Ant nu este „istoric” o companie de robotică, însă publicația menționează că a raportat cheltuieli record de cercetare de 5,17 miliarde dolari anul trecut (aprox. 23,8 miliarde lei ). Ținta declarată a Robbyant nu ar fi roboții industriali, ci roboți „companioni” și de îngrijire (asistență pentru vârstnici, ajutor medical, sarcini casnice) — scenarii în care percepția robustă și planificarea în medii dezordonate sunt critice. În această logică, setul de modele publicate în ultima săptămână este prezentat ca un pachet de componente necesare pentru astfel de produse. [...]
OpenAI își extinde platforma ChatGPT Ads în Japonia și Coreea de Sud , ceea ce le permite advertiserilor să își targeteze campaniile către utilizatori din aceste două piețe, potrivit Search Engine Roundtable . Extinderea crește aria de acoperire pentru companiile care vând sau operează în regiune și sugerează o accelerare a eforturilor OpenAI de a construi un produs de publicitate utilizabil la scară internațională. Ce se schimbă pentru advertiseri: targetare pe două piețe noi ChatGPT Ads este „live” în Japonia și Coreea de Sud, conform informațiilor transmise de OpenAI într-un e-mail către utilizatori. Concret, campaniile pot viza acum utilizatori din aceste țări, ceea ce extinde reach-ul (audiența potențială) pentru brandurile interesate de cele două piețe. Publicația notează că OpenAI a comunicat această extindere ca parte a unei serii mai largi de actualizări ale platformei. Noua filă „Overview”: monitorizare și analiză mai granulară În același mesaj, OpenAI a anunțat și o nouă filă de tip „Overview” (prezentare generală) în interfața ChatGPT Ads. Potrivit descrierii din e-mail, aceasta este gândită să ajute la: monitorizarea „stării” contului (account health); revizuirea unor sarcini recomandate pentru îmbunătățirea performanței campaniilor; analiza indicatorilor-cheie de performanță printr-un grafic de trend „mai mare” și mai flexibil. Context: funcții deja comunicate anterior Search Engine Roundtable mai precizează că e-mailul a reluat și elemente despre care s-a scris anterior: targetare de audiență, reclame generate cu ajutorul inteligenței artificiale și etichete noi pentru anunțuri. Materialul nu oferă detalii suplimentare despre modul de funcționare sau calendarul acestor componente, dincolo de menționarea lor în comunicarea OpenAI. [...]
Boom-ul centrelor de date pentru AI împinge dezvoltatorii spre rezervații amerindiene , atrași de teren, apă, acces la energie și avantaje fiscale, arată o analiză publicată de The Next Web . Miza economică este dublată de riscuri operaționale și de mediu, iar disputa se poartă chiar în interiorul comunităților tribale: pentru unele, proiectele pot însemna venituri și locuri de muncă; pentru altele, costuri ascunse și presiune pe resurse. Grupul condus de indigeni Honor the Earth spune că urmărește peste 100 de proiecte propuse pe sau lângă teritorii tribale și rurale, semn că „goana după teren” pentru infrastructura AI se extinde dincolo de zonele industriale clasice. De ce sunt rezervațiile atractive pentru dezvoltatori Potrivit publicației, triburile cu teritorii întinse pot oferi condiții rare pentru proiecte de tip „hiperscală” (centre de date foarte mari): spațiu, drepturi asupra apei, acces la energie și, în unele cazuri, avantaje fiscale care reduc costul total al investiției. Aceste elemente, însă, fac proiectele cu atât mai sensibile pentru comunități care au un istoric de promisiuni economice legate de exploatarea resurselor. Oportunitate economică vs. „colonialism al datelor” Pe partea pro-investiții, Departamentul Energiei al SUA a prezentat centrele de date ca oportunitate pentru triburi, prin vânzări de energie, operare pe termen lung și chiar participații în proiecte. Unele națiuni ar urmări și propriile proiecte de date și de instruire (antrenare) a modelelor. În opoziție, activiștii invocă riscuri precum epuizarea apei, presiune pe rețelele electrice și poluare. Directoarea executivă a Honor the Earth, Krystal Two Bulls , descrie expansiunea drept o „iterație modernă” a colonialismului de tip „settler”, în care costurile sunt împinse către comunități vulnerabile. Cum se negociază: opacitate, filiale și acorduri de confidențialitate O parte din neîncredere ține de modul în care ar fi inițiate discuțiile. Activiștii susțin că dezvoltatorii ar aborda comunitățile prin filiale sau firme energetice deținute de nativi, uneori pornind conversația de la proiecte solare și pivotând ulterior către centre de date. Un alt punct sensibil: solicitarea semnării unor acorduri de confidențialitate înainte ca liderii să aibă toate informațiile, ceea ce ar îngreuna consimțământul informat. În acest context, unele comunități au refuzat proiectele; articolul menționează că Seminole Nation ar fi votat în unanimitate un moratoriu permanent asupra centrelor de date. Costurile reale: apă, electricitate și facturi mai mari Centrul disputei rămâne consumul de apă și energie. Centrele de date sunt „însetate” și mari consumatoare de electricitate, iar presiunea se poate vedea inclusiv în facturi: The Next Web notează că, în apropierea marilor construcții, costurile au crescut în moduri care pot ajunge să fie suportate de rezidenții din zonă. Context: opoziția față de centrele de date se extinde la nivel național Cazul rezervațiilor este prezentat ca o formă mai „tăioasă” a unei reacții care se răspândește în SUA. Într-un singur trimestru, grupuri civice ar fi blocat 75 de proiecte de centre de date, evaluate la 130 miliarde dolari, iar localități care au pus pauză proiectelor s-ar fi confruntat cu presiuni corporative. În paralel, reglementatorii ar fi accelerat conectarea la rețea pentru centrele de date, ceea ce, în lectura articolului, contribuie la extinderea rapidă a căutării de terenuri. Ce urmează: suveranitatea triburilor devine pârghie, dar și magnet Elementul distinct pentru „Indian Country” este suveranitatea: triburile pot negocia, taxa sau refuza în condiții pe care consiliile locale obișnuite nu le au. Aceasta le oferă pârghie, dar explică și de ce ofertele continuă să vină. Pentru unele națiuni, un acord bine structurat ar putea finanța școli și locuri de muncă pe termen lung. Pentru altele, proiectele ar putea repeta un tipar vechi — aceleași compromisuri, într-o „haină” nouă, de centru de date. [...]
Companiile de inteligență artificială pompează sute de milioane în alegerile parțiale din SUA pentru a obține un cadru unic de reglementare, care să blocheze legile statale , potrivit The Next Web . Miza economică și de reglementare este directă: industria încearcă să evite un „mozaic” de reguli la nivelul celor 50 de state, care ar putea încetini dezvoltarea și crește costurile de conformare. Cheltuielile sunt canalizate prin „super PAC-uri” (comitete de acțiune politică ce pot strânge și cheltui sume mari pentru a influența alegeri), iar amploarea finanțării ajunge la „sute de milioane” la nivel de sector, conform unei relatări CNBC, citată de publicație. Obiectivul declarat este susținerea candidaților care sprijină un „cadru național responsabil” și înfrângerea legislatorilor care cer reguli mai dure. Cine finanțează și prin ce vehicule politice Principalul vehicul descris este rețeaua de super PAC-uri „ Leading the Future ”, lansată în 2025. Conform informațiilor prezentate, cofondatorii Andreessen Horowitz, Marc Andreessen și Ben Horowitz, ar fi contribuit cu câte 25 milioane de dolari (aprox. 115 milioane lei) fiecare, alături de președintele OpenAI, Greg Brockman. Grupul a cheltuit deja „zeci de milioane” în curse electorale din state precum Texas, Georgia, Illinois și Montana. Separat, un grup mai nou, „Innovation Council Action”, pro-dereglementare, ar fi promis aproximativ 100 milioane de dolari (aprox. 460 milioane lei). Donatorii menționați includ bani din zona cripto și AI, de la gemenii Winklevoss până la persoane din „orbita” xAI a lui Elon Musk, potrivit aceleiași surse. De ce acum: eșecul preempțiunii federale și avalanșa de legi statale Momentul este legat de o înfrângere recentă la Washington: Senatul SUA a eliminat dintr-un proiect de lege o prevedere de „preempțiune” (adică o regulă federală care ar fi împiedicat statele să adopte propriile legi) cu un vot de 99 la 1, înainte ca actul să fie promulgat. În paralel, statele accelerează: publicația notează că în 2025 au fost introduse „cu mult peste o mie” de proiecte de lege legate de AI. Diferența dintre un cadru federal blocat și activismul legislativ al statelor este exact spațiul pe care industria încearcă să-l închidă prin influență electorală. Industria nu are o singură linie: cazul Anthropic și disputa despre „bani întunecați” The Next Web subliniază că sectorul nu este monolitic. Anthropic ar fi oferit 20 milioane de dolari (aprox. 92 milioane lei), însă cu restricția ca banii să fie folosiți pentru educarea publicului privind politicile AI, nu pentru campanii politice, și compania a susținut că guvernele ar trebui să poată bloca AI periculos. În același timp, criticii citați de publicație vorbesc despre „dark money” („bani întunecați”, finanțări cu transparență limitată) și despre riscul ca firmele să cumpere reglementări favorabile înainte ca tehnologia să fie pe deplin înțeleasă. Susținătorii răspund că astfel de cheltuieli sunt legale și comparabile cu ce fac și alte industrii pentru a-și apăra interesele. În esență, banii nu cumpără doar publicitate electorală, ci și cadrul de discuție: reguli naționale, mai „ușoare”, stabilite cu industria la masă. Testul real va fi dacă alegătorii acceptă această abordare în 2026. [...]
Google introduce etichete pentru reclamele create sau editate cu IA, o schimbare care mută presiunea de transparență către advertiseri. Potrivit The Verge , utilizatorii vor putea vedea dacă o reclamă de pe Google Search, Google Discover și YouTube a fost realizată sau modificată cu ajutorul inteligenței artificiale, printr-o nouă secțiune din „ My Ad Center ”. Eticheta „created or edited with AI” („creată sau editată cu IA”) apare în fila „how this ad was made” („cum a fost făcută această reclamă”). Utilizatorii ajung la panou apăsând pe cele trei puncte sau pe butonul de informații din dreptul anunțului, acolo unde pot și bloca sau raporta reclame. Ce se schimbă pentru companii și agenții Google spune că va aplica automat eticheta pentru reclamele realizate cu propriile instrumente de publicitate bazate pe IA generativă (modele care pot genera conținut nou, precum text sau imagini). În schimb, pentru reclamele create cu instrumente IA din afara ecosistemului Google, eticheta va trebui adăugată manual. În unele regiuni, etichetele „pot apărea direct pe reclamă”, fie automat, fie atunci când advertiserul declară manual că anunțul a fost făcut cu IA, mai notează publicația. Context: o direcție de piață, nu un caz izolat Măsura vine într-un context în care și alte platforme au introdus mecanisme similare. Meta are o etichetă „AI info” în panoul „About this ad” („despre această reclamă”) pentru reclamele de pe platformele sale. Google mai introdusese anterior, în 2024, o dezvăluire pentru „conținut sintetic sau alterat digital” în reclamele politice. Iar „mai devreme anul acesta”, compania a extins accesul la etichetele de conținut SynthID și C2PA, folosite pentru identificarea conținutului de tip deepfake (material falsificat realist cu ajutorul IA). [...]
OpenAI riscă sancțiuni care i-ar putea slăbi decisiv apărarea de „utilizare echitabilă” în procesul de drepturi de autor cu organizații de presă , după ce reclamanții susțin că firma a ascuns și a gestionat defectuos jurnale (loguri) din ChatGPT relevante pentru a verifica dacă utilizatorii au obținut articole integrale prin ocolirea paywall-urilor, potrivit Ars Technica . Miza este una de reglementare și de precedent: dacă instanța acceptă că OpenAI a obstrucționat „descoperirea” (etapa în care părțile schimbă probe) și a încălcat ordine de păstrare a datelor, sancțiunile cerute de reclamanți ar putea influența direct modul în care juriul va evalua existența „prejudiciului de piață” (market harm) – element central în disputele privind „utilizarea echitabilă” a conținutului protejat. Ce acuză organizațiile de presă: ascunderea capacității de căutare și a unor eșantioane mari de loguri Într-o cerere de sancționare depusă joi, organizațiile de presă care dau în judecată OpenAI – conduse de The New York Times – susțin că OpenAI ar fi indus în eroare instanța timp de doi ani în legătură cu costurile și dificultatea de a căuta în logurile ChatGPT. Potrivit documentului, aceste afirmații ar fi fost contrazise după ce un inginer de confidențialitate al OpenAI, Vincent Monaco , a fost re-audiat, iar în depoziția din aprilie ar fi rezultat că OpenAI putea, de fapt, să facă astfel de căutări. Reclamanții afirmă că OpenAI ar fi pretins încă din fazele inițiale ale litigiului că nu are capacitatea tehnică de a căuta în eșantioane mari anonimizate, deși ar fi efectuat căutări similare înainte de începerea procesului. Potrivit cererii (puternic redactată), Monaco ar fi indicat existența a două eșantioane mari, de 10 milioane și 78 de milioane de loguri, deja „de-identificate” (date din care au fost eliminate elemente de identificare), care ar fi putut fi puse la dispoziția reclamanților mai devreme. Reclamanții susțin că OpenAI nu ar fi dezvăluit existența acestor eșantioane timp de doi ani și că le-ar fi folosit intern pentru a căuta conținut NYT în contextul cercetărilor privind un filtru care să blocheze „regurgitarea” (reproducerea) conținutului protejat. Eșantionul de 20 de milioane de loguri: 19 miliarde de redactări și un set „inutilizabil” În locul unor eșantioane mai mari, reclamanții spun că au fost nevoiți să lucreze opt luni într-un „sandbox” (mediu controlat de analiză) cu un eșantion de 20 de milioane de loguri, mult sub cele 120 de milioane cerute inițial. Ei susțin că limitarea ar fi rezultat din „reprezentări false” privind capacitatea OpenAI de a căuta în seturi mai mari. Acest eșantion de 20 de milioane ar fi fost „denaturat” prin folosirea inteligenței artificiale pentru a realiza 19 miliarde de redactări, într-o măsură care a determinat instanța să considere setul „inutilizabil”. Deși OpenAI ar fi eliminat ulterior o parte dintre redactări, reclamanții afirmă că au rămas numeroase mascări, inclusiv ale domeniilor și numelor reclamanților, ceea ce le-ar fi îngreunat căutările. Acuzații de ștergere și neconformare cu ordinul de păstrare a datelor Pe lângă disputa privind accesul la loguri, reclamanții acuză OpenAI că ar fi șters aleatoriu părți din eșantionul limitat de 20 de milioane și că ar fi șters sau comprimat „miliarde” de loguri care ar fi trebuit păstrate. Conform acuzațiilor, martorul OpenAI ar fi declarat că firma a „decis” să nu se conformeze ordinului amplu de păstrare a tuturor conversațiilor, considerând că ar fi dificil. Reclamanții susțin că această conduită ar fi fost intenționată și că nu există o scuză pentru neconformare. Ce sancțiuni cer reclamanții și de ce contează pentru apărarea OpenAI Organizațiile de presă cer instanței „sancțiuni serioase”, inclusiv: interzicerea folosirii de către OpenAI a eșantionului de 20 de milioane de loguri pentru apărare; constatarea că logurile reținute ar include „substanțială” regurgitare a materialelor protejate ale reclamanților și blocarea OpenAI de a susține contrariul; instrucțiuni către juriu că OpenAI a șters miliarde de loguri. Dacă instanța acceptă că abaterea a fost „gravă”, consecința practică ar putea fi slăbirea majoră a apărării OpenAI în privința lipsei de „prejudiciu de piață” – un punct cheie pentru a susține că antrenarea și utilizarea conținutului ar fi „utilizare echitabilă”. Pozițiile părților: confidențialitate vs. probarea încălcării Un purtător de cuvânt al OpenAI a descris cererea de sancționare drept o încercare târzie de a obține acces la mai multe loguri, cu impact asupra confidențialității utilizatorilor, și a susținut că renunțarea recentă de către NYT la unele capete de cerere ar indica slăbirea cazului reclamanților. De cealaltă parte, un purtător de cuvânt al NYT a contestat anterior ideea că renunțarea la unele pretenții ar slăbi procesul, afirmând că acțiunea a fost „simplificată” și „întărită” prin adăugarea unor pretenții împotriva Microsoft. Avocatul principal al NYT, Ian Crosby, a susținut că OpenAI ar fi mințit timp de peste doi ani și că, dacă ar fi crezut cu adevărat că folosirea jurnalismului reclamanților este legală, nu ar fi ascuns faptul că a efectuat deja căutări în loguri. Ce urmează depinde de decizia instanței asupra sancțiunilor: dacă eșantionul masiv redactat este respins și dacă juriul primește instrucțiuni nefavorabile OpenAI, disputa privind „utilizarea echitabilă” ar putea fi reconfigurată în defavoarea companiei, într-un proces urmărit îndeaproape de industria media și de sectorul inteligenței artificiale. [...]
