Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Inteligența artificială ajunge în centrul discuțiilor Trump–Xi, dar un acord concret rămâne improbabil, pe fondul neîncrederii și al rivalității tehnologice care apasă agenda summitului de la Beijing, potrivit Reuters.
Miza este mai degrabă una de „gestionare a riscului” decât de cooperare: doi oficiali americani familiarizați cu pregătirile au spus că președintele SUA, Donald Trump, va pune AI în prim-planul discuțiilor cu liderul chinez Xi Jinping, o premieră care reflectă greutatea strategică a tehnologiei, însă angajamente substanțiale sunt puțin probabile.
Vizita are loc în contextul în care competiția SUA–China pe AI se intensifică, iar unii observatori o compară cu o cursă a înarmării de tip Război Rece. Presiunea pentru dialog a crescut după lansarea modelului Mythos de către Anthropic, pe care analiștii îl descriu drept un factor care ridică miza pentru ambele părți.
Oficiali de la Casa Albă au recunoscut că sisteme AI de ultimă generație precum Mythos fac „esențial” un canal de comunicare cu China, pentru a evita conflicte care ar putea apărea din implementarea acestor tehnologii.
IDC China avertizează că excluderea companiilor chineze de la accesul timpuriu la Mythos riscă să adâncească un „decalaj generațional” în capabilitățile de apărare bazate pe AI între China și Occident.
Analiștii citați de Reuters indică drept opțiuni:
Kwan Yee Ng, responsabil de guvernanță internațională AI la consultanța de siguranță AI Concordia AI din Beijing, a spus că un semnal pozitiv de la summit ar putea schimba dificultatea tot mai mare de a obține implicarea directă a unor figuri occidentale de rang înalt în dialogul cu China pe AI. El a amintit că există deja o linie directă militară, dar oficiali americani s-au plâns că partea chineză „adesea nu a răspuns”.
Reuters notează că delegația lui Trump îi include pe Jensen Huang, CEO Nvidia, și pe Michael Kratsios, consilier de top al Casei Albe pe politici tehnologice, ceea ce sugerează că discuțiile ar putea atinge atât AI, cât și cipurile H200 ale Nvidia.
În paralel, China ar fi propus SUA un mecanism formal de dialog pe AI condus de secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, și de vice-ministrul chinez al finanțelor, Liao Min, potrivit unei surse informate asupra demersului. The Wall Street Journal a relatat anterior despre acest dialog. Totuși, așteptările rămân reduse, inclusiv pentru că instituțiile vizate nu sunt specializate în AI, iar administrația Trump abia recent s-a orientat către evaluări de siguranță pentru modelele AI avansate.
Pe fondul rivalității, legislatori americani împing „noi limite ample” privind accesul Chinei la lanțurile de aprovizionare cu semiconductori, chiar dacă administrația Trump relaxează unele restricții la exportul de cipuri avansate către China. Reuters scrie că proiectul MATCH Act a stârnit proteste la Beijing și ar putea apărea în discuțiile de la summit, alături de controalele existente la export.
Reva Goujon, strateg geopolitic la Rhodium Group, a descris momentul drept o „fereastră crucială” pentru ca Beijingul să încerce să obțină un angajament american de a opri proiectul.
În același timp, restricțiile SUA asupra vânzărilor de echipamente pentru cipuri continuă să afecteze efortul Chinei de autosuficiență, într-un moment în care fabricile interne au dificultăți în a crește producția. Reuters mai notează că lipsa de putere de calcul a forțat, în ultimele luni, multe modele AI chineze să raționalizeze accesul utilizatorilor.
Tensiunile sunt amplificate și de acuzațiile Casei Albe privind furt „la scară industrială” al proprietății intelectuale a laboratoarelor americane de AI. Într-un articol recent, revista-fanion a Partidului Comunist Chinez a susținut că măsurile occidentale în domeniul AI au depășit restricțiile țintite și au devenit o „blocadă sistematică de ecosistem” împotriva Chinei.
În acest context, Reuters îl citează pe Ng:
„Când o parte vede AI ca pe un risc de proliferare care trebuie ținut sub control, iar cealaltă vede controlul ca pe un atac asupra unei tehnologii de uz general, devine foarte dificil să găsești un teren comun.”
Chiar dacă AI intră pentru prima dată în centrul unui summit Trump–Xi, semnalele din pregătiri indică mai degrabă discuții despre mecanisme de reducere a riscurilor (comunicare, reguli de bază) decât angajamente ferme. În lipsa unui progres pe dosarele care alimentează neîncrederea — controale pe cipuri, acces la lanțuri de aprovizionare și acuzații de furt de proprietate intelectuală — spațiul pentru un acord substanțial rămâne limitat.
Recomandate
OpenAI își extinde oferta de securitate cibernetică cu Daybreak, o inițiativă care promite să identifice și să repare vulnerabilități înainte ca atacatorii să le exploateze , într-o mișcare ce pune presiune operațională pe echipele de securitate să integreze tot mai mult „agenți” de inteligență artificială în fluxurile de lucru, potrivit The Verge . Daybreak folosește agentul de securitate Codex Security , lansat în martie, pentru a construi un model de amenințări pe baza codului unei organizații și pentru a se concentra pe posibile căi de atac. Sistemul ar urma să valideze vulnerabilitățile probabile și să automatizeze detectarea celor cu risc mai ridicat. Ce schimbă Daybreak în practică pentru companii Din descrierea OpenAI, Daybreak este gândit ca un instrument care mută o parte din munca de analiză și triere a riscurilor dinspre oameni către automatizare, prin: modelarea amenințărilor pornind de la codul organizației; identificarea posibilelor „trasee” de atac; validarea vulnerabilităților considerate probabile; automatizarea detecției pentru vulnerabilitățile cu risc mai mare. Publicația notează că inițiativa vine într-un moment în care rivalii împing produse similare, iar OpenAI nu avea până acum un produs comparabil, orientat explicit pe securitate. Cum se poziționează față de Anthropic și „Claude Mythos” Lansarea are loc la puțin peste o lună după ce Anthropic a anunțat Claude Mythos, un model de securitate pe care compania a spus că este „prea periculos” pentru a fi lansat public și pe care l-a distribuit privat în cadrul inițiativei Project Glasswing. Chiar și așa, menționează The Verge, „cel puțin câteva” părți neautorizate ar fi obținut acces. În cazul OpenAI, Daybreak nu este construit pe un singur model. Compania spune că „Daybreak reunește cele mai capabile modele OpenAI, Codex și partenerii noștri de securitate”. Modelele folosite și direcția de dezvoltare Daybreak include și modele specializate pentru zona „cyber”, între care GPT-5.5 cu Trusted Access for Cyber și GPT-5.5-Cyber, care a început să fie disponibil treptat săptămâna trecută, conform informațiilor din articol. OpenAI mai afirmă că lucrează cu „parteneri din industrie și guvernamentali” în timp ce se pregătește să „implementeze modele din ce în ce mai capabile” pentru securitate cibernetică. Materialul nu oferă detalii despre calendar, clienți sau condiții comerciale. [...]
Comisia Europeană încearcă să obțină acces la modelele avansate de inteligență artificială ale OpenAI și Anthropic , într-un demers care țintește direct capacitatea UE de a evalua și gestiona riscurile acestor tehnologii înainte ca ele să fie folosite pe scară largă în economie, potrivit G4Media . Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Thomas Regnier, a declarat că Bruxellesul „apreciază abordarea proactivă” a OpenAI, inclusiv disponibilitatea companiei de a oferi acces la noua generație de modele. În cazul Anthropic, Comisia ar fi avut deja „aproximativ patru sau cinci” întâlniri, însă discuțiile nu au ajuns la un stadiu în care să fie analizată concret posibilitatea accesului la modelele dezvoltate de companie, conform Reuters, citată de publicație. „În cazul uneia dintre ele (OpenAI), avem o companie care se oferă în mod proactiv să acorde acces. În cazul celeilalte (Anthropic), avem schimburi constructive, deși nu ne aflăm încă într-un stadiu în care să putem specula cu privire la un potențial acces sau nu.” De ce contează pentru reglementare și pentru companii Miza discuțiilor este una de reglementare și supraveghere: autoritățile europene încearcă să înțeleagă mai bine „riscurile și capacitățile” noilor modele de inteligență artificială, în special pe zona de funcții avansate care pot avea impact direct asupra securității și operațiunilor digitale. În mod specific, contextul invocat este legat de modele cu funcții avansate în: securitate cibernetică; automatizare. Ce urmează (și ce nu se știe încă) Din informațiile disponibile, discuțiile sunt în derulare, dar în cazul Anthropic nu există încă o bază pentru a anticipa dacă accesul va fi acordat sau în ce condiții. În cazul OpenAI, Comisia indică o deschidere mai mare din partea companiei, fără a detalia însă forma accesului sau calendarul. [...]
Google extinde „agentic browsing” pe mobil, aducând Gemini și funcția auto browse în Chrome pentru Android la final de iunie, cu acces inițial limitat la SUA și la anumite configurații de dispozitive, potrivit Google Blog . Actualizarea vizează un set de funcții bazate pe Gemini 3.1 , prin care browserul poate rezuma pagini, răspunde la întrebări despre conținutul afișat și automatiza sarcini „de rutină” direct din Chrome. Miza operațională este mutarea unor acțiuni care până acum necesitau navigare manuală între site-uri și aplicații într-un flux asistat de AI, cu confirmări explicite pentru pașii sensibili. Ce se schimbă în Chrome pe Android Google descrie Gemini în Chrome pe Android ca un „asistent personal de navigare” care înțelege pagina deschisă. Utilizatorul accesează funcțiile dintr-o pictogramă Gemini în bara de instrumente, iar interfața se deschide în partea de jos a ecranului. Funcțiile menționate includ: rezumarea articolelor lungi și explicarea subiectelor complexe fără a schimba aplicația; întrebări și răspunsuri despre pagina curentă, în context; conectare cu aplicații Google pentru acțiuni punctuale, precum adăugarea de evenimente în calendar, trimiterea de ingrediente în Keep sau căutarea de informații în Gmail; opțiunea „Personal Intelligence” (dacă utilizatorul o activează), care poate personaliza răspunsurile în funcție de interese. Auto browse: automatizare de sarcini, cu confirmare pentru acțiuni sensibile Pentru prima dată pe Android, Google introduce și „auto browse”, o funcție care poate executa sarcini pe web în numele utilizatorului. Exemplele date includ găsirea și rezervarea unui loc de parcare folosind detalii din confirmarea biletului (cu SpotHero) sau actualizarea unei comenzi (exemplul Chewy). Pe partea de control și securitate, Google precizează că auto browse cere confirmare înainte de acțiuni sensibile, cum ar fi cumpărături sau postări pe rețele sociale. Compania mai spune că protecțiile sunt aliniate cu cele de pe desktop și că vizează inclusiv riscuri precum „prompt injection” (o tehnică prin care un atacator încearcă să manipuleze un sistem AI prin instrucțiuni inserate în conținut). Editare de imagini în browser, prin „Nano Banana” Pachetul include și „Nano Banana”, un instrument pentru crearea sau personalizarea de imagini direct în Chrome. Google indică utilizări precum transformarea unei pagini într-un infografic sau modificarea unei fotografii dintr-un anunț imobiliar pentru a vizualiza o cameră „mobilată”. Cine primește funcțiile și când Conform informațiilor publicate, lansarea începe „la final de iunie” pentru utilizatori din SUA, pe dispozitive selectate cu Android 12 sau mai nou. Există și condiții tehnice explicite: Gemini în Chrome și auto browse sunt disponibile doar pe dispozitive cu minimum 4 GB RAM; dispozitivele trebuie să aibă limba setată pe „English-US”. În paralel, auto browse va fi disponibil pentru abonații „AI Pro” și „AI Ultra” din SUA, tot pe dispozitive selectate cu Android 12+. Google nu oferă în material un calendar pentru extinderea în alte piețe și nici detalii despre disponibilitatea în România. [...]
Google negociază cu SpaceX lansarea unor centre de date orbitale, o mișcare care ar putea schimba economia infrastructurii pentru AI și ar reduce una dintre cele mai mari bariere: costul trimiterii echipamentelor în spațiu, potrivit Tom's Hardware , care citează un articol din Wall Street Journal . Ideea „serverelor pentru inteligență artificială în spațiu” este discutată de ani buni ca un fel de „Sfânt Graal” pentru industrie, deoarece un centru de date aflat pe orbită ar putea beneficia de energie solară disponibilă permanent. În același timp, rămân dificultăți tehnice, inclusiv răcirea echipamentelor (rack-uri de servere) în condiții orbitale. De ce contează: costul lansării rămâne obstacolul major Punctul critic este prețul ridicat al transportului pe orbită pentru puterea de calcul necesară AI. Tom’s Hardware notează că, potrivit estimărilor citate, costul teoretic de lansare pentru SpaceX ar fi de circa 2.700 dolari/kg (aprox. 12.150 lei/kg), ceea ce s-ar traduce, în cel mai bun scenariu, într-un cost de aproximativ 3.400 dolari/kg (aprox. 15.300 lei/kg) pentru un client — presupunând o rachetă încărcată complet, condiție dificil de atins în practică. În acest context, SpaceX este descrisă drept „favoritul” discuțiilor, având în vedere poziția sa dominantă în lansările comerciale, deși Google ar fi discutat și cu „alți câțiva” potențiali parteneri, conform materialului citat de Wall Street Journal. Legătura cu Project Suncatcher și calendarul menționat Demersul ar putea fi conectat la inițiativa Google „Project Suncatcher”, prezentată în noiembrie, care ar viza trimiterea pe orbită, începând din 2027, a unor sateliți încărcați cu unități Tensor Processing Units (TPU) — cipuri specializate pentru sarcini de inteligență artificială. Context: de la „fantezie” la discuții concrete Conceptul centrelor de date AI în spațiu a fost mult timp tratat drept o idee nerealistă, inclusiv din cauza costurilor și a riscurilor. Tom’s Hardware amintește că și Sam Altman (OpenAI) a criticat public ideea, invocând rate ridicate de eșec și costuri mari ca limitări principale. În acest moment, informațiile indică existența unor discuții, nu un acord final sau un plan confirmat public de implementare, iar fezabilitatea economică rămâne dependentă de costurile reale de lansare și de constrângerile operaționale ale unui centru de date pe orbită. [...]
Angajații Meta contestă folosirea datelor lor de lucru ca „materie primă” pentru AI , după ce compania a implementat un software care monitorizează mișcările mouse-ului pe calculatoarele de serviciu, potrivit HotNews . Marți, angajați ai Meta au împărțit pliante în mai multe sedii din SUA, încurajând colegii să semneze o petiție online împotriva măsurii. Fluturașii au fost lăsați în săli de ședințe, pe automatele de vânzare și chiar în zonele comune din birouri, arată informațiile citate de HotNews din Reuters. Într-un mesaj văzut de Reuters, unul dintre pliante întreba: „Nu vrei să lucrezi la Fabrica de extragere a datelor angajaților?” De ce contează: monitorizarea devine set de antrenament pentru modele AI Miza nu este doar supravegherea activității, ci utilizarea datelor colectate pentru dezvoltarea de produse bazate pe inteligență artificială. Angajații susțin că scopul software-ului este să ajute compania să-și proiecteze „înlocuitori” sub formă de roboți, folosind drept exemple comportamentul real al oamenilor la computer. Meta a confirmat că datele colectate sunt folosite ca material de antrenament pentru modelele sale de inteligență artificială și a explicat rațiunea: modelele au nevoie de exemple reale despre cum folosesc oamenii computerul – inclusiv mișcări ale mouse-ului, clicuri și navigare prin meniuri. Context operațional: protestul vine înaintea unor concedieri Distribuirea pliantelor are loc cu aproximativ o săptămână înainte ca Meta să concedieze 10% din forța de muncă , în condițiile în care, în ultimele luni, compania și-a orientat puternic atenția către dezvoltarea de modele și instrumente AI. În acest context, protestul este prezentat și ca un semn vizibil al conturării unei mișcări de organizare sindicală în cadrul Meta, pe fondul nemulțumirilor legate atât de concedieri, cât și de noile practici de monitorizare. [...]
Ucraina își extinde folosirea AI în apărare printr-un proiect cu Palantir și vizează, în primă fază, îmbunătățirea interceptării dronelor rusești, pe baza datelor de luptă acumulate din 2022, potrivit Antena 3 . Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a anunțat că s-a întâlnit cu directorul general al Palantir Technologies, Alex Karp, în contextul în care Kievul intensifică utilizarea inteligenței artificiale pentru a obține un avantaj în războiul cu Rusia. Informația este atribuită de Antena 3 agenției Reuters. Miza operațională a parteneriatului este proiectul „ Brave1 Dataroom ”, lansat împreună cu Palantir, care urmărește dezvoltarea de inteligență artificială „bazată pe datele valoroase de luptă” colectate pe parcursul conflictului început odată cu invazia la scară largă a Rusiei din 2022. Scopul menționat este sprijinirea interceptării dronelor rusești. Ce spune Kievul că a implementat deja Ministrul Apărării, Mykhailo Fedorov, a indicat că tehnologia și analiza datelor au un impact direct asupra rezultatului de pe câmpul de luptă, după întâlnirea cu Alex Karp. „Astăzi, tehnologia, inteligența artificială, analiza datelor și matematica războiului au un impact direct asupra rezultatului pe câmpul de luptă” Potrivit lui Fedorov, peste 100 de companii antrenează peste 80 de modele pentru detectarea și interceptarea țintelor aeriene. Tot el a afirmat că, în cooperarea cu Palantir, Ucraina: a dezvoltat un sistem de analiză detaliată a atacurilor aeriene; a implementat soluții de inteligență artificială pentru gestionarea unor volume mari de date de informații; a integrat tehnologiile în planificarea operațiunilor de atacuri „în adâncime” ale Kievului. De ce contează: AI devine infrastructură de război, nu doar „proiect pilot” Din informațiile prezentate, parteneriatul indică o trecere de la utilizări punctuale ale AI la integrarea ei în procese-cheie: analiză post-atac, management de informații și planificare operațională. Într-un război în care dronele au devenit o componentă majoră a atacurilor aeriene, capacitatea de a procesa rapid date și de a îmbunătăți detectarea/interceptarea poate influența direct eficiența apărării. Zelenski a mai spus că au discutat domenii de dezvoltare tehnologică atât pentru operațiuni de luptă, cât și pentru nevoi civile. „Palantir este o companie globală renumită, cu un potențial puternic și există cu siguranță domenii în care ne putem fi utili unul altuia, consolidând apărarea Ucrainei, a Americii și a partenerilor noștri” [...]
