Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Inteligența artificială ajunge în centrul discuțiilor Trump–Xi, dar un acord concret rămâne improbabil, pe fondul neîncrederii și al rivalității tehnologice care apasă agenda summitului de la Beijing, potrivit Reuters.
Miza este mai degrabă una de „gestionare a riscului” decât de cooperare: doi oficiali americani familiarizați cu pregătirile au spus că președintele SUA, Donald Trump, va pune AI în prim-planul discuțiilor cu liderul chinez Xi Jinping, o premieră care reflectă greutatea strategică a tehnologiei, însă angajamente substanțiale sunt puțin probabile.
Vizita are loc în contextul în care competiția SUA–China pe AI se intensifică, iar unii observatori o compară cu o cursă a înarmării de tip Război Rece. Presiunea pentru dialog a crescut după lansarea modelului Mythos de către Anthropic, pe care analiștii îl descriu drept un factor care ridică miza pentru ambele părți.
Oficiali de la Casa Albă au recunoscut că sisteme AI de ultimă generație precum Mythos fac „esențial” un canal de comunicare cu China, pentru a evita conflicte care ar putea apărea din implementarea acestor tehnologii.
IDC China avertizează că excluderea companiilor chineze de la accesul timpuriu la Mythos riscă să adâncească un „decalaj generațional” în capabilitățile de apărare bazate pe AI între China și Occident.
Analiștii citați de Reuters indică drept opțiuni:
Kwan Yee Ng, responsabil de guvernanță internațională AI la consultanța de siguranță AI Concordia AI din Beijing, a spus că un semnal pozitiv de la summit ar putea schimba dificultatea tot mai mare de a obține implicarea directă a unor figuri occidentale de rang înalt în dialogul cu China pe AI. El a amintit că există deja o linie directă militară, dar oficiali americani s-au plâns că partea chineză „adesea nu a răspuns”.
Reuters notează că delegația lui Trump îi include pe Jensen Huang, CEO Nvidia, și pe Michael Kratsios, consilier de top al Casei Albe pe politici tehnologice, ceea ce sugerează că discuțiile ar putea atinge atât AI, cât și cipurile H200 ale Nvidia.
În paralel, China ar fi propus SUA un mecanism formal de dialog pe AI condus de secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, și de vice-ministrul chinez al finanțelor, Liao Min, potrivit unei surse informate asupra demersului. The Wall Street Journal a relatat anterior despre acest dialog. Totuși, așteptările rămân reduse, inclusiv pentru că instituțiile vizate nu sunt specializate în AI, iar administrația Trump abia recent s-a orientat către evaluări de siguranță pentru modelele AI avansate.
Pe fondul rivalității, legislatori americani împing „noi limite ample” privind accesul Chinei la lanțurile de aprovizionare cu semiconductori, chiar dacă administrația Trump relaxează unele restricții la exportul de cipuri avansate către China. Reuters scrie că proiectul MATCH Act a stârnit proteste la Beijing și ar putea apărea în discuțiile de la summit, alături de controalele existente la export.
Reva Goujon, strateg geopolitic la Rhodium Group, a descris momentul drept o „fereastră crucială” pentru ca Beijingul să încerce să obțină un angajament american de a opri proiectul.
În același timp, restricțiile SUA asupra vânzărilor de echipamente pentru cipuri continuă să afecteze efortul Chinei de autosuficiență, într-un moment în care fabricile interne au dificultăți în a crește producția. Reuters mai notează că lipsa de putere de calcul a forțat, în ultimele luni, multe modele AI chineze să raționalizeze accesul utilizatorilor.
Tensiunile sunt amplificate și de acuzațiile Casei Albe privind furt „la scară industrială” al proprietății intelectuale a laboratoarelor americane de AI. Într-un articol recent, revista-fanion a Partidului Comunist Chinez a susținut că măsurile occidentale în domeniul AI au depășit restricțiile țintite și au devenit o „blocadă sistematică de ecosistem” împotriva Chinei.
În acest context, Reuters îl citează pe Ng:
„Când o parte vede AI ca pe un risc de proliferare care trebuie ținut sub control, iar cealaltă vede controlul ca pe un atac asupra unei tehnologii de uz general, devine foarte dificil să găsești un teren comun.”
Chiar dacă AI intră pentru prima dată în centrul unui summit Trump–Xi, semnalele din pregătiri indică mai degrabă discuții despre mecanisme de reducere a riscurilor (comunicare, reguli de bază) decât angajamente ferme. În lipsa unui progres pe dosarele care alimentează neîncrederea — controale pe cipuri, acces la lanțuri de aprovizionare și acuzații de furt de proprietate intelectuală — spațiul pentru un acord substanțial rămâne limitat.
Recomandate
Casa Albă spune că SUA și China vor folosi termenul „super inteligență” pentru AI , o schimbare de vocabular prezentată ca rezultat al discuțiilor dintre Donald Trump și Xi Jinping , cu implicații mai ales de comunicare și coordonare pe zona de siguranță, potrivit Gizmodo . Într-un „fact sheet” (document de sinteză) publicat de Casa Albă după vizita de stat a președintelui chinez în SUA, administrația americană afirmă că „cei doi lideri au convenit să folosească termenul «super intelligence» în loc de «artificial intelligence» pentru a descrie tehnologiile emergente aplicabile”. În același document, această formulare apare în secțiunea de securitate. Ce se schimbă, concret, în discuțiile bilaterale Dincolo de rebranding, documentul citat indică două elemente operaționale legate de „SI” (abrevierea pentru „super intelligence”): reprezentanți ai SUA și Chinei ar urma să se întâlnească în noiembrie pentru a discuta „riscuri și beneficii” legate de „SI”; ar urma să existe și un canal de comunicare între cele două țări pentru a discuta incidente de siguranță legate de „SI”. Gizmodo notează că, potrivit Associated Press, întâlnirea nu ar fi produs „progrese majore”, însă analiști citați de AP au spus că extinderea comunicării ar putea ajuta la prevenirea escaladării disputelor. Context: termenul „super inteligență” a devenit linia oficială a administrației Publicația mai arată că „Super Intelligence” a fost un subiect recurent pentru Trump în ultima săptămână, după mai multe sondaje, iar administrația a început să insiste public asupra noii denumiri. Ca exemplu, Gizmodo menționează o intervenție a directorului pentru contraterorism Sebastian Gorka la Newsmax, în care acesta îl corectează pe moderator când folosește „AI”, cerând utilizarea „SI”. Pentru companii și investitori, semnalul practic din informațiile prezentate este mai degrabă unul de poziționare și de mesaj public: Casa Albă încearcă să impună un cadru de comunicare comun cu Beijingul pe un subiect sensibil, în paralel cu promisiunea unor discuții dedicate și a unui canal de raportare/gestionare a incidentelor de siguranță. Detaliile despre conținutul acestor discuții sau despre reguli concrete nu apar în documentul citat. [...]
Donald Trump a respins ideea unei cooperări SUA–China în inteligența artificială , argumentând că Washingtonul are un avans pe care vrea să-l păstreze, potrivit Agerpres . Mesajul indică o linie mai dură care poate influența direct companiile de tehnologie și fluxurile de investiții din AI, într-un context în care colaborarea transfrontalieră este esențială pentru cercetare, infrastructură și acces la piețe. Declarația vine după o „discuție importantă” pe tema AI pe care Trump spune că a avut-o în această săptămână cu președintele chinez Xi Jinping . La Casa Albă , Trump a folosit termenul preferat de el, „super-inteligență” (SI), pentru a descrie subiectul discuției. De ce contează pentru industrie și investiții Trump a susținut că Beijingul ar urmări să încetinească progresul american și a invocat poziția dominantă a SUA în domeniu. În această logică, o „integrare” a inițiativelor ar însemna, în viziunea sa, deschiderea unui acces reciproc care ar reduce avantajul competitiv. „Ceea ce vor ei să facă este să ne oprească progresul, pentru că suntem mult înaintea Chinei și intenționăm să ne păstrăm acest avans.” Ce a spus, concret, despre „integrare” Trump a insistat că nu vrea ca SUA să „integreze” inițiativele privind AI cu cele ale Chinei, tocmai pentru că „avem un avans considerabil”. El a încheiat ideea cu o formulare care sugerează o abordare de tip „liderul nu își deschide tehnologia” în relația cu un competitor strategic. „Aș prefera să nu le integrăm, pentru că avem un avans considerabil.” „Când ești lider, nu deschizi accesul reciproc.” [...]
Întâlnirea Trump–Xi a redeschis dialogul SUA–China pe IA fără acorduri concrete , dar cu semnale că cele două puteri nu vor să frâneze dezvoltarea tehnologiei, într-un moment în care competiția pentru cipuri avansate și controlul exporturilor rămâne un punct sensibil pentru industrie, potrivit Economica . Donald Trump a transmis pe rețeaua sa Truth Social că a avut „o întâlnire foarte productivă” cu președintele chinez Xi Jinping și că „se vor întâmpla lucruri extraordinare”. În același mesaj, Trump a susținut că liderului chinez „pare să-i placă” ideea schimbării denumirii „Inteligență Artificială” în „Superinteligență”. Ce semnal dă discuția despre IA: accelerare, nu „pauză” În contextul apelurilor de încetinire a dezvoltării IA, venite „în special dinspre Uniunea Europeană”, Trump a sugerat că SUA și China ar intenționa să nu frâneze dezvoltarea inteligenței artificiale. El se opune încetinirii ritmului, argumentând că SUA sunt „în avangardă” în domeniu. Pentru companii, miza este direct economică și operațională: dacă cele două superputeri mențin o linie de „accelerare”, presiunea pe investiții (infrastructură de calcul, cipuri, centre de date) și pe accesul la tehnologie de vârf rămâne ridicată, iar competiția se mută și mai mult în zona lanțurilor de aprovizionare. Cine a fost la recepție și ce lipsește din ecuație Trump a mai afirmat că „toți au fost de acord și aseară” cu privire la schimbarea denumirii, referindu-se la recepția pe care a găzduit-o joi în onoarea lui Xi. Printre participanți s-au numărat nume grele din industria tech americană: Elon Musk (xAI) Sam Altman (OpenAI) Jensen Huang (Nvidia) Tim Cook (Apple) Sundar Pichai (Alphabet) Jeff Bezos (Amazon) Michael Dell (Dell Technologies) Economica notează și un absent notabil: directorul general al Anthropic, Dario Amodei, descris ca un susținător important al reglementării IA — un detaliu relevant în contextul tensiunii dintre tabăra „accelerării” și cea a „frânării” prin reguli mai stricte. Context: rivalitate pe cipuri și armistițiu comercial prelungit Deși IA a fost un subiect cheie pe agenda discuțiilor, nu a fost anunțat niciun acord concret; în schimb, a fost „deschis un dialog” într-un domeniu în care SUA și China sunt rivale. În paralel, cele două țări au convenit să prelungească armistițiul comercial până pe 10 ianuarie , ceea ce suspendă escaladarea represaliilor prin taxe vamale și restricții, inclusiv în zone sensibile precum comerțul cu pământuri rare și produse de înaltă tehnologie. Pentru sectorul tehnologic, acest armistițiu reduce temporar riscul unor șocuri suplimentare în aprovizionare, fără să elimine însă disputa de fond legată de accesul Chinei la cipuri avansate. [...]
Viteza cu care Claude a identificat un posibil sistem enzimatic nou ridică miza pentru AI în biologie , dar validarea științifică și disputa privind prioritatea descoperirii rămân deschise, potrivit CNET . Anthropic susține că modelul său Claude a găsit, în circa 21 de ore, un sistem enzimatic „asemănător CRISPR”, după ce ar fi analizat aproximativ 200.000 de mostre de transcriptază inversă (o enzimă care „scrie” ADN pornind de la ARN). Compania spune că a folosit 950 de „agenți” AI (instanțe care rulează în paralel sarcini de căutare/analiză) pentru a scana baze de date publice, iar implicarea umană s-a limitat la formularea solicitărilor (prompts) și la munca de laborator necesară confirmării. De ce contează: AI poate scurta drastic faza de „căutare”, nu și pe cea de înțelegere Miza practică nu este doar dacă s-a găsit ceva „nou”, ci dacă AI poate reduce timpul și costul etapei inițiale de identificare a unor tipare biologice promițătoare. CNET notează că experții consultați sunt, în general, de acord că viteza raportată de Anthropic este impresionantă, mai ales într-un domeniu în care „acul în carul cu fân” e regula. Într-o declarație citată de publicație, Feng Zhang (MIT și Broad Institute) numește rezultatul „un exemplu interesant” despre cum agenții AI pot contribui la descoperiri biologice și spune că identificarea unor „șiruri repetate” asociate cu transcriptaze inverse „merită investigații suplimentare”. Ce ar fi găsit Anthropic, pe scurt Potrivit articolului, Claude ar fi observat o configurație genetică ce amintește de modul în care este organizat CRISPR: o transcriptază inversă poziționată lângă o secvență lungă de fragmente de ADN repetate, plus o proteină „partener”. Un reprezentant al laboratorului Profluent (care a dezvoltat OpenCRISPR-1) explică, într-un e-mail către CNET, că transcriptaza inversă era cunoscută, însă „șirul” de lângă ea și proteina asociată sunt partea pe care Anthropic o prezintă drept noutate. Sistemul ar fi fost găsit într-un bacteriofag (virus care infectează bacterii), din categoria „jumbo phages” (fagi cu genom mare). Anthropic a numit acest sistem „array-associated reverse transcriptases” (ART). Limitarea majoră: de la tipar la funcție pot trece ani CNET subliniază că, istoric, drumul de la identificarea unui sistem biologic la înțelegerea mecanismului și apoi la aplicații medicale poate dura mult. Bonnie Berger, care conduce un grup de calcul și biologie la MIT (CSAIL), spune că oamenii de știință găsesc relativ frecvent tipare interesante în secvențe, însă blocajul este „înțelegerea scopului și funcției” prin analize mai profunde și experimente țintite. Anthropic recunoaște, într-o declarație citată, că munca de clarificare a funcției ART este în desfășurare și că a ales să publice devreme atât pentru a arăta capabilitățile lui Claude, cât și pentru a oferi comunității o imagine asupra direcției de lucru. Controversa: a fost „nou” sau doar „nou pentru Anthropic”? O a doua problemă ține de prioritatea descoperirii. Mario Rodríguez Mestre, biolog computațional la Universitatea din Copenhaga, a declarat pentru The New York Times (citat de CNET) că echipa lui ar fi găsit același sistem în 2022 și indică un brevet în care apare ca co-inventator. Anthropic afirmă că nu știa de această cercetare. Mai mult, Mestre și echipa sa spun că nu pot exclude ca modelul să fi ajuns la rezultat fiindcă ar fi fost expus, în timp, la cercetări nepublicate încărcate în Claude pentru asistență, ceea ce ar fi putut funcționa ca un „far” către acel sistem. Ce urmează Din relatarea CNET rezultă două direcții care vor decide dacă episodul devine un reper sau rămâne un caz discutabil: validarea funcțională : ce face, concret, sistemul ART și dacă are potențial aplicabil (în medicină sau biotehnologie); clarificarea priorității și a trasabilității datelor : dacă sistemul era deja documentat și în ce măsură modelele AI pot „regăsi” rezultate pe baza unor date încărcate anterior, inclusiv nepublicate. Până atunci, articolul indică un consens limitat: AI pare să fi demonstrat un avantaj real la viteză în explorarea bazelor de date biologice, dar asta nu echivalează automat cu o descoperire „de mărimea CRISPR” și nici nu închide discuția despre originalitate. [...]
Deși Amazon a investit 13 miliarde de dolari (aprox. 58,5 miliarde lei) în Anthropic, controlul companiei nu este dictat automat de investitori , pentru că guvernanța include un „ Long-Term Benefit Trust ” care poate numi majoritatea directorilor, potrivit BGR . Miza pentru piață: unul dintre cele mai finanțate laboratoare de inteligență artificială (care dezvoltă chatbotul Claude) funcționează cu o structură menită să limiteze presiunea comercială pe termen scurt, chiar în contextul unor pariuri de zeci de miliarde de dolari. Cine deține Anthropic și de ce nu e același lucru cu „cine conduce” Anthropic, companie privată fondată în 2021, are un acționariat larg, nu un singur proprietar. Printre investitorii menționați se numără Amazon și Alphabet, alături de fonduri și investitori instituționali precum GIC, Coatue, Sequoia Capital, Founders Fund, BlackRock, Blackstone și Fidelity. Fondatorii și angajații dețin, la rândul lor, acțiuni. Totuși, publicația subliniază că lista acționarilor nu spune automat cine „ține frâiele”: investitorii externi majori nu par să aibă control exclusiv asupra consiliului de administrație, iar structura de guvernanță oferă un rol decisiv unui organism separat. Structura „experimentală”: Long-Term Benefit Trust și statutul de Public Benefit Corporation Elementul central este Long-Term Benefit Trust, descris ca un organism independent creat pentru a proteja interesele Anthropic pe termen lung. Deși investitorii au reprezentare în board, Trust-ul are puterea de a numi majoritatea directorilor, ceea ce reduce posibilitatea ca direcția companiei să fie stabilită strict de finanțatori. Aranjamentul reflectă statutul Anthropic de Public Benefit Corporation (o formă juridică ce permite urmărirea unei misiuni de interes public în paralel cu interesele acționarilor). Anthropic descrie designul acestei structuri corporative drept „experimental” și susține că mecanismul este gândit să izoleze misiunea companiei de presiuni comerciale și ale acționarilor pe termen scurt. Pariul financiar: investiții uriașe, profituri încă limitate și presiune pe monetizare BGR notează că, în pofida profiturilor reduse de până acum, companiile mari continuă să parieze sume „colosale” pe jucători precum Anthropic, OpenAI și xAI (Elon Musk), în așteptarea unor randamente mari. Motivațiile includ poziționarea timpurie în cursa pentru modele avansate, acces la capacitate masivă de cloud și influență în definirea următoarei generații de servicii digitale. În paralel, finanțatorii se angajează la investiții de „zeci de miliarde de dolari” în infrastructură (cipuri și centre de date) necesară atât dezvoltării, cât și rulării sistemelor de inteligență artificială, un model diferit de finanțarea clasică de tip venture capital. Publicația avertizează însă că riscul este major: dacă cererea sau veniturile nu se materializează, investitorii și furnizorii de infrastructură pot rămâne expuși, iar companiile din domeniu sunt sub presiune să genereze profituri foarte mari pentru a justifica pariurile făcute. Context: creșterea vizibilității Claude și dezbaterea despre riscuri Claude, lansat în 2023, și-a crescut profilul ca chatbot de tip ChatGPT și ca „agent” pentru dezvoltare software și productivitate. Atenția asupra Anthropic a fost amplificată în septembrie 2026, după demisia unui cercetător, Jacob Coxon, care a avertizat că o parte a industriei crede că inteligența artificială ar putea „șterge” omenirea până la finalul deceniului dacă nu există garanții adecvate. În același context, șeful departamentului de „alignment science” (alinierea sistemelor de IA la obiective și valori umane), Evan Hubinger, a estimat o probabilitate de peste 10% ca IA să provoace extincția umană până în 2036. Pentru mediul de afaceri, combinația dintre finanțare masivă și o guvernanță care limitează controlul investitorilor ridică o întrebare practică: cine își asumă, în final, deciziile strategice într-o companie care atrage capital uriaș, dar încearcă să-și protejeze misiunea de presiunea randamentelor pe termen scurt. [...]
Google, OpenAI și Anthropic vor să-și facă propriul „arbitru” de siguranță pentru IA, fără supraveghere guvernamentală , cu o lansare vizată până la finalul lui 2026 sau la începutul lui 2027, potrivit The Next Web , care citează un articol The Information. Miza este una de reglementare: marile laboratoare încearcă să stabilească standarde și proceduri înainte ca autoritățile să impună reguli mai dure. Inițiativa ar urma să se numească, provizoriu, „ Standards Authority for Frontier AI ”, conform unor persoane familiarizate cu discuțiile, citate de jurnaliștii Leo Schwartz și Stephanie Palazzolo de la The Information. Publicația precizează că nu a verificat independent informațiile. Un model de „autoreglementare” inspirat de FINRA Planul ar fi construit după modelul FINRA, organizația de autoreglementare din SUA pentru firmele de brokeraj. Conform relatărilor apărute după materialul The Information, noul organism ar putea: stabili standarde pentru testarea modelelor înainte de lansare; defini reguli de raportare a incidentelor de siguranță; certifica auditori externi. Puterea de aplicare a acestor reguli (mecanismele de sancționare) nu este, însă, clarificată în acest stadiu. De ce nu mai vor supraveghere federală Potrivit aceluiași raport, companiile ar fi vrut inițial un organism cu supraveghere federală. Planul s-ar fi blocat după ce un proiect de ordin executiv al Casei Albe nu a strâns suficient sprijin în interiorul administrației Trump. Context: presiune internațională pentru standarde și critici la adresa „self-policing” Demersul vine după o săptămână intensă pe zona de guvernanță a inteligenței artificiale. Pe 22 septembrie, 21 de țări și Uniunea Europeană au cerut supraveghere internațională pentru „frontier AI” (modele de vârf, la limita capabilităților curente). A doua zi, Sam Altman a spus în Consiliul de Securitate al ONU că OpenAI ar încetini ritmul și a cerut standarde naționale și internaționale pentru această categorie de IA. În paralel, ideea de autoreglementare a atras critici: Bill Gates a declarat că autoreglementarea nu este suficientă, iar fostul executiv Meta Nick Clegg a spus, la HumanX în Amsterdam, că laboratoarele de IA nu se pot reglementa singure. La început, noul organism ar urma să acopere doar cele trei laboratoare (Google, OpenAI și Anthropic), iar relatările nu indică includerea Microsoft, Meta sau xAI. [...]
