Știri
Știri din categoria Inteligență artificială

Jensen Huang spune că AI declanșează „cea mai mare construcție de infrastructură tehnologică” și împinge economia spre reindustrializare. Într-un discurs la ceremonia de absolvire a Carnegie Mellon University, CEO-ul NVIDIA a descris, potrivit NVIDIA, inteligența artificială drept motorul unei transformări care va schimba „fiecare industrie”, cu efecte directe asupra investițiilor în infrastructură și asupra modului în care se organizează munca.
Huang a tras o paralelă între începutul carierei sale în perioada „revoluției PC” și momentul actual, pe care îl numește începutul „revoluției AI”. Mesajul central: schimbarea de platformă tehnologică este mai amplă decât cele anterioare (PC, internet, mobil, cloud) deoarece „inteligența” este „fundamentală” pentru toate domeniile economiei.
În discurs, Huang a susținut că AI alimentează „cea mai mare extindere a infrastructurii tehnologice din istoria omenirii” și o „oportunitate o dată pe generație” de a „reindustrializa America” și de a reconstrui capacitatea țării „de a produce/ a construi”.
El a extins impactul dincolo de sectorul tehnologic, indicând că beneficiile și cererea de competențe vor apărea într-o plajă largă de ocupații, inclusiv în meserii și roluri operaționale precum electricieni, instalatori, muncitori în construcții metalice, tehnicieni și „toate tipurile de constructori”.
Huang a argumentat că AI „automatizează sarcini, dar ridică nivelul lucrătorilor”, insistând asupra diferenței dintre „sarcină” și „scopul” unei profesii. Exemplul folosit a fost radiologia: AI poate automatiza citirea imaginilor (sarcina), dar rolul medicului rămâne îngrijirea pacientului (scopul), ceea ce ar muta accentul spre activități cu valoare mai mare.
O parte importantă a mesajului a vizat riscurile și guvernanța (setul de reguli și mecanisme de control) pentru AI. Huang a spus că „responsabilitatea generației noastre” este să avanseze AI „înțelept” și a cerut ca dezvoltarea capabilităților să meargă împreună cu „siguranța AI”.
În același timp, a atribuit un rol explicit decidenților publici, care ar trebui să creeze „balize/limite” („guardrails”) pentru protecția societății, fără a bloca inovația. Recomandarea lui pentru a „răspunde momentului” a fost un set de patru direcții urmărite simultan:
Discursul a fost ținut duminică, la ceremonia de absolvire (a 128-a) a Carnegie Mellon University, în Pittsburgh, Pennsylvania. Huang a amintit rolul universității în istoria AI și roboticii și a primit titlul onorific de Doctor în Știință și Tehnologie, una dintre distincțiile majore ale instituției.
În final, el a îndemnat absolvenții să se implice activ în modelarea direcției tehnologiei, avertizând că retragerea societății din fața tehnologiei nu oprește progresul, ci reduce capacitatea de a-i influența efectele.
Recomandate

Jensen Huang susține că AI nu va tăia locuri de muncă, ci va crește productivitatea , într-un moment în care piața muncii dă semne că automatizarea lovește mai ales rolurile de început de carieră, potrivit TechRadar . Declarația vine de la CEO-ul Nvidia, în cadrul conferinței GTC 2026 , unde Huang a respins ideea că inteligența artificială ar reduce numărul de joburi, numind-o „o prostie completă”. Argumentul său este că firmele productive, care vor să crească, vor folosi AI ca instrument de productivitate, nu ca motiv să reducă personalul, inclusiv în inginerie. De ce contează pentru companii: AI ca investiție operațională, nu ca program de tăieri În viziunea lui Huang, utilizarea AI ar permite companiilor să facă mai mult cu aceleași resurse și să se extindă, în loc să „scale back” (să reducă) echipele. El a indicat și zona de „agentic AI” (sisteme care pot executa sarcini mai autonom), despre care a spus că ar putea necesita echipe mari pentru a fi gestionate, configurate și operate, sugerând un impact operațional care mută cererea de muncă spre roluri de administrare și control al acestor sisteme. Piața muncii: optimismul liderilor vs. datele recente despre rolurile junior Articolul notează că Huang nu este singurul care vede un efect pozitiv pe termen mai lung: Gartner ar sugera că, după o perturbare temporară cauzată de implementarea AI, tehnologia va duce la crearea de noi locuri de muncă. În același timp, TechRadar punctează că „realitatea rece” a pieței muncii de azi este că AI este invocată drept factor principal în spatele pierderilor de joburi, concedierilor și restructurărilor. Ca exemplu, în 2025 ar fi existat o creștere a numărului de posturi pentru ingineri seniori sau specializați, însă rolurile entry-level și junior ar fi fost „decimate”, iar Crunchbase a urmărit dispariția acestor poziții. Ce rămâne de urmărit Din informațiile prezentate, tensiunea principală este între promisiunea de productivitate (și potențială creștere) și efectele imediate din recrutare, unde presiunea pare să se concentreze pe pozițiile de început. Dacă scenariul „mai multe joburi după perturbare” se confirmă, semnalul ar urma să apară în ritmul de creare a rolurilor noi și în cererea pentru competențe de operare și guvernanță a sistemelor AI, nu doar în numărul total de angajați. [...]

Cloudflare își mută rapid resursele către inginerie, chiar și după concedieri masive , într-un tipar pe care CEO-ul Matthew Prince spune că îl vor replica „toate companiile”, pe măsură ce inteligența artificială preia tot mai mult din munca de coordonare și raportare, potrivit The Next Web . După ce a tăiat 1.100 de posturi în luna mai, Cloudflare și-a crescut efectivul de inginerie cu 45% „în săptămânile” următoare, pe baza unor date BNP Paribas extrase din profiluri LinkedIn și relatate inițial de Business Insider. Conform acestor date, numărul inginerilor ar fi urcat de la 1.308 la 1.894, în timp ce forța de muncă totală a companiei a scăzut cu o cincime. Prince a confirmat tendința și a propus o explicație operațională: AI elimină în primul rând rolurile de „măsurare” (supraveghere, raportare, coordonare), nu pe cele de „construcție” (dezvoltare) sau „vânzare” (generare de venituri). „Constructori, vânzători, măsurători”: ce roluri intră sub presiune În schema CEO-ului Cloudflare, „constructorii” fac produsul, „vânzătorii” aduc venituri, iar „măsurătorii” urmăresc, raportează și coordonează munca primelor două categorii. Prince a spus că posturile eliminate la Cloudflare – și, în general, în tehnologie – sunt preponderent din această a treia zonă: manageri de nivel mediu, personal de operațiuni, analiști financiari și coordonatori de marketing, adică funcții în care „agenții” AI (software care execută sarcini în mod semi-autonom) pot aproxima o parte din activități. „Dacă te gândești la ce este cel mai eficient AI, este să se uite la seturi de date și să le rezume”, a spus Prince. El a adăugat că, dacă inginerii devin mai productivi cu AI, ar angaja mai mulți, nu mai puțini — ceea ce explică de ce reducerile de personal pot coexista cu extinderea accelerată a echipelor tehnice. Cât de solide sunt datele și ce indică piața Analiza BNP Paribas, pe care Business Insider spune că Prince a revizuit-o și confirmat-o, nu a putut fi verificată independent în afara acelui raport. În plus, datele din profiluri LinkedIn pot surprinde schimbări de titluri și nu reflectă perfect organigramele interne. Totuși, direcția este în linie cu strategia descrisă: reducere de roluri suport și reinvestire în funcțiile considerate „de bază”. În paralel, TrueUp (platformă care urmărește angajările în tehnologie) raportează că posturile deschise în roluri tehnologice sunt în creștere cu 14% în 2026 față de anul anterior, iar pozițiile de inginerie hardware au urcat cu 52%. Creșterile sunt concentrate în roluri tehnice și de produs, în timp ce oportunitățile în operațiuni, resurse umane și management general au scăzut. Modelul se vede și la alte companii: exemplul GitLab Cloudflare nu ar fi un caz izolat. GitLab a urmat un plan similar în mai: a redus 7% din personal și a eliminat până la trei niveluri de management, reorganizând ingineria în 60 de echipe autonome. CEO-ul Bill Staples a numit schimbarea o pregătire pentru „era agentică”. De ce contează: restructurare din poziție de creștere, nu de slăbiciune Un element important este că restructurarea nu este prezentată ca reacție la probleme financiare. Cloudflare a raportat pentru T1 2026 venituri de 640 milioane dolari (aprox. 2,9 miliarde lei), în creștere cu 34% față de anul anterior, și un număr record de clienți enterprise, chiar în perioada în care a eliminat 1.100 de roluri. Mesajul implicit: economiile din rolurile suport sunt redirecționate către inginerie și automatizare. Rămâne însă o întrebare deschisă, subliniată și în material: dacă modelul „constructor–vânzător–măsurător” se aplică dincolo de Cloudflare și în ce măsură rolurile de „măsurare” pot fi înlocuite fără costuri de control, conformitate și calitate — mai ales cât timp fiabilitatea instrumentelor AI în funcții de supraveghere rămâne contestată. [...]

Automatizarea sarcinilor repetitive împinge companiile din România să-și refacă rapid rolurile și competențele , pe fondul integrării tot mai accelerate a inteligenței artificiale în procesele de lucru, potrivit Adevărul . Schimbarea nu este descrisă ca o dispariție bruscă a meseriilor, ci ca o „reconfigurare” a atribuțiilor, cu efect direct asupra joburilor de început de carieră și a pozițiilor de back-office. În practică, primele activități expuse sunt cele standardizate și ușor de digitalizat: introducerea de date, verificări contabile de bază, răspunsuri tipizate în call-center sau filtrarea inițială a CV-urilor. Analize citate în material, atribuite World Economic Forum și Organisation for Economic Co-operation and Development, indică faptul că rolurile care presupun analiză, decizie sau interacțiune umană complexă rămân mai greu de înlocuit. Unde se vede presiunea cel mai repede: entry-level, back-office și outsourcing Rapoartele internaționale menționate arată că joburile entry-level și pozițiile de back-office sunt primele afectate, tocmai din cauza volumului mare de sarcini repetitive. În paralel, în sectorul de outsourcing și servicii IT – un pilon al avantajului competitiv al României – apare o presiune pentru eficientizare: mai puține poziții strict operaționale și o cerere mai mare pentru roluri tehnice și analitice. Ce roluri cresc și ce competențe devin „de bază” Pe măsură ce unele sarcini sunt automatizate, apar zone de creștere în jurul tehnologiilor digitale avansate, unde companiile au nevoie de oameni care să gestioneze, să antreneze sau să supravegheze sisteme de inteligență artificială. Materialul indică drept direcții importante: analiză de date; securitate cibernetică; dezvoltare de sisteme AI; roluri noi în marketing digital, pentru personalizare și optimizare la scară mare; „AI prompt engineering” (optimizarea modului în care sunt formulate instrucțiunile pentru sisteme generative). Consecința pentru angajați este o mutare a accentului de la competențe strict operaționale la abilități de interpretare, analiză și adaptare: alfabetizare digitală avansată, gândire critică și capacitatea de a lucra cu instrumente AI. În această logică, învățarea continuă trece de la opțiune la condiție de menținere pe piața muncii, conform organizațiilor citate. Reglementarea UE: AI Act schimbă modul de implementare în companii La nivel european, AI Act introduce un cadru de reglementare pentru utilizarea inteligenței artificiale, cu accent pe transparență, siguranță și limitarea riscurilor în domenii sensibile. Pentru piața muncii, regulile nu opresc automatizarea, dar o împing spre un model mai controlat: utilizarea AI în recrutare, evaluare sau decizii automatizate trebuie să respecte criterii de non-discriminare și trasabilitate, ceea ce obligă companiile să-și reproiecteze procesele interne. De ce contează pentru România În România, impactul este amplificat de ponderea serviciilor IT și de outsourcing în economia digitală, unde eficiența și costurile sunt decisive, iar adoptarea AI tinde să fie mai rapidă. Efectul, așa cum este descris în material, este dublu: scade nevoia de muncă pur operațională și crește cererea pentru specialiști care pot lucra cu tehnologii avansate, ceea ce adâncește diferențele dintre angajații cu competențe digitale solide și cei care nu reușesc să se reconvertească profesional. [...]

Costul tot mai mic de a construi software de infrastructură cu ajutorul AI riscă să „comoditizeze” sistemele de operare , mutând competiția și marjele către cloud și infrastructura de inteligență artificială, potrivit unei analize publicate de Mobilissimo . Ideea centrală: timp de decenii, controlul asupra sistemului de operare ( Windows , iOS, Android ) a însemnat control asupra pieței, nu pentru că aceste platforme ar fi fost imposibil de copiat, ci pentru că era extrem de scump și greu să construiești ceva comparabil. Acum, susține autorul, ecuația începe să se schimbe nu prin dispariția platformelor consacrate, ci prin scăderea accelerată a costului de dezvoltare, pe fondul apariției „agenților” AI care pot prelua o parte tot mai mare din munca de programare. De ce contează economic: valoarea se mută din „OS” în stratul următor Analiza argumentează că, atunci când costul de producție al unui strat software scade suficient, valoarea migrează către alt strat: serverele au devenit „marfă” și valoarea s-a mutat în cloud, browserele au devenit gratuite și valoarea s-a mutat în servicii, iar diferențierea la telefoane s-a dus în ecosistem. În aceeași logică, sistemele de operare ar intra într-o „eră ieftină”, în care avantajele istorice se erodează și marjele se comprimă. Consecința anticipată nu este apariția rapidă a unor rivali direcți pentru Windows sau Android, ci proliferarea unor sisteme de operare construite pentru domenii foarte specifice (de la roboți și industrie la infrastructură critică, automobile, echipamente medicale sau dispozitive noi), tocmai pentru că o parte tot mai mare din efortul de dezvoltare ar urma să fie preluată de agenți software. Semnalul operațional: agenții AI nu mai sunt doar „autocomplete” Mobilissimo notează că instrumente precum Claude Code, Codex, Cursor, GitHub Copilot sau Devin sunt încă privite de mulți ca un „autocomplete” mai bun, însă rolul lor se schimbă: primesc un obiectiv, își împart sarcinile, generează cod, îl testează, îl rescriu și îl repară, în timp ce inginerul devine mai degrabă persoana care stabilește direcția și validează rezultatul. Diferența, susține autorul, este „uriașă” din punct de vedere economic. Ca exemplu al vitezei cu care poate fi produs software de infrastructură, analiza indică experimentul descris în articolul „When the model writes the kernel” : un model AI (Fable 5) ar fi construit într-o sesiune de lucru de „câteva zeci de minute” nucleul unui kernel compatibil conceptual cu Windows NT, scris în Rust , iar proiectul ar fi evoluat ulterior până la încărcarea unor drivere Windows și rularea unor executabile reale. Miza nu este, subliniază autorul, ca acel kernel să concureze cu Windows, ci semnalul privind scăderea costului de a replica lucruri considerate până recent aproape imposibile. „Agentic OS”: sistemul de operare ca interfață către infrastructura AI Un alt indiciu invocat este schimbarea de discurs la producătorii de hardware. La MWC Shanghai, Honor ar fi folosit termenul „Agentic OS”, descriind o direcție în care AI-ul înțelege intenția utilizatorului, comunică permanent cu modele din cloud și transformă telefonul într-un nod conectat la o infrastructură AI mai mare decât dispozitivul; primele elemente ar urma să apară odată cu MagicOS 11 , conform articolului care descrie direcția (link în sursă: https://www.huaweicentral.com/agentic-os-features-will-show-up-to-users-with-magicos-11-honor/ ). În această viziune, sistemul de operare devine „translatorul” dintre utilizator și infrastructura AI, iar diferențierea se mută către ceea ce platforma „nu conține” local: cloud-ul, modelele, memoria utilizatorului și contextul acumulat, plus capacitatea unui agent de a coordona servicii fără ca utilizatorul să deschidă aplicații. Ce urmează: competiția se mută în cloud-ul „unde rulează inteligența” Concluzia analizei este că sistemele de operare nu dispar, ci se „democratizează”, iar centrul de greutate se mută către infrastructura AI. În acest cadru, investițiile marilor jucători în cloud și acceleratoare AI sunt prezentate ca parte a aceleiași repoziționări: „nu următorul sistem de operare va decide cine conduce industria, ci cloud-ul în care acel sistem de operare își caută inteligența”, potrivit Mobilissimo. [...]

Huawei și Cambricon ar urma să preia până la 80% din piața chineză de servere pentru AI, reducând puternic spațiul Nvidia , potrivit unei analize citate de Huawei Central . Miza este una operațională și economică: reconfigurarea lanțului de aprovizionare pentru infrastructura de inteligență artificială din China, pe fondul presiunilor geopolitice asupra furnizorilor americani. Raportul, atribuit South China Morning Post (SCMP) , susține că Huawei și Cambricon – descriși drept principalii furnizori locali de cipuri pentru segmentul AI – sunt poziționați să „domine” piața de servere AI, în linie cu strategia de „autosuficiență” („self-reliant”) promovată în industrie. Cum se schimbă cotele de piață: scădere pentru furnizorii americani, creștere pentru cei locali Conform datelor citate, tensiunile geopolitice ar continua să apese asupra Nvidia, AMD și altor furnizori străini, prin pierderea cotei de piață în China. TrendForce este menționată ca sursă pentru estimarea că ponderea combinată a companiilor americane ar putea coborî la 21% în 2026, de la 34% anul trecut. În oglindă, Huawei și Cambricon ar putea urca la 56% „în lunile următoare”, de la 46% în 2025, iar până la finalul acestui an ar putea ajunge la circa 80%, potrivit aceleiași analize. Separat, companiile chineze de internet care dezvoltă cipuri specializate de tip ASIC (circuite integrate proiectate pentru o aplicație specifică) ar putea ajunge la 23% din piață, cu 3 puncte procentuale peste nivelul din 2025. Cine împinge cererea: giganții internetului și cipurile dezvoltate intern Analiza îl citează pe Frank Kung, care afirmă că marile companii chineze de internet stimulează creșterea segmentului de cipuri AI și, implicit, extinderea pieței de servere AI. Alibaba și ByteDance sunt indicate drept actori centrali în construirea infrastructurii tehnologice pentru AI, iar Alibaba și Baidu sunt menționate ca accelerând dezvoltarea de ASIC-uri prin diviziile lor de semiconductori, într-o mișcare comparată cu tendințele globale asociate unor jucători precum Google și Amazon. „Acești giganți tehnologici chinezi nu sunt doar cei mai mari cumpărători de servere și infrastructură AI, dar ne așteptăm să devină și cei mai promițători jucători în dezvoltarea de cipuri interne, pe viitor. Tensiunile geopolitice și incertitudinile legate de tarife vor rămâne cele mai mari riscuri anul viitor.” În lipsa unor detalii suplimentare în material despre metodologie sau calendar exact, estimările trebuie citite ca proiecții ale surselor citate, nu ca rezultate deja confirmate în piață. [...]

Un studiu care folosește inteligența artificială sugerează că apa ar putea exista, la nivel molecular, ca un amestec din două „lichide” cu densități diferite , o ipoteză care, dacă va fi confirmată, ar putea schimba modul în care sunt modelate procesele din biologie și industrie care au loc în soluții apoase, potrivit Mediafax . Cercetarea, citată de publicație din Live Science, oferă un argument pentru „ ipoteza celor două stări ” ale apei: ideea că, la scară moleculară, apa ar fi formată din două structuri lichide, una mai densă și una mai puțin densă, care își schimbă constant locurile. Ce a făcut diferit echipa: „învățare profundă nesupravegheată” În locul unei abordări clasice, cercetătorii au folosit „învățarea profundă nesupravegheată” – adică un sistem de inteligență artificială antrenat să găsească tipare în date fără să i se spună explicit ce anume să caute. Conform articolului, IA a generat „zeci de milioane de informații” care, în mod obișnuit, ar fi rezultat din cercetări desfășurate pe parcursul a zeci de ani. Echipa ar fi observat și că traseul de conversie dintre cele două structuri se modifică în funcție de condiții. De ce contează: anomaliile apei și aplicațiile în biologie și farmacie Descoperirile au fost publicate în iunie în revista Nature Physics și, potrivit materialului, ar putea ajuta la explicarea unor comportamente neobișnuite ale apei, inclusiv: faptul că apa devine mai densă până la aproximativ 4°C, după care începe să se extindă (motiv pentru care gheața plutește); rezistența mai mare la schimbări de temperatură față de lichide similare; o vâscozitate care scade sub anumite presiuni. Miza practică este ridicată, deoarece multe procese biologice și farmaceutice au loc în apă. O înțelegere mai bună a structurii moleculare ar putea lămuri, de exemplu, cum interacționează în soluție sărurile dizolvate, proteinele și moleculele de medicamente. Ce urmează: confirmarea printr-un model mai riguros Cercetătorii lucrează acum la un model de învățare automată mai riguros pentru a confirma rezultatele. Ținta este ca noul sistem să ofere explicații mai solide pentru proprietăți precum densitatea, vâscozitatea și temperatura, menționează articolul. [...]