Știri
Știri din categoria Inteligență artificială

Viteza cu care Claude a identificat un posibil sistem enzimatic nou ridică miza pentru AI în biologie, dar validarea științifică și disputa privind prioritatea descoperirii rămân deschise, potrivit CNET.
Anthropic susține că modelul său Claude a găsit, în circa 21 de ore, un sistem enzimatic „asemănător CRISPR”, după ce ar fi analizat aproximativ 200.000 de mostre de transcriptază inversă (o enzimă care „scrie” ADN pornind de la ARN). Compania spune că a folosit 950 de „agenți” AI (instanțe care rulează în paralel sarcini de căutare/analiză) pentru a scana baze de date publice, iar implicarea umană s-a limitat la formularea solicitărilor (prompts) și la munca de laborator necesară confirmării.
Miza practică nu este doar dacă s-a găsit ceva „nou”, ci dacă AI poate reduce timpul și costul etapei inițiale de identificare a unor tipare biologice promițătoare. CNET notează că experții consultați sunt, în general, de acord că viteza raportată de Anthropic este impresionantă, mai ales într-un domeniu în care „acul în carul cu fân” e regula.
Într-o declarație citată de publicație, Feng Zhang (MIT și Broad Institute) numește rezultatul „un exemplu interesant” despre cum agenții AI pot contribui la descoperiri biologice și spune că identificarea unor „șiruri repetate” asociate cu transcriptaze inverse „merită investigații suplimentare”.
Potrivit articolului, Claude ar fi observat o configurație genetică ce amintește de modul în care este organizat CRISPR: o transcriptază inversă poziționată lângă o secvență lungă de fragmente de ADN repetate, plus o proteină „partener”. Un reprezentant al laboratorului Profluent (care a dezvoltat OpenCRISPR-1) explică, într-un e-mail către CNET, că transcriptaza inversă era cunoscută, însă „șirul” de lângă ea și proteina asociată sunt partea pe care Anthropic o prezintă drept noutate.
Sistemul ar fi fost găsit într-un bacteriofag (virus care infectează bacterii), din categoria „jumbo phages” (fagi cu genom mare). Anthropic a numit acest sistem „array-associated reverse transcriptases” (ART).
CNET subliniază că, istoric, drumul de la identificarea unui sistem biologic la înțelegerea mecanismului și apoi la aplicații medicale poate dura mult. Bonnie Berger, care conduce un grup de calcul și biologie la MIT (CSAIL), spune că oamenii de știință găsesc relativ frecvent tipare interesante în secvențe, însă blocajul este „înțelegerea scopului și funcției” prin analize mai profunde și experimente țintite.
Anthropic recunoaște, într-o declarație citată, că munca de clarificare a funcției ART este în desfășurare și că a ales să publice devreme atât pentru a arăta capabilitățile lui Claude, cât și pentru a oferi comunității o imagine asupra direcției de lucru.
O a doua problemă ține de prioritatea descoperirii. Mario Rodríguez Mestre, biolog computațional la Universitatea din Copenhaga, a declarat pentru The New York Times (citat de CNET) că echipa lui ar fi găsit același sistem în 2022 și indică un brevet în care apare ca co-inventator. Anthropic afirmă că nu știa de această cercetare.
Mai mult, Mestre și echipa sa spun că nu pot exclude ca modelul să fi ajuns la rezultat fiindcă ar fi fost expus, în timp, la cercetări nepublicate încărcate în Claude pentru asistență, ceea ce ar fi putut funcționa ca un „far” către acel sistem.
Din relatarea CNET rezultă două direcții care vor decide dacă episodul devine un reper sau rămâne un caz discutabil:
Până atunci, articolul indică un consens limitat: AI pare să fi demonstrat un avantaj real la viteză în explorarea bazelor de date biologice, dar asta nu echivalează automat cu o descoperire „de mărimea CRISPR” și nici nu închide discuția despre originalitate.
Recomandate

Un matematician de la Anthropic susține că a găsit o demonstrație a ipotezei Riemann cu ajutorul lui Claude, dar validarea independentă lipsește , iar până la confirmare impactul rămâne mai degrabă unul de credibilitate și guvernanță pentru industria AI decât un rezultat științific acceptat, potrivit Tom's Hardware . Levent Alpöge , matematician angajat al Anthropic, a scris într-o lucrare publicată săptămâna aceasta că „crede” că, lucrând cu Claude, a descoperit o demonstrație pentru ipoteza Riemann, una dintre cele mai cunoscute probleme nerezolvate din teoria numerelor, formulată în 1859 de Bernhard Riemann. De ce contează pentru companiile de AI: între reputație și verificabilitate Momentul este sensibil: afirmația apare în aceeași săptămână în care Anthropic a fost listată pe Nasdaq printr-o ofertă publică inițială (IPO), ceea ce amplifică atenția și, implicit, nevoia de verificare externă. În lipsa confirmării de către comunitatea matematică, anunțul rămâne o revendicare individuală, nu un rezultat acceptat, iar riscul principal pentru companie este unul reputațional: asocierea brandului cu o „demonstrație” nevalidată. În același timp, cazul subliniază o problemă mai largă pentru sector: cum sunt evaluate și auditate rezultatele obținute cu modele de inteligență artificială, mai ales când acestea sunt invocate în contexte cu miză mare (știință, finanțe, reglementare). Ce este ipoteza Riemann și ce ar însemna o demonstrație Ipoteza Riemann este descrisă ca o problemă fundamentală în teoria numerelor, legată de distribuția numerelor prime. Tom's Hardware citează explicația Clay Mathematics Institute, potrivit căreia ipoteza afirmă că toate soluțiile „interesante” ale ecuației ζ(s) = 0 se află pe o anumită dreaptă verticală. Conform aceleiași explicații, ipoteza a fost verificată pentru primele 10.000.000.000.000 de soluții, iar o demonstrație generală ar aduce lumină asupra modului în care sunt distribuite numerele prime. Ce știm efectiv din documentul publicat Alpöge își formulează concluzia ca o convingere personală, nu ca un rezultat deja confirmat de evaluare inter pares (peer review). Lucrarea la care face referire Tom's Hardware este disponibilă public aici: paper . În acest stadiu, materialul nu oferă o confirmare independentă și nici nu indică faptul că demonstrația ar fi fost verificată de o instituție sau de o echipă externă de specialiști. Prin urmare, rămâne deschisă întrebarea esențială: dacă demonstrația rezistă verificării riguroase a comunității matematice. Context: IPO-ul Anthropic și atenția asupra utilizării resurselor Tom's Hardware leagă temporal această afirmație de listarea companiei și trimite la un material separat despre IPO și utilizarea resurselor de calcul ale Anthropic: its initial public offering . În contextul unei companii proaspăt listate, orice afirmație cu potențial de a influența percepția investitorilor tinde să fie privită prin prisma guvernanței și a prudenței în comunicare. Ce urmează, în practică, este etapa care lipsește acum: evaluarea independentă. Până atunci, „demonstrația” rămâne neconfirmată, iar implicațiile pentru industrie sunt mai ales despre standarde de verificare și responsabilitate atunci când AI este invocată ca instrument în descoperiri științifice. [...]

CNIR își schimbă modul de lucru în proiectele de autostrăzi, integrând inteligența artificială pentru a accelera analiza documentațiilor și a detecta mai devreme riscurile de întârzieri și depășiri de costuri , potrivit Profit . Compania spune că AI nu înlocuiește specialiștii, ci îi sprijină, cu verificare umană pentru fiecare decizie și cu accent pe protecția datelor. Directorul CNIR, Gabriel Budescu, afirmă că instituția a trecut „de la teorie la practică” după ce echipa de conducere a finalizat un program de perfecționare în 12 module dedicat utilizării inteligenței artificiale. În paralel, CNIR a început să folosească platforma Claude și a achiziționat 25 de licențe, pentru extinderea rapidă a utilizării în rândul angajaților. Ce impact operațional urmărește CNIR Miza, în logica CNIR, este reducerea timpului consumat pe activități repetitive și creșterea vitezei de reacție în proiecte cu documentație voluminoasă, contracte complexe și termene strânse. Concret, instituția indică patru direcții în care AI ar aduce câștiguri: analiză mai rapidă a documentațiilor tehnice și contractuale; o imagine mai exactă asupra stadiului real al lucrărilor, pe baza datelor din teren; identificarea timpurie a riscurilor de întârziere sau de depășire a costurilor; planificare mai bună, cu mai mult timp alocat deciziilor, nu procesării administrative. În perioada următoare, CNIR spune că va extinde instruirea la nivelul întregului personal, printr-un curs de bază pentru utilizarea platformei Claude. „Omul decide”. Cum descrie CNIR rolul AI CNIR susține că utilizarea inteligenței artificiale este una „responsabilă”, iar deciziile rămân la oameni. În mesajul transmis de directorul instituției, poziționarea este explicită: „Inteligența artificială nu înlocuiește expertiza inginerilor, juriștilor și economiștilor noștri. O completează. O folosim responsabil: cu protecția datelor pe primul loc și cu verificare umană pentru fiecare decizie.” Context: presiunea livrărilor până la final de 2026 și riscul finanțării Integrarea AI vine într-un moment în care, până la finalul anului 2026, „mai multe tronsoane importante de autostradă și drum expres” ar trebui deschise circulației, însă calendarul depinde de finanțare, ritmul lucrărilor și capacitatea constructorilor de a închide șantierele cu restanțe. În același material, Ionuț Ciurea, reprezentant al Asociației Pro Infrastructură, indică drept cele mai plauzibile livrări Centura Bucureștiului A0 și o porțiune din Autostrada Moldovei, cu segmentul până la Bacău care „poate fi inaugurat până la finalul lunii august”, iar alte bucăți ar putea urma până la sfârșitul anului. Tot el avertizează că finanțarea rămâne un factor critic, în condițiile în care „ PNRR se termină în august”, iar după această dată restul lucrărilor ar urma să depindă de alte surse de bani. Pentru A0, Ciurea descrie un scenariu de finalizări „pe bucăți”, inclusiv situația în care un lot finalizat nu poate fi folosit normal din cauza blocajelor de pe loturile vecine, ceea ce poate amâna deschiderea efectivă în trafic. [...]

Senatul SUA pregătește audieri după ce un test guvernamental a arătat că patru platforme IA pot genera rapid planuri de atac cu numeroase victime și asupra infrastructurii electrice, potrivit Mediafax . Miza pentru companii și autorități este una de reglementare: cât de repede pot fi impuse standarde de siguranță pentru modele disponibile comercial, în condițiile în care mecanismele de protecție pot fi ocolite. Inițiativa vine de la senatoarea democrată Maggie Hassan , care va prelua conducerea Comisiei pentru Securitate Internă a Senatului în ianuarie. Ea a cerut Biroului pentru Responsabilitate Guvernamentală (GAO) să investigheze cum poate fi folosită în scopuri rău intenționate inteligența artificială disponibilă comercial, potrivit CBS News (menționată de Mediafax). Ce a găsit GAO în testele pe ChatGPT, Claude, Gemini și Grok Conform unui raport publicat miercuri, în mai puțin de 12 ore cele patru platforme au reușit să genereze planuri pentru: atacuri cu dispozitive explozive în orașe americane, cu scopul de a provoca numeroase victime; atacarea unor componente ale rețelei electrice, inclusiv prin drone sau arme de foc, cu obiectivul de a produce prejudicii economice. Testele GAO au fost desfășurate în perioada decembrie 2025 – octombrie 2026, inclusiv în primăvara acestui an. Raportul consemnează că platformele au furnizat informații detaliate care ar fi putut fi folosite pentru desfășurarea unor atacuri, inclusiv ținte specifice, locații, momente și metode. Într-unul dintre teste, o platformă a refuzat inițial să ofere detalii despre construirea și detonarea unui dispozitiv exploziv improvizat, însă investigatorii au reușit să ocolească mecanismele de protecție și să obțină informațiile solicitate. GAO mai notează că, în cazul scenariilor privind stațiile electrice, platformele au prezentat inclusiv hărți și imagini. Investigatorii au consultat experți și au vizitat locațiile pentru a verifica acuratețea planurilor, identificând și erori (de exemplu, drumuri reprezentate incorect sau ziduri înalte care ar fi îngreunat observarea unor ținte). Reacțiile companiilor și următorul pas în Congres Raportul GAO (61 de pagini) include răspunsuri de la Anthropic, Google, OpenAI și SpaceXAI. Anthropic a transmis că nu contestă posibilitatea ca un utilizator hotărât să obțină conținut periculos prin prezentarea în mod înșelător a scopului unei solicitări, precizând totodată că tratează constatarea „cu seriozitate”, dar că nu poate verifica rezultatele raportului. Google a susținut că testele au fost realizate pe modele mai vechi și că își îmbunătățește în continuare modelele. OpenAI a transmis că salută oportunitatea de a răspunde constatărilor GAO, iar SpaceXAI a afirmat că lucrează la îmbunătățirea siguranței la fiecare lansare a unui nou model. Hassan a anunțat că una dintre primele audieri din noua legislatură, în ianuarie, va viza riscurile inteligenței artificiale și măsurile de îmbunătățire a siguranței. „Amenințarea pe care inteligența artificială o reprezintă pentru siguranța publică nu mai este una teoretică. Dacă Congresul nu acționează, este doar o chestiune de timp, nu dacă, până când un actor rău intenționat va folosi inteligența artificială pentru a planifica și a desfășura un atac major”, a transmis Hassan. GAO avertizează că, deși multe dintre informațiile furnizate de platforme sunt disponibile pe internet, IA poate comprima în câteva ore un proces care altfel ar putea necesita săptămâni sau luni de cercetare, ceea ce amplifică riscul pentru securitatea națională și economică. [...]

Anthropic a primit undă verde pentru listarea la Nasdaq , un pas care îi poate consolida finanțarea și pachetul de stimulente pentru angajați înainte de debutul la bursă , potrivit CNMO . Compania de inteligență artificială a depus pe 17 noiembrie, ora locală, a treia versiune revizuită a prospectului de ofertă publică inițială (IPO) la Comisia americană pentru valori mobiliare (SEC), iar documentul arată că acțiunile au fost „aprobate” pentru listare; tranzacționarea este așteptată să înceapă pe 19 noiembrie. Schimbarea-cheie față de prospectul depus pe 10 noiembrie este trecerea statutului de la „în curs de aplicare” la „aprobat”, în timp ce dimensiunea ofertei și intervalul de preț au rămas neschimbate. Anthropic intenționează să ofere public 825 milioane de acțiuni ordinare clasa A, la un preț estimat între 70 și 78 dolari pe acțiune (aprox. 322–359 lei, la un curs orientativ de 4,6 lei/dolar). La aceste niveluri, valoarea totală a ofertei ar fi între 57,75 și 64,35 miliarde dolari (aprox. 266–296 miliarde lei). Ce se schimbă operațional: costurile cu stimulentele în acțiuni devin mai bine conturate O altă actualizare importantă din prospect vizează cheltuielile cu stimulentele pe bază de acțiuni (compensații acordate angajaților sub formă de instrumente legate de acțiuni). Conform documentului, la prețul median al intervalului (74 dolari), aproximativ 47 milioane de unități de acțiuni restricționate (RSU) aprobate anterior ar genera cheltuieli de circa 3,5 miliarde dolari (aprox. 16,1 miliarde lei), recunoscute pe o perioadă medie ponderată de aproximativ 3,8 ani. În plus, compania estimează că ajustarea calendarului de dobândire (vesting) pentru circa 67 milioane de RSU ar aduce cheltuieli incrementale de aproximativ 3 miliarde dolari (aprox. 13,8 miliarde lei), impact care ar urma să fie recunoscut la finalizarea IPO-ului. Context de finanțare: plasament privat sincron de 26 miliarde dolari, neschimbat Aranjamentul de plasament privat „sincron” în valoare de 26 miliarde dolari (aprox. 119,6 miliarde lei) rămâne neschimbat, iar participanții menționați includ Google, Microsoft, Nvidia și AMD. CNMO notează că informația privind prospectul și aprobarea listării este relatată de „China Securities Journal”. Dacă tranzacționarea începe pe 19 noiembrie, cum indică anunțul anterior al Nasdaq citat în material, următorul reper pentru piață va fi confirmarea prețului final de ofertă și a alocării, precum și modul în care aceste costuri de compensare în acțiuni vor fi reflectate în rezultatele financiare după listare. [...]

OpenAI a lansat GPT-6.2 Astra și Sol cu prețuri pe token semnificativ mai mici decât rivalii, mizând pe cost ca avantaj competitiv după ce Anthropic și Google au prezentat modele noi în ultimele zile, potrivit 9to5Google . Mișcarea vine la o săptămână după ce Anthropic a lansat Claude Fable și Mythos 5.2, iar Google a anunțat Gemini 4 Hydrogen . Anthropic a susținut că Fable 5.2 depășește, în benchmark-uri, modele precum Opus 5.5, GPT-6 Astra și Gemini 4 Carbon, pe arii care includ programare, securitate cibernetică și „knowledge work” (muncă bazată pe analiză și documente). Poziționarea OpenAI: performanță comparabilă, cost mai mic OpenAI afirmă că GPT-6.2 Astra și Sol „joacă” în aceeași ligă cu modelele Anthropic, dar pot livra performanțe similare la un cost „drastic” mai mic. Din perspectiva utilizatorilor business, mesajul central este că diferențierea nu mai ține doar de scoruri în teste, ci de eficiența economică a utilizării la scară (mai ales pentru echipe care consumă volume mari de tokeni – unități de text folosite la procesare). Două modele, două utilizări: Sol pentru „munca de zi cu zi”, Astra pentru livrabile profesionale Dintre cele două modele: Sol este descris de OpenAI drept „mai inteligent, mai eficient” și orientat spre a permite finalizarea mai multor sarcini „în același abonament plătit”, ca model implicit pentru activități curente. Astra este reglat pentru calitate maximă în scenarii profesionale (documente, prezentări, programare). OpenAI susține că rezultatele (slide-uri, foi de calcul, documente) „arată mai puțin ca AI” și urmează mai bine șabloanele și convențiile domeniului, iar codul este mai curat, inclusiv pentru interfețe web, jocuri și design 3D. Publicația indică și pagina de prezentare OpenAI, unde compania detaliază modelele: OpenAI . Disponibilitate și prețuri: cât costă GPT-6.2 Astra și Sol GPT-6.2 Astra și Sol sunt disponibile pentru utilizatorii Plus, Pro, Enterprise și Edu în ChatGPT Work și Codex , conform informațiilor din articol. Prețurile sunt comunicate „per milion de tokeni”: GPT-6.2 Astra : 8 dolari (aprox. 37 lei) input, 0,40 dolari (aprox. 2 lei) input din cache, 40 dolari (aprox. 184 lei) output. Sol : 2 dolari (aprox. 9 lei) input, 0,10 dolari (aprox. 0,5 lei) input din cache, 10 dolari (aprox. 46 lei) output. 9to5Google notează că Astra este „semnificativ mai accesibil” decât GPT-6 Astra, în timp ce Sol își păstrează nivelul de preț față de predecesor. De ce contează pentru companii Pentru organizațiile care folosesc AI în fluxuri operaționale (suport, generare de conținut, analiză, dezvoltare software), diferențele de preț pe token pot influența direct bugetele și decizia de standardizare pe un furnizor. În acest context, OpenAI încearcă să contracareze avantajul de imagine al rivalilor pe benchmark-uri printr-o combinație de „calitate pentru livrabile” și cost total mai mic de utilizare. [...]

Google mută istoricul căutărilor din AI Mode direct pe pagina principală , printr-o bară laterală pliabilă care listează conversațiile recente și permite reluarea lor dintr-un click, potrivit Notebookcheck . Schimbarea, disponibilă pe desktop, ridică miza operațională și de confidențialitate mai ales în scenariile în care același computer este folosit de mai multe persoane. Google a început să activeze treptat funcția la nivel global, după ce Robby Stein , vicepreședinte de produs pentru Google Search, a anunțat pe 19 noiembrie pe X introducerea „unei bare laterale pliabile” pentru acces rapid la căutările recente din AI Mode. La o verificare făcută pe 21 noiembrie, într-un cont autentificat pe google.de, funcția nu era încă vizibilă, ceea ce sugerează o implementare graduală. Ce include noua bară laterală Panoul din stânga afișează firele (conversațiile) anterioare din AI Mode și adaugă câteva comenzi dedicate: buton pentru inițierea unui fir nou; căutare în fire mai vechi; opțiune de conectare a unui „notebook” Gemini (un spațiu de lucru asociat ecosistemului Gemini). Când este restrânsă, bara se reduce la o bandă îngustă gri. În material se menționează că Google nu a anunțat o setare care să permită eliminarea completă a barei laterale. Deocamdată, funcția este limitată la browsere pe desktop. De ce contează pe calculatoarele partajate Mutarea listei de conversații pe pagina principală schimbă nivelul de expunere: dacă mai multe persoane folosesc același computer și contul Google rămâne autentificat, întrebările adresate în AI Mode pot deveni vizibile direct din homepage, fără a mai intra explicit în AI Mode. Notebookcheck dă exemple de situații în care acest lucru poate fi sensibil: întrebări despre rezultate medicale, o aplicație pentru un job sau dificultăți financiare. Practic, oricine deschide browserul și extinde panoul poate vedea subiectele recente. Cum poate fi gestionat istoricul Conform paginii de ajutor pentru AI Mode citate în articol, utilizatorii pot șterge: fire individuale; întreg istoricul AI Mode, din panoul de istoric din stânga, pe desktop. Controlul mai amplu este în „My Google Activity”, la „Search Services History”, de unde istoricul poate fi oprit și activitatea trecută poate fi ștearsă. Totuși, ștergerea nu înseamnă dispariția completă a datelor: o pagină de ajutor Google despre „Search Services History” menționează că datele deja folosite pentru antrenarea modelelor de inteligență artificială sunt deconectate de cont și păstrate până la patru ani. Alternativa pentru întrebări sensibile: „fire temporare” Pentru întrebări pe care utilizatorii nu vor să le vadă în istoric, Google a introdus pe 17 noiembrie „fire temporare” în AI Mode. Acestea se pornesc dintr-o pictogramă din colțul din dreapta sus al AI Mode, iar compania susține că sesiunile sunt „complet detașate de cont”, nu apar în istoric și dispar după închiderea firului. Funcția este în curs de extindere globală pe browsere desktop și mobile, în toate limbile suportate de AI Mode, potrivit articolului. [...]