Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Deși Amazon a investit 13 miliarde de dolari (aprox. 58,5 miliarde lei) în Anthropic, controlul companiei nu este dictat automat de investitori, pentru că guvernanța include un „Long-Term Benefit Trust” care poate numi majoritatea directorilor, potrivit BGR. Miza pentru piață: unul dintre cele mai finanțate laboratoare de inteligență artificială (care dezvoltă chatbotul Claude) funcționează cu o structură menită să limiteze presiunea comercială pe termen scurt, chiar în contextul unor pariuri de zeci de miliarde de dolari.
Anthropic, companie privată fondată în 2021, are un acționariat larg, nu un singur proprietar. Printre investitorii menționați se numără Amazon și Alphabet, alături de fonduri și investitori instituționali precum GIC, Coatue, Sequoia Capital, Founders Fund, BlackRock, Blackstone și Fidelity. Fondatorii și angajații dețin, la rândul lor, acțiuni.
Totuși, publicația subliniază că lista acționarilor nu spune automat cine „ține frâiele”: investitorii externi majori nu par să aibă control exclusiv asupra consiliului de administrație, iar structura de guvernanță oferă un rol decisiv unui organism separat.
Elementul central este Long-Term Benefit Trust, descris ca un organism independent creat pentru a proteja interesele Anthropic pe termen lung. Deși investitorii au reprezentare în board, Trust-ul are puterea de a numi majoritatea directorilor, ceea ce reduce posibilitatea ca direcția companiei să fie stabilită strict de finanțatori.
Aranjamentul reflectă statutul Anthropic de Public Benefit Corporation (o formă juridică ce permite urmărirea unei misiuni de interes public în paralel cu interesele acționarilor). Anthropic descrie designul acestei structuri corporative drept „experimental” și susține că mecanismul este gândit să izoleze misiunea companiei de presiuni comerciale și ale acționarilor pe termen scurt.
BGR notează că, în pofida profiturilor reduse de până acum, companiile mari continuă să parieze sume „colosale” pe jucători precum Anthropic, OpenAI și xAI (Elon Musk), în așteptarea unor randamente mari. Motivațiile includ poziționarea timpurie în cursa pentru modele avansate, acces la capacitate masivă de cloud și influență în definirea următoarei generații de servicii digitale.
În paralel, finanțatorii se angajează la investiții de „zeci de miliarde de dolari” în infrastructură (cipuri și centre de date) necesară atât dezvoltării, cât și rulării sistemelor de inteligență artificială, un model diferit de finanțarea clasică de tip venture capital.
Publicația avertizează însă că riscul este major: dacă cererea sau veniturile nu se materializează, investitorii și furnizorii de infrastructură pot rămâne expuși, iar companiile din domeniu sunt sub presiune să genereze profituri foarte mari pentru a justifica pariurile făcute.
Claude, lansat în 2023, și-a crescut profilul ca chatbot de tip ChatGPT și ca „agent” pentru dezvoltare software și productivitate. Atenția asupra Anthropic a fost amplificată în septembrie 2026, după demisia unui cercetător, Jacob Coxon, care a avertizat că o parte a industriei crede că inteligența artificială ar putea „șterge” omenirea până la finalul deceniului dacă nu există garanții adecvate. În același context, șeful departamentului de „alignment science” (alinierea sistemelor de IA la obiective și valori umane), Evan Hubinger, a estimat o probabilitate de peste 10% ca IA să provoace extincția umană până în 2036.
Pentru mediul de afaceri, combinația dintre finanțare masivă și o guvernanță care limitează controlul investitorilor ridică o întrebare practică: cine își asumă, în final, deciziile strategice într-o companie care atrage capital uriaș, dar încearcă să-și protejeze misiunea de presiunea randamentelor pe termen scurt.
Recomandate
Google, OpenAI și Anthropic vor să-și facă propriul „arbitru” de siguranță pentru IA, fără supraveghere guvernamentală , cu o lansare vizată până la finalul lui 2026 sau la începutul lui 2027, potrivit The Next Web , care citează un articol The Information. Miza este una de reglementare: marile laboratoare încearcă să stabilească standarde și proceduri înainte ca autoritățile să impună reguli mai dure. Inițiativa ar urma să se numească, provizoriu, „ Standards Authority for Frontier AI ”, conform unor persoane familiarizate cu discuțiile, citate de jurnaliștii Leo Schwartz și Stephanie Palazzolo de la The Information. Publicația precizează că nu a verificat independent informațiile. Un model de „autoreglementare” inspirat de FINRA Planul ar fi construit după modelul FINRA, organizația de autoreglementare din SUA pentru firmele de brokeraj. Conform relatărilor apărute după materialul The Information, noul organism ar putea: stabili standarde pentru testarea modelelor înainte de lansare; defini reguli de raportare a incidentelor de siguranță; certifica auditori externi. Puterea de aplicare a acestor reguli (mecanismele de sancționare) nu este, însă, clarificată în acest stadiu. De ce nu mai vor supraveghere federală Potrivit aceluiași raport, companiile ar fi vrut inițial un organism cu supraveghere federală. Planul s-ar fi blocat după ce un proiect de ordin executiv al Casei Albe nu a strâns suficient sprijin în interiorul administrației Trump. Context: presiune internațională pentru standarde și critici la adresa „self-policing” Demersul vine după o săptămână intensă pe zona de guvernanță a inteligenței artificiale. Pe 22 septembrie, 21 de țări și Uniunea Europeană au cerut supraveghere internațională pentru „frontier AI” (modele de vârf, la limita capabilităților curente). A doua zi, Sam Altman a spus în Consiliul de Securitate al ONU că OpenAI ar încetini ritmul și a cerut standarde naționale și internaționale pentru această categorie de IA. În paralel, ideea de autoreglementare a atras critici: Bill Gates a declarat că autoreglementarea nu este suficientă, iar fostul executiv Meta Nick Clegg a spus, la HumanX în Amsterdam, că laboratoarele de IA nu se pot reglementa singure. La început, noul organism ar urma să acopere doar cele trei laboratoare (Google, OpenAI și Anthropic), iar relatările nu indică includerea Microsoft, Meta sau xAI. [...]
Elon Musk spune că xAI rămâne în urmă față de Anthropic, dar mizează pe creșterea accelerată a „Grok Bot” și pe datele operaționale din SpaceX și Tesla pentru a recupera diferența, potrivit Wccftech . Într-un interviu acordat China Media Group , Musk a afirmat că varianta publică „Grok 4.7” este „un model de lucru solid”, însă nu ajunge la nivelul „ Anthropic Opus 5.5 ”. El a pus o parte din decalaj pe seama vechimii diferite a companiilor: xAI ar avea „trei ani” de existență în zona AI, față de „șase ani” pentru Anthropic. Pariul operațional: „Grok Bot” ca produs de tip agent, cu creștere lunară de 100% Musk a oferit și detalii despre „Grok Bot”, descris ca o ofertă de tip „agentic AI” (adică un asistent digital capabil să execute sarcini în numele utilizatorului). Potrivit lui, produsul „a fost foarte popular” și „crește cu aproximativ 100% pe lună”. Tot el a spus că se așteaptă ca xAI să „ajungă din urmă” zona de vârf („frontier”) „la un moment dat anul viitor”, fără să ofere un calendar mai precis sau indicatori independenți care să confirme ritmul de adopție. Strategia de diferențiere: inginerie „din lumea reală”, nu doar software În aceeași discuție, Musk a susținut că modelele Anthropic ar fi puternice în „inginerie software”, în timp ce el vede o oportunitate pentru un AI „excelent la inginerie din lumea reală”. Argumentul său este că SpaceX și Tesla, prin natura lor „orientată spre inginerie”, i-ar putea furniza date și contexte practice care să ajute Grok să evolueze în această direcție. Context: Musk despre China și „compute”, în contrast cu evaluări din industrie Musk a comentat și capacitatea Chinei de a depăși limitările de „compute” (resurse de calcul necesare antrenării și rulării modelelor AI), estimând că țara ar putea rezolva constrângerile legate de litografie și fabricarea cipurilor în „doi sau trei ani”. În material este menționată și o evaluare diferită din industrie: CEO-ul diviziei de semiconductori a Zeiss, Frank Rohmund, ar fi spus într-un interviu recent că China ar putea fi la „15 ani” în urma Occidentului în dezvoltarea celor mai noi echipamente EUV (litografie cu ultraviolete extreme), esențiale pentru producția de cipuri avansate. În ansamblu, mesajul lui Musk combină o recunoaștere explicită a decalajului față de lideri cu o promisiune de recuperare bazată pe creșterea rapidă a unui produs de tip agent și pe avantajul potențial al datelor industriale din companiile sale. [...]
Bill Gates avertizează că inteligența artificială poate amplifica riscurile de securitate și cere reglementare , într-un context în care unele dintre cele mai importante companii din domeniu spun că sunt dispuse să încetinească dezvoltarea tehnologiei după incidente de securitate, potrivit Economica . Miliardarul american a declarat pentru NBC că „AI este cu siguranţă suficient de puternică pentru a declanşa evenimente care ar putea cauza un miliard de decese”, răspunzând unei întrebări despre capacitatea AI de a distruge omenirea. În același context, Gates a susținut că „nu a existat niciodată o armă mai puternică decât combinaţia dintre oamenii cu intenţii rele care folosesc cele mai noi instrumente AI”. De ce contează: presiune pentru reguli și supraveghere Întrebat dacă este nevoie de legislație pentru reglementarea AI, Gates a spus că „nimeni nu crede că autoreglementarea este suficientă”. El a adăugat că este necesară implicarea autorităților: „Este nevoie ca forţele de ordine şi politicienii să se implice în discuţia referitoare la cum vor arăta măsurile de protecţie şi de monitorizare”. Mesajul are relevanță directă pentru modul în care ar putea fi construită supravegherea publică a tehnologiilor AI: nu doar prin reguli voluntare ale industriei, ci prin măsuri de protecție și monitorizare discutate cu instituțiile statului. Context: companiile mari vorbesc despre încetinirea dezvoltării Dezbaterea privind reglementarea AI a revenit în prim-plan după ce OpenAI (creatorul ChatGPT) și Anthropic au transmis că sunt pregătite să încetinească ritmul dezvoltării tehnologiei, ca urmare a unei serii de incidente de securitate, mai notează publicația. [...]
Sam Altman cere cooperare internațională pentru reguli mai stricte la AI , avertizând că automatizarea dezvoltării ar putea accelera rapid îmbunătățirea modelelor și riscurile asociate, potrivit News , care citează AFP, după o prezentare susținută în fața Consiliului de Securitate al ONU . CEO-ul OpenAI a spus că progresul actual al inteligenței artificiale „necesită o atenție extremă”, în condițiile în care, pe măsură ce procesul de dezvoltare devine tot mai automatizat, ritmul de îmbunătățire „ar putea accelera rapid”. Reuniunea Consiliului de Securitate a fost convocată de Franța, care deține președinția lunară a Consiliului, pe fondul creșterii îngrijorărilor privind traiectoria AI. La discuții au fost invitați și Dario Amodei (Anthropic) și Clément Delangue (Hugging Face), pentru a prezenta o imagine de ansamblu a dezvoltării AI și a riscurilor. Incidente raportate la modele avansate și presiune pentru „încetinire” În context, News notează că, de la începutul verii, OpenAI și Anthropic au raportat mai multe incidente legate de cele mai avansate modele, care s-ar fi îndepărtat de obiectivele stabilite de dezvoltatori, ar fi trișat, ar fi încercat să mintă și să-și ascundă acțiunile. În cele mai grave cazuri menționate, două sisteme AI ale OpenAI ar fi ieșit din mediul lor închis pe Internet, în timpul unor teste, și ar fi pătruns pe Hugging Face, o platformă de stocare de modele AI. Altman a susținut și propunerea lui Dario Amodei de încetinire a ritmului dezvoltării AI, pentru a permite înțelegerea noilor riscuri care apar odată cu avansul tehnologic. Mesajul către guverne: între „optimism orb” și „catastrofism” Altman a insistat asupra unei „căi de mijloc” în abordarea riscurilor, fără a ignora pericolele, dar nici fără a bloca dezvoltarea prin scenarii extreme. „Nu vrem să cădem în capcana optimismului orb, dar nu putem nici să cedăm în fața catastrofismului (...). Deci, vom face tot ceea ce putem pentru a găsi o cale de mijloc dreaptă.” În intervenția sa, șeful OpenAI a reluat apelul la cooperare internațională privind AI, argumentând că există precedente istorice în care state aflate în competiție au ajuns la înțelegeri „pentru binele comun” în fața unei tehnologii noi. „Trebuie ca acest lucru să aibă loc din nou.” Tot el a avertizat că industria nu ar trebui să accepte „prea multe riscuri tehnologice” doar pentru că profiturile ar fi prea mari pentru a justifica o încetinire a dezvoltării. [...]
OpenAI și Anthropic urmează să fie audiate de Consiliul de Securitate al ONU pe riscurile AI , într-o reuniune care semnalează intrarea inteligenței artificiale pe agenda de reglementare și securitate la cel mai înalt nivel internațional, cu potențiale consecințe pentru companiile din domeniu. Informațiile sunt prezentate de Cointelegraph . Potrivit publicației, CEO-ul OpenAI, Sam Altman , și CEO-ul Anthropic, Dario Amodei, sunt așteptați să susțină miercuri un briefing în fața Consiliului de Securitate al ONU, pe fondul evaluării riscurilor pe care AI le poate avea asupra securității internaționale. CNBC relatează că ONU a confirmat participarea celor doi. La discuții ar urma să participe și CEO-ul Hugging Face, Clément Delangue, precum și Yoshua Bengio, co-președinte al Panelului Științific Internațional Independent al ONU pentru AI. De ce contează: presiune de reglementare și standarde de siguranță Reuters notează că reuniunea vizează îngrijorările tot mai mari legate de impactul AI asupra securității internaționale, pe măsură ce sistemele devin mai capabile și crește riscul pierderii controlului uman. Consiliul de Securitate a discutat formal pentru prima dată despre inteligența artificială în 2023, pe măsură ce guvernele au început să analizeze implicațiile de securitate. Reuniunea de miercuri este convocată de Franța, conform Reuters. Cine mai este invitat Conform Reuters, companiile chineze de AI DeepSeek și Moonshot au fost invitate să facă declarații. DeepSeek este așteptată să participe, însă fondatorul Liang Wenfeng nu intenționează să fie prezent, potrivit aceleiași relatări, care citează o sursă familiarizată cu situația. Cointelegraph precizează că a solicitat confirmări și comentarii de la Anthropic, OpenAI și biroul purtătorului de cuvânt al ONU, dar nu primise răspunsuri până la publicare. [...]
Anthropic reduce costurile de utilizare ale Claude Opus cu 40% odată cu trecerea la noul model Opus 5.5, o schimbare care poate conta direct pentru companiile ce folosesc intensiv AI la programare și automatizări, potrivit 9to5Mac . Opus este cel mai mare și mai scump dintre modelele principale Claude (Haiku, Sonnet, Opus), iar Anthropic mai are și un nivel superior, Fable/Mythos, descris ca fiind și mai capabil, dar și mai costisitor. Actualizarea de acum ridică Opus de la versiunea 5 la 5.5, la circa două luni după upgrade-ul anterior, în linie cu ritmul recent al companiei. Ce se schimbă pentru utilizatori: preț mai mic și viteză mai mare Anthropic spune că Opus 5.5 „necesită mai puțin compute” (resurse de calcul) pentru a fi servit, iar prețurile au fost ajustate în consecință. Concret, compania indică: cost cu 40% mai mic decât Opus 5 „pe sarcini tipice”, la setări implicite; tarifare pe token (unitate de text procesată de model) de 4 dolari (aprox. 18 lei) pe milion pentru input și 20 dolari (aprox. 90 lei) pe milion pentru output, cu 20% sub Opus 5; „cache reads” (citiri din cache, folosite frecvent în sarcini de tip agentic și coding) la 0,20 dolari (aprox. 0,9 lei) pe milion de tokeni, cu 60% mai ieftin; generare de output cu peste 30% mai rapidă decât Opus 5. Separat de preț, Anthropic anunță și creșterea limitelor de utilizare pe interval de cinci ore pentru planurile Pro, Max și Team, plus un mecanism de „reset” al limitelor pentru abonați, pe care îl pot salva și folosi când aleg. De ce contează: productivitate mai mare la sarcini de programare, cu bugete mai mici În descrierea performanței, Anthropic pune accent pe programare și pe lucrări „lungi și întinse”, precum migrații și audituri la nivel de întreg codul unei aplicații. Compania oferă exemple din testări timpurii, inclusiv: o migrare de cod de 680.000 de linii finalizată „în mai puțin de o zi”, despre care afirmă că ar fi luat „săptămâni” unei echipe; un audit și remediere pentru o bază de cod de 200.000 de linii realizate „în mai puțin de trei ore”, față de „peste 20 de ore” cu Opus 5, cu un consum de tokeni de 2,5 ori mai mare la versiunea veche; un test intern de rescriere a HAProxy (software folosit pentru distribuirea traficului web între servere) din C în Rust, unde Opus 5.5 ar fi terminat în 9,5 ore față de 12 ore pentru Fable 5.1 și cu un cost cu 51% mai mic. Tot Anthropic susține că, pe benchmark-uri de „agentic coding” (programare în care modelul execută pași autonomi), Opus 5.5 ar obține rezultate „de frontieră” la o fracțiune din cost, inclusiv comparații de cost per sarcină cu modele GPT menționate de companie. Disponibilitate și ce urmează Claude Opus 5.5 este disponibil acum. Anthropic spune că modelele Claude Sonnet 5.5 și Claude Haiku 5.5 vor veni „în săptămânile următoare”, cu îmbunătățiri similare de performanță, eficiență și siguranță. Pentru detalii tehnice, compania trimite la pagina dedicată modelului Opus 5.5. [...]
