Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Lanțurile de fast-food împing automatizarea din drive-thru spre scară largă, mizând pe chatboți care pot prelua comenzi și pot reduce presiunea pe personal, potrivit The Verge. Dincolo de efectul de „noutate”, miza este una operațională: viteză, acuratețe și capacitatea de a muta angajații către sarcini unde interacțiunea umană rămâne esențială.
McDonald’s a fost printre primele branduri mari care au testat comenzi vocale asistate de inteligență artificială în drive-thru, încă din 2021, printr-un pilot în 10 locații din Chicago. Compania a dezvoltat tehnologia după achiziția startup-ului Apprente (specializat în conversații vocale) în 2019 și a lucrat ulterior cu IBM pentru a extinde automatizarea comenzilor.
După McDonald’s, și alte lanțuri au trecut la implementări mai ambițioase. Checkers și Rally’s au colaborat cu compania de inteligență artificială Presto pentru a instala un chatbot în toate drive-thru-urile deținute direct de companie în SUA, în 2022. Obiectivele declarate au fost creșterea vânzărilor de mâncare și băuturi și îmbunătățirea acurateții comenzilor, iar tehnologia ar urma să „elibereze personalul” pentru zone ale operațiunilor care depind mai mult de oameni.
Wendy’s a lansat în 2023 chatbotul „FreshAI” într-un drive-thru din Columbus, Ohio, dezvoltat împreună cu Google și antrenat pe jargonul specific brandului (de exemplu, să înțeleagă echivalențe precum „milkshake” și „Frosty”). Compania a început să extindă tehnologia la câteva luni după lansare și a susținut că sistemul a preluat corect comenzile fără intervenția angajaților în 86% din cazuri.
Taco Bell a testat în aceeași perioadă o soluție de tip „Voice AI” în drive-thru și a anunțat ulterior planuri de extindere către sute de locații din SUA până la finalul lui 2024.
Din informațiile disponibile în material, direcția comună este trecerea de la experimente punctuale la implementări în rețea, cu efect direct asupra modului în care sunt organizate fluxurile din restaurante: cine preia comanda, cum se gestionează erorile și unde este repoziționat personalul atunci când o parte din interacțiunea cu clientul este automatizată. Materialul nu oferă date financiare despre costuri sau economii, dar indică faptul că „acuratețea” și „eliberarea personalului” sunt argumentele centrale folosite de companii pentru a justifica adoptarea.
Recomandate
China accelerează construirea unei „rețele naționale de putere de calcul”, tratând infrastructura pentru inteligență artificială ca utilitate publică, pe fondul exploziei cererii de „tokenuri” și al presiunii pe costuri pentru dezvoltatori și companii , potrivit South China Morning Post . Miza economică și operațională este dublă: Beijing încearcă să standardizeze și să „industrializeze” accesul la resursele de calcul (în loc să rămână fragmentate între furnizori de cloud și centre de date), iar operatorii telecom caută noi motoare de creștere dincolo de veniturile tradiționale din date mobile și abonamente. De ce contează: tokenurile devin „marfa” măsurabilă a erei AI Televiziunea publică CCTV și agenția de stat Xinhua au descris rețeaua ca o „versiune de calcul a rețelei electrice naționale”, într-un cadru care sugerează că puterea de calcul ar trebui tratată ca infrastructură de bază. În același registru, „tokenurile” – unități de text, cod și alte informații procesate de modelele AI – sunt prezentate ca echivalentul datelor mobile: o unitate măsurabilă și tarifabilă. Potrivit datelor citate din Biroul Național de Statistică, apelurile zilnice de tokenuri în China au depășit 140 de trilioane în martie, de peste 1.000 de ori nivelul de la începutul lui 2024. Publicația notează că scumpirea rulării modelelor AI începe să apese asupra dezvoltatorilor și companiilor, într-o paralelă cu începuturile internetului mobil, când vitezele mici și tarifele ridicate au fost urmate de ieftinirea accesului după extinderea 4G și 5G. Planificare centrală și investiții: „șase rețele” ca prioritate națională În acest context, autoritățile poziționează tot mai explicit puterea de calcul ca infrastructură națională, alături de rețelele de apă, energie, comunicații de nouă generație, infrastructură urbană subterană și logistică – priorități grupate sub conceptul „șase rețele”. La începutul lunii, Consiliul de Stat a cerut întărirea planificării și construcției acestor rețele. Comisia Națională pentru Dezvoltare și Reformă a indicat că investițiile în „șase rețele” și domeniile conexe ar urma să depășească 7 trilioane de yuani (aprox. 4,4 trilioane lei) anul acesta, echivalentul a 1 trilion de dolari (aprox. 4,6 trilioane lei), conform aceleiași surse. Documente oficiale pentru perioada celui de-al 15-lea plan cincinal cer, de asemenea, un „sistem multistrat de infrastructură de calcul” și o „rețea națională integrată de putere de calcul”, indicând ambiția de a conecta între regiuni centre de date, facilități de supercomputing și clustere de calcul „inteligent”. Telecomurile monetizează accesul la AI: pachete pe bază de tokenuri Operatorii telecom din China se aliniază rapid acestei direcții, pe fondul presiunilor asupra veniturilor tradiționale. Pariul lor: cloud, putere de calcul și servicii AI, cu tokenurile ambalate ca produs de masă. Exemplele menționate includ: Shanghai Telecom a lansat pachete de calcul AI pe bază de tokenuri, inclusiv un plan „pay-as-you-go” în care 1 yuan cumpără 250.000 de puncte de cotă , aproximativ echivalentul a 250.000 de tokenuri de intrare pe Kimi-K2.5, potrivit relatărilor locale citate. Compania spune că utilizatorii pot accesa peste 30 de modele mari prin interfețe standard (API – interfețe de programare) și pot plăti prin factura de telefon. Shanghai Unicom a introdus servicii cu tokenuri pentru firme cu o singură persoană, cu cote de test gratuite și reduceri pentru produse precum Token Plan și Coding Plan. Filiale provinciale ale China Mobile și China Unicom au lansat pachete similare, uneori la pachet cu internet fix, desktopuri în cloud și instrumente pentru dezvoltatori. În ansamblu, direcția conturată de autorități și de operatori sugerează o încercare de a transforma accesul la putere de calcul pentru AI într-un serviciu standardizat, cu tarifare ușor de înțeles și distribuție la scară mare – ceea ce ar putea reduce barierele de cost pentru utilizatori, dar și ar consolida controlul central asupra infrastructurii critice. [...]
OpenAI își simplifică portofoliul înainte de listarea la bursă , reunind ChatGPT, Codex și API-ul pentru dezvoltatori într-o singură organizație de produs condusă de Greg Brockman , într-o mișcare menită să reducă fragmentarea internă și să susțină o „platformă agentică” unificată, potrivit The Next Web . Reorganizarea formalizează o structură interimară începută la începutul lui aprilie, după ce Fidji Simo (CEO pentru „AGI deployment”, adică implementarea comercială a tehnologiilor OpenAI) a intrat în concediu medical. Într-un memo intern văzut de Wired, Brockman ar fi scris că OpenAI va „investi într-o singură platformă agentică” și va „uni ChatGPT și Codex într-o experiență agentică unificată”. Cum arată noua structură de produs Sub Brockman, OpenAI își grupează activitatea în jurul a patru „piloni”, cu schimbări de roluri la vârf: Thibault Sottiaux (inginerul care a dezvoltat Codex) preia conducerea pentru produsul de bază și platformă, pe zona de consumatori, companii și dezvoltatori. Nick Turley , care a coordonat extinderea ChatGPT la peste 900 de milioane de utilizatori activi săptămânal , se mută pe produse pentru companii și industrii critice. Greg Brockman își păstrează și responsabilitatea pentru infrastructura AI, inclusiv programul de centre de date „Stargate”. OpenAI a transmis pentru TechCrunch că Simo a colaborat la schimbări și este așteptată să revină, fără un termen anunțat. De ce contează: o poveste mai „curată” pentru investitori și mai puțină competiție internă Consolidarea este prezentată ca o ieșire dintr-o perioadă în care echipe și produse diferite concurau pentru aceleași resurse (putere de calcul, ingineri, priorități). Publicația notează că OpenAI a început „retrageri strategice” încă din decembrie, când Sam Altman ar fi declarat un „code red” și ar fi cerut refocalizarea pe experiența de bază ChatGPT. În acest context, compania a oprit sau a pus pe pauză mai multe inițiative descrise intern drept „side quests” („misiuni secundare”), inclusiv: închiderea aplicației video Sora , despre care se afirmă că „consuma resurse masive de calcul” raportat la venituri și ar fi contribuit la prăbușirea unei investiții Disney de 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei); renunțarea la „adult mode” pentru ChatGPT, după reacții interne și din partea consilierilor și investitorilor; oprirea programului OpenAI for Science . Brockman a legat explicit reorganizarea de limitările de infrastructură, afirmând într-un podcast că puterea de calcul a OpenAI „nu este suficientă nici măcar pentru un asistent personal și linia Codex” în paralel, în forma actuală. Concluzia: dacă produsele converg spre aceleași capabilități, menținerea unor echipe și foi de parcurs separate devine redundantă. Presiune competitivă și calendar de IPO Materialul plasează decizia și în contextul competiției accelerate pe zona de „agentic coding” (instrumente care nu doar sugerează cod, ci pot executa sarcini în pași, folosind unelte). Exemplul central este Cursor , despre care se spune că a ajuns la 2 miliarde de dolari venit anualizat și discută o rundă la o evaluare de 50 de miliarde de dolari . În paralel, OpenAI ar pregăti o listare la bursă în T4 2026 , vizând o evaluare de aproximativ 852 de miliarde de dolari . O singură platformă, cu o logică unificată de monetizare (abonament, ofertă pentru companii și facturare prin API), ar fi mai ușor de explicat investitorilor decât un portofoliu de aplicații cu obiective și costuri concurente. Ce urmează: „super aplicația” agentică, fără o dată de lansare Platforma unificată ar urma să fie livrată treptat. Conform planului descris, Codex ar urma să se extindă mai întâi dincolo de programare, către sarcini de productivitate, iar ulterior ChatGPT și instrumentul de cercetare Atlas ar fi integrate. Nu este anunțată o dată de lansare. Ambiția, în termeni operaționali, este o singură interfață în care utilizatorul poate conversa, scrie cod, rula sarcini în mai mulți pași, naviga pe web, gestiona fișiere și interacționa cu servicii externe, cu venituri colectate printr-un singur abonament sau prin relația de facturare API. În fundal, momentul este complicat de procesul Musk vs. Altman , care, potrivit articolului, poate influența chiar structura juridică a companiei. În acest cadru, concentrarea responsabilităților la Brockman (strategie de produs și infrastructură) devine și un pariu de guvernanță: OpenAI își simplifică „povestea” pentru piață, dar își concentrează execuția într-un singur centru de comandă. [...]
Greg Brockman preia strategia de produs la OpenAI, semnalând o consolidare a portofoliului potrivit TechCrunch , într-o mișcare care întărește direcția companiei de a unifica produsele-cheie (ChatGPT și Codex) și de a reduce inițiativele secundare pentru a concentra resursele pe „viitorul agentic” (produse care pot acționa autonom în numele utilizatorului). Schimbarea este relatată inițial de Wired și vine în contextul în care Brockman superviza deja interimar produsele OpenAI, în perioada în care Fidji Simo, CEO pentru „AGI deployment” (implementarea în piață a capabilităților avansate de inteligență artificială), se află în concediu medical. Ce se schimbă operațional: ChatGPT și Codex, spre o experiență unificată Într-un memo intern către angajați, Brockman ar fi descris planuri de a combina ChatGPT cu produsul de programare Codex într-o singură experiență unificată. Potrivit relatării, el ar fi spus: „Ne consolidăm eforturile de produs pentru a executa cu focus maxim către viitorul agentic, pentru a câștiga atât pe zona de consumatori, cât și pe cea enterprise.” OpenAI a confirmat pentru TechCrunch că, deși Simo rămâne în concediu medical, a lucrat împreună cu Brockman la aceste schimbări. Compania a mai precizat că discută deja de mai mult timp despre planuri de a combina ChatGPT, Codex și API-ul (interfața prin care dezvoltatorii integrează tehnologia OpenAI în propriile aplicații) într-o singură platformă, cu o echipă centrală de produs. Context: „code red” și tăierea „side quests” La finalul anului trecut, CEO-ul Sam Altman a declarat un „code red” și a spus că OpenAI trebuie să se reorienteze către experiența de bază ChatGPT. De atunci, compania a oprit „side quests” (inițiative secundare), inclusiv generatorul video Sora și OpenAI for Science. TechCrunch notează că materialul a fost actualizat cu informații suplimentare furnizate de OpenAI. [...]
Apple își pregătește relansarea „Apple Intelligence” și Siri în 2026 fără să relaxeze standardele de confidențialitate , potrivit AppleInsider , într-un moment în care presiunea publică și de reglementare pe modul în care sunt folosite datele pentru antrenarea modelelor de inteligență artificială crește. Mesajul-cheie: compania pariază că poate recupera întârzierea în AI fără să facă compromisuri pe „privacy” (protecția vieții private) și securitatea datelor. AppleInsider scrie că Apple ar urma să relanseze platformele Apple Intelligence și Siri cu noi „Apple Foundation Models” (modele de bază, folosite ca infrastructură pentru funcții AI). În același timp, publicația notează că, deși există implicarea Google în ecuație, Apple nu ar intenționa să-și schimbe poziția tradițională privind confidențialitatea utilizatorilor. Ce se schimbă operațional: relansare în 2026, după întârzieri Contextul pornește de la prezentarea Apple Intelligence la WWDC 2024 , când Apple ar fi avut un sistem „hibrid” care, în final, „nu a livrat”, iar apoi au urmat întârzieri. Materialul indică faptul că „așteptarea lungă” pentru strategia AI „adevărată” a Apple ar fi pe cale să se încheie, cu WWDC 2026 văzut ca moment de referință pentru direcția pe următorul an. Totuși, articolul subliniază și o limitare importantă: nu apar „detalii noi” despre eforturile Apple pe AI, ci mai degrabă o recapitulare a informațiilor deja cunoscute și o interpretare a poziționării companiei. De ce contează: AI cu „garduri” de confidențialitate, într-o piață tot mai contestată AppleInsider leagă strategia Apple de nemulțumirea tot mai vizibilă față de costurile dezvoltării AI: folosirea pe scară largă a datelor, efecte asupra piețelor financiare, disponibilității componentelor și asupra mediului. În acest cadru, Apple mizează pe diferențiere printr-o abordare care nu „sacrifică” confidențialitatea pentru demonstrații spectaculoase, dar cu utilitate limitată în viața reală. Publicația face trimitere și la newsletterul „Power On” al Bloomberg, care ar susține că Apple nu va compromite confidențialitatea în noile sale eforturi de AI, deși raportarea ar fi „colorată” de presupuneri despre ce urmează. Relația cu Google: fără indicii că Apple își înlocuiește modelele În privința colaborării cu Google (menționată în contextul Gemini), AppleInsider notează că WWDC 2026 ar putea aduce mai multă lumină asupra planurilor Apple, dar nu neapărat „detalii explicite” despre modul de lucru cu Google Gemini. Mesajul transmis este că Apple nu își va înlocui propriile modele cu Gemini, cel puțin pe baza informațiilor discutate în material. În lipsa unor specificații tehnice sau a unui calendar detaliat în sursă, rămâne de urmărit ce anume va prezenta Apple la WWDC 2026 și cum va traduce, practic, promisiunea de AI „cu confidențialitate” în funcții și produse. [...]
Qualcomm avertizează că 6G va trebui proiectat în jurul „agenților” AI , pe fondul exploziei traficului de date generat de inteligența artificială și al nevoii de a coordona resursele de calcul între cloud și dispozitive, potrivit CNMO , care relatează despre intervenția lui Xu Hao, vicepreședinte global Qualcomm și șeful cercetării și dezvoltării companiei în China, la un eveniment de industrie organizat la Wuhan. Miza, în lectura Qualcomm, este una operațională pentru viitoarele rețele: 6G nu va fi doar o creștere de viteză, ci o infrastructură „AI-nativă”, capabilă să susțină aplicații în care software-ul acționează ca „agent” (adică poate executa sarcini în numele utilizatorului), pe mai multe tipuri de terminale și în cooperare între ele. De ce contează: 6G, împins de trafic AI și de calcul distribuit Xu Hao a indicat două direcții tehnologice care ar influența decisiv evoluția către 6G: creșterea utilizării AI pe dispozitive (la „marginea” rețelei, adică pe terminale) și impactul integrării „aer-spațiu-sol” împreună cu disponibilitatea puterii de calcul asupra relației dintre terminal și cloud. În acest context, proiectarea 6G ar trebui să includă explicit: conectarea diferitelor tipuri de dispozitive inteligente și cooperarea dintre ele; modul în care rețeaua și stațiile de bază folosesc AI, oferă putere de calcul și „suport deschis” (capabilități care să permită integrarea mai ușoară a aplicațiilor și serviciilor). Un punct central al prezentării a fost necesitatea de a utiliza eficient resursele de calcul din cloud și de pe terminale, ceea ce ar impune conexiuni cu fiabilitate ridicată, latență mică și viteză mare . În plus, rețeaua ar trebui să susțină calcul distribuit, pentru a permite cooperarea „cloud–edge–device” (cloud–margine–terminal). Presiunea pe capacitate: estimări de trafic și rolul benzii de 6 GHz În sprijinul argumentului că AI va schimba cerințele de rețea, Xu Hao a citat date din industrie potrivit cărora, între 2024 și 2034, traficul global de rețea de arie largă (WAN) este estimat să crească de 3 până la 7 ori, iar traficul asociat AI ar urma să ajungă la 30% din total. În aceeași logică, AI este prezentată ca unul dintre principalii factori ai creșterii traficului de date mobile. Pentru provocarea de capacitate rezultată, soluția „cea mai directă” menționată a fost utilizarea spectrului în benzi mai înalte, cu accent pe banda de 6 GHz , despre care Xu Hao a spus că poate oferi un echilibru mai bun între acoperire și lățime de bandă. În paralel, industria ar urmări reducerea costurilor de implementare și îmbunătățirea acoperirii. Dincolo de AI: „simțire” a rețelei și „gemenii digitali” radio Pe lângă AI, Qualcomm a evidențiat și „capacitatea de percepție” a 6G (integrarea comunicațiilor cu funcții de detecție/monitorizare a mediului). Xu Hao a descris experimente și demonstrații realizate la San Diego, inclusiv folosirea unui „geamăn digital” radio (o replică digitală a mediului radio) pentru a genera date sintetice necesare antrenării modelelor AI/ML, precum și scenarii de percepție cu drone. În concluzie, mesajul transmis a fost că 6G se află încă într-o fază incipientă, iar pe lângă direcțiile AI și integrarea comunicațiilor cu percepția, compania ar avea cercetări în derulare și în alte domenii, fără a detalia în materialul citat calendarul sau parametrii comerciali ai 6G. [...]
Noua suită Gemini Intelligence va rula, cel puțin la început, doar pe o mână de telefoane Android „premium” , ceea ce ridică pragul hardware și de suport software pentru producători și poate fragmenta accesul la funcțiile avansate de inteligență artificială pe Android, potrivit GSMArena . Gemini Intelligence nu este prezentată doar ca o redenumire, ci ca un pachet de funcții capabile să automatizeze sarcini în mai mulți pași și să le execute în fundal, inclusiv prin interacțiuni autonome cu aplicații și site-uri. Materialul menționează și un component numit „Rambler”, care ar urma să ajungă în Gboard și să permită o conversație mai liberă, inclusiv cu „cuvinte de umplutură” și amestec de limbi în aceeași propoziție. Debut pe câteva modele de vârf, cu un calendar limitat Din informațiile disponibile în acest moment, funcțiile ar urma să debuteze pe viitoarele Samsung Galaxy Z Fold8 și Z Flip8, iar Google a confirmat că seria Galaxy S26 și seria Pixel 10 vor primi Gemini Intelligence „în această vară”, notează publicația. Cerințe tehnice și de suport care restrâng drastic lista de dispozitive O notă de subsol de pe site-ul oficial Android descrie Gemini Intelligence ca pe o funcție „premium” și exclusivistă, cel puțin pentru moment. Printre cerințele enumerate se află: minimum 12 GB RAM ; suport pentru AICore , un serviciu de sistem Android care expune o interfață (API) pentru sarcini de inteligență artificială peste un model Gemini Nano rulat pe dispozitiv; necesitatea Gemini Nano v3 sau mai nou , suportat în prezent doar de „o mână” de telefoane. Pe lângă acestea, apar și condiții suplimentare, inclusiv cerințe legate de platforma hardware („SoC eligibil”, adică un cip de top), teste de calitate și stabilitate (inclusiv rate mici de blocări), dar și obligații de mentenanță pe termen lung: 5 upgrade-uri de sistem de operare și șase ani de actualizări de securitate trimestriale . Sunt menționate și suportul pentru Android Virtualization Framework (AVF) și pKVM (o mașină virtuală protejată la nivel de kernel), plus o cerință vag formulată privind „performanța media” și zona de gaming. De ce contează: AI „pe dispozitiv” devine un diferențiator de gamă înaltă Setul de condiții sugerează că Google împinge Gemini Intelligence spre segmentul de vârf, atât prin resursele necesare pentru rulare locală (pe telefon), cât și prin cerințe de suport software pe termen lung. Consecința practică este că funcțiile pot ajunge mai greu pe modele mai accesibile, chiar și în cadrul aceleiași familii de produse. În acest context, GSMArena remarcă faptul că un leak de specificații pentru familia Pixel 11 ar indica posibilitatea ca modelele non-Pro să vină cu doar 8 GB RAM, ceea ce ar pune sub semnul întrebării compatibilitatea lor cu Gemini Intelligence. Publicația subliniază că, deocamdată, nu există un răspuns ferm. [...]
