Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
China își fixează reguli unice pentru datele EEG folosite în dispozitive medicale BCI, un pas de reglementare care poate grăbi intrarea pe piață a unor tehnologii bazate pe Inteligență Artificială, prin standardizarea calității datelor și a testării. Potrivit Antena 3, autoritățile chineze au aprobat primul standard din lume pentru dispozitive medicale de tip interfață creier–calculator (BCI), care folosesc AI.
Reglementarea a fost aprobată de autoritățile de reglementare medicală din China și este prezentată ca un standard global „în premieră” pentru această categorie de dispozitive, conform Global Times, citat de Antena 3. Intrarea oficială în vigoare este programată la 1 septembrie 2027, potrivit postului China Central Television (CCTV).
Standardul stabilește cerințe tehnice și metode de testare pentru gestionarea datelor în cazul dispozitivelor medicale BCI, acoperind întregul flux:
Wang Peng, cercetător asociat la Academia de Științe Sociale din Beijing, spune că miza este instituirea unui „etalon unificat de calitate” pentru seturile de date EEG la nivelul întregii industrii. În practică, prevederile ar urma să ajute companiile să rezolve probleme recurente, precum lipsa unor standarde unitare de control al calității și procesele nestandardizate de dezvoltare a seturilor de date.
Administrația Națională pentru Produse Medicale din China (NMPA) descrie dispozitivele medicale BCI ca mașini inteligente capabile să „citească” semnalele creierului. Pentru a funcționa, acestea „învață” din volume mari de date EEG, folosite la antrenarea algoritmilor de Inteligență Artificială care interpretează intențiile pacienților.
În acest context, calitatea datelor devine critică atât pentru rezultatele tratamentului, cât și pentru siguranța pacienților. Potrivit lui Peng Wang, standardul ar întări siguranța prin cerințe unitare de calitate pentru datele EEG utilizate la antrenarea algoritmilor AI și ar susține o decodificare mai precisă a „intențiilor” cerebrale, reducând riscurile de siguranță „la nivelul datelor”.
Global Times mai notează că NMPA a folosit o procedură accelerată pentru elaborarea și aprobarea standardului, care ar acoperi un gol în normele internaționale și ar poziționa China în avangarda reglementării tehnologiilor BCI. În evaluarea citată, standardul ar putea accelera transpunerea BCI în practica clinică, prin eliminarea unor obstacole legate de date care frânează comercializarea produselor pentru recuperare medicală și tratarea bolilor neurologice.
Recomandate
Administrația Trump tratează reglementarea AI mai ales ca pe o competiție cu China , ceea ce riscă să împingă în plan secund preocupările legate de siguranță și de concentrarea puterii în industrie, potrivit CNN . În material, CNN descrie un peisaj politic în care avertismentele tot mai dure venite chiar din interiorul industriei – inclusiv scenarii „catastrofale” despre pierderea controlului asupra sistemelor de inteligență artificială – se lovesc de o abordare a Casei Albe centrată pe viteză, inovație și avantaj strategic față de China. Miza, pentru companii și investitori, este un cadru de reguli care poate accelera sau frâna dezvoltarea și comercializarea tehnologiilor de vârf. Avertismentele industriei: „încetinire conștientă” și risc existențial CNN pornește de la apelul CEO-ului Anthropic, Dario Amodei , pentru o „încetinire conștientă” a dezvoltării AI, argumentând că ritmul ar putea depăși capacitatea oamenilor de a gestiona tehnologia. Amodei avertizează că, fără control, sistemele ar putea ajunge dincolo de înțelegerea și controlul uman. În paralel, un fost inginer care a lucrat la OpenAI și Anthropic, Jacob Coxon, a mers mai departe, susținând că AI ar putea duce la „sfârșitul umanității” până la finalul deceniului. CNN notează însă că nu există o explicație unanim acceptată despre mecanismul concret prin care s-ar produce un astfel de deznodământ, iar scenariile invocate rămân speculative. Reglementare cerută de companii, dar contestată politic Pe fondul acestor avertismente, unele companii – inclusiv Anthropic și OpenAI – au cerut public intervenția guvernului pentru a stabili un cadru de reglementare care să limiteze dezvoltarea AI. CNN leagă această poziționare și de contextul economic: cursa pentru dominarea AI se suprapune cu pregătiri pentru listări la bursă (IPO), ceea ce ridică întrebări despre stimulentele comerciale din spatele apelurilor la reguli. Jurnalistul de tehnologie Jacob Ward, contributor CNN, descrie situația ca pe o alergare spre o „prăpastie” a unui grup restrâns de companii puternice, care susțin că nu se pot opri singure. În același registru, senatorul Bernie Sanders a anunțat o inițiativă legislativă care vizează interzicerea „superinteligenței artificiale” și o pauză temporară în dezvoltarea AI avansate, invocând riscul ca marile companii tehnologice să piardă controlul asupra propriilor produse. Casa Albă și „piața deschisă”: AI ca armă economică în rivalitatea cu China În contrapondere, David Sacks – investitor tech și „țar” pentru AI și cripto în administrația Trump, potrivit CNN – promovează o abordare mai apropiată de piața liberă și contestă motivațiile celor care avertizează asupra riscurilor extreme. În apariții publice, el sugerează că mesajele „doomerilor” (cei care anticipează scenarii apocaliptice) ar putea face parte dintr-o campanie menită să frâneze inovația americană, inclusiv în beneficiul Chinei. Președintele Donald Trump, aflat în Irlanda la momentul relatării CNN, a minimalizat ideea că cele mai sumbre scenarii „se vor întâmpla” și a revenit la tema competiției cu China: „Suntem înaintea Chinei în AI. (…) cine câștigă AI câștigă. Și putem pune balustrade.” Din această perspectivă, reglementarea devine mai degrabă un instrument de politică industrială și de securitate națională decât un răspuns la riscuri existențiale. CNN amintește și măsuri precum blocarea exportului unor cipuri Nvidia către China sau întârzieri temporare ale unor lansări pentru evaluarea impactului asupra securității naționale. Ce se vede în teren: opoziția față de centrele de date, nu față de „sfârșitul lumii” CNN mai arată că, dincolo de dezbaterea despre „sfârșitul umanității”, presiunea politică imediată vine din altă direcție: reacția publică la centrele de date necesare pentru AI. În SUA, aceste proiecte sunt contestate pentru efecte locale – consum de energie, impact asupra apei, ocuparea terenurilor agricole și posibile scumpiri ale facturilor. Această opoziție, descrisă ca transversală politic, poate influența indirect agenda de reglementare: nu prin teama de scenarii extreme, ci prin costuri și externalități vizibile, cu efecte economice directe în comunități. De ce contează pentru companii și investitori Din relatarea CNN rezultă o tensiune cu impact de reglementare și de piață: dacă Washingtonul prioritizează „cursa cu China”, atunci regulile pot favoriza accelerarea dezvoltării și consolidarea jucătorilor mari, în timp ce preocupările privind siguranța și concentrarea puterii (controlul AI în „câteva mâini”) rămân disputate politic. În lipsa unui consens, direcția probabilă rămâne fragmentată: măsuri punctuale motivate de securitate națională și presiuni locale legate de infrastructură, mai degrabă decât un cadru amplu care să trateze explicit riscurile invocate de „doomeri” și de o parte a industriei. [...]
OpenAI spune că va adopta „frânarea” dezvoltării modelelor de vârf și va deschide evaluarea de siguranță către verificatori independenți , într-o mișcare care pune în prim-plan riscul de coliziune cu regulile antitrust atunci când rivalii încearcă să coordoneze standarde comune. Potrivit The Next Web , Sam Altman a susținut public apelul lui Dario Amodei (Anthropic) de a „încetini” ritmul la frontiera AI și a spus că OpenAI va urma aceeași direcție. Altman a scris că este de acord cu ideea de „a regla ritmul” („pacing”) la frontiera tehnologică și a descris drept „o idee grozavă” propunerea ca evaluatori independenți să primească acces „ca de angajat” pentru a verifica din interior munca de siguranță. El a adăugat că OpenAI va face la fel și că va reveni cu detalii. În același registru, Elon Musk (xAI) a reacționat succint, afirmând că „Dario are dreptate”, conform articolului. Ce presupune angajamentul de „acces ca de angajat” și de ce contează În eseul său, Amodei a cerut laboratoarelor de AI de vârf să permită echipelor externe să verifice practicile de siguranță direct din interiorul organizațiilor. Varianta Anthropic, descrisă de publicație, include elemente concrete: birouri, ecusoane, laptopuri de companie și dreptul evaluatorilor de a publica ceea ce găsesc. Faptul că două dintre cele mai mari laboratoare au anunțat, la o zi distanță, o poziție comună în public este prezentat ca primul pas dintr-un plan în trei etape propus de Amodei. Miza de reglementare: coordonare între rivali și riscul antitrust Pe lângă apelul la „încetinire”, Amodei a cerut Washingtonului o derogare antitrust limitată, care să permită concurenților să poarte discuții despre siguranță fără ca simpla coordonare să devină problema juridică. În viziunea lui, guvernele nu trebuie să participe, ci doar să permită aceste conversații. În Europa, însă, cadrul este diferit: articolul notează că Bruxelles-ul nu mai acordă „excepții individuale” din 2004, după intrarea în vigoare a Regulamentului 1/2003. Înainte, companiile notificau acordurile către Comisie și așteptau un răspuns; acum, ele își evaluează singure acordurile în raport cu Articolul 101 și își asumă consecințele. Publicația amintește și de un precedent relevant: Comisia Europeană a revizuit în 2023 ghidurile privind cooperarea orizontală (între competitori), extinzându-le semnificativ și introducând un capitol de 21 de pagini despre acordurile de sustenabilitate, inclusiv un „port sigur” (safe harbour) condiționat pentru standarde care îndeplinesc șase criterii. Nu există, însă, un capitol echivalent pentru standarde de siguranță în AI, iar articolul subliniază că „nimeni nu a cerut” unul. Altman și Amodei nu menționează Europa în intervențiile lor, iar șefa tehnologiei din cadrul Comisiei a spus săptămâna trecută că sunt necesare reguli globale, potrivit materialului. [...]
Dependența Europei de AI din SUA și China poate deveni un risc economic și de negociere , avertizează președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde , într-o intervenție citată de The Next Web . Miza, în lectura BCE, nu este doar tehnologică: accesul la inteligență artificială ar putea fi retras sau condiționat, iar această pârghie ar ajunge „în toate sectoarele deodată”, cu efecte directe asupra creșterii și asupra capacității Europei de a-și conduce economia după propriile reguli. Lagarde a făcut aceste declarații într-un discurs susținut la Viena, pe 14 septembrie, intitulat „A new age of capital: growth, sovereignty and AI”, publicat de BCE (link în secțiunea de surse). De ce contează: un deficit de infrastructură care poate costa până la 600 mld. euro În argumentația sa, Lagarde leagă „suveranitatea” în AI de o problemă foarte concretă: capacitatea de calcul (resursele hardware și centrele de date necesare pentru antrenarea și rularea modelelor). Potrivit discursului, SUA găzduiesc trei sferturi din capacitatea globală de calcul pentru AI, în timp ce Europa găzduiește 5%. În plus, Europa „nu are deja suficientă capacitate de centre de date” pentru a-și acoperi cererea, iar pe tendințele actuale acest deficit ar urma să crească de peste șase ori în următorul deceniu. Lagarde estimează „decalajul” Europei la centre de date, pe zece ani, la până la 600 mld. euro . „O alegere incomodă”: creștere cu dependență sau prudență cu pierdere de productivitate Lagarde descrie opțiunile Europei drept „o alegere incomodă”: fie încetinește adoptarea AI din cauza riscurilor legate de protecția datelor și renunță la creștere, fie adoptă rapid și devine puternic dependentă de furnizori externi — cu riscul de a-și pierde libertatea de a-și conduce economia „după propriile valori”. În același timp, BCE vede un potențial economic semnificativ: estimările instituției indică faptul că o adoptare rapidă ar putea ridica productivitatea cu până la 4% într-un deceniu, ceea ce Lagarde numește „transformator” pentru finanțele publice. Trei pași propuși: capacitate de calcul, modele „suficient de bune” și acces la vârf Lagarde indică trei direcții pentru reducerea riscului de „a fi tăiat” de la accesul la AI: mai multă capacitate de calcul în Europa ; modele AI „suficient de bune” pentru majoritatea sarcinilor , rulate pe infrastructură europeană — condiție în care „amenințarea de a fi tăiat își pierde forța”, potrivit discursului; acces la modelele de vârf (frontier models) , pentru ca Europa să rămână competitivă. Ea leagă această agendă de funcționarea piețelor de capital: gospodăriile europene economisesc aproximativ 1.400 mld. euro pe an , iar Lagarde susține că proiectele europene de AI au nevoie de piețe care să direcționeze mai mult din aceste economii către investiții în Europa — obiectiv pe care îl plasează în sarcina viitoarei „uniuni a economiilor și investițiilor”. Efecte deja vizibile în finanțe: credit, obligațiuni și costuri mai mari de finanțare Lagarde susține că boom-ul AI se vede deja în finanțarea companiilor: în primul trimestru, împrumuturile legate de AI au reprezentat „aproximativ un sfert” din creșterea creditului către firme. În paralel, marile companii americane de servicii cloud au emis obligațiuni de peste 100 mld. dolari (aprox. 450 mld. lei) anul trecut, potrivit discursului. O parte din această finanțare are loc și în Europa și „împinge în sus costurile pentru alți debitori”, a relatat Reuters, citată de The Next Web. Lagarde mai afirmă că gospodăriile din zona euro dețin aproximativ 440 mld. euro în companii tehnologice americane, astfel că o corecție de piață ar lovi direct economisirile europenilor. Context: tensiuni transatlantice și val de investiții în centre de date The Next Web notează, citând Reuters și The Guardian, că relația UE–SUA rămâne una de alianță, dar încrederea a fost afectată de episoade precum tarifele impuse de SUA, cereri americane legate de Groenlanda și retrageri de trupe din Europa. Pe fondul presiunii de capacitate, sunt menționate și anunțuri recente de centre de date în Europa, inclusiv planul Google de 13 mld. euro pentru Finlanda și o investiție din Emiratele Arabe Unite în Germania care include 1 GW de centre de date. Surse (din materialul citat) Discurs BCE, Viena (14 septembrie): European Central Bank Context și reacții: Reuters , The Guardian [...]
Bernie Sanders și Steve Bannon cer restricții pentru AI, într-o alianță rară care poate accelera reglementarea în SUA , pe fondul presiunii publice și al disputei dintre Washington și state privind cine stabilește regulile, potrivit HotNews . Senatorul progresist Bernie Sanders și activistul de extremă dreapta Steve Bannon, adversari politici de lungă durată, urmează să ceară împreună marți, la o reuniune la Washington, introducerea unor restricții asupra sistemelor de inteligență artificială. Reuters, citată de HotNews, notează că această asociere neobișnuită arată cum temerile legate de AI „schimbă regulile și convențiile” în politica americană. Miza: cine reglementează AI – guvernul federal sau statele Un punct central al disputei este dacă legislația federală ar trebui să limiteze capacitatea statelor de a-și aplica propriile reguli privind riscurile asociate modelelor de AI. Reuters a relatat anterior că senatorii americani dezbat un proiect de lege care ar împiedica statele să își aplice propriile legi pentru anumite riscuri generate de aceste modele, iar încercări similare au eșuat în trecut în Senatul SUA. Bannon a susținut, în podcastul său de luni, că legislativul de la Washington nu ar trebui să adopte legi care să blocheze statele din a-și aplica propriile reguli în domeniul tehnologiei – o poziție care, potrivit sursei, îl plasează din nou în contradicție cu Donald Trump. Presiune publică în creștere și reacții în piețe Îngrijorarea publică privind potențialele pericole ale AI este descrisă ca fiind în creștere, după ce Jacob Coxon, fost cercetător la Anthropic, a spus săptămâna trecută că a demisionat „în parte” deoarece oamenii care construiesc AI „cred sincer că aceasta ne-ar putea ucide pe toți până la sfârșitul deceniului”. În același context, acțiunile companiilor din sectorul AI au scăzut luni la nivel mondial, după ce liderii unora dintre cele mai mari companii din industrie au cerut încetinirea ritmului de dezvoltare a tehnologiei. Critici la adresa lui Trump și mesajul anti-„oligarhi tech” Bannon, aliat de lungă durată al președintelui Donald Trump și fost șef pentru strategie la Casa Albă în primul mandat, a criticat abordarea acestuia privind supravegherea domeniului AI. El a pus lipsa de disponibilitate a lui Trump de a reglementa AI pe seama influenței companiilor din Silicon Valley. „Poporul american nu se va umili în fața acestor oligarhi tech.” De cealaltă parte, Trump a minimalizat luni îngrijorările exprimate de lideri ai industriei, afirmând că SUA au deja mecanisme de protecție pentru această tehnologie. Cine mai participă la reuniunea de la Washington La eveniment sunt așteptați să vorbească și: Liz Shuler, președinta AFL-CIO (cea mai mare federație de sindicate din SUA); Walter Kim, președintele Asociației Naționale a Evanghelicilor. Separat, Sanders și congresmanul progresist Greg Casar au cerut anterior o legislație care să oprească dezvoltarea instrumentelor AI capabile să „răstoarne sau să submineze guvernul SUA”, până la înființarea unei noi agenții care să supravegheze tehnologia. [...]
Donald Trump a minimalizat public riscurile de securitate ale inteligenței artificiale , într-un apel telefonic purtat pe scenă cu CEO-ul Nvidia, Jensen Huang , în timpul „All-In Summit” din Los Angeles, potrivit Focus . Episodul, distribuit rapid pe platforma X, readuce în prim-plan tensiunea dintre discursul politic pro-expansiune și cererile din industrie pentru reguli mai stricte privind dezvoltarea AI. În înregistrarea descrisă de publicație, o asistentă îi aduce telefonul lui Huang în timp ce acesta se află pe scenă; după o scurtă salutare, șeful Nvidia pune convorbirea pe difuzor, astfel încât sala să-l audă pe președintele SUA. „Roboții nu vor prelua puterea. Inteligența artificială nu va prelua lumea. Totul este o înșelătorie.” Trump a calificat îngrijorările legate de siguranța AI drept „o înșelătorie” și a susținut că criticii „le fac jocul” unor actori care „nu vor ca asta să se întâmple”, menționând explicit politicieni și China. Centrele de date, prezentate ca „motor” de prosperitate În aceeași convorbire, Trump a vorbit despre centrele de date (infrastructura care găzduiește serverele și echipamentele de calcul folosite inclusiv pentru AI), pe care le-a descris drept „grozave” și capabile să facă oamenii și statele „bogate”. El a comparat tehnologia cu o resursă strategică, afirmând că este „petrolul” următorilor 20–25 de ani și că ar fi „mai mare decât internetul”. Totuși, potrivit relatării, Trump a adăugat și o notă de prudență, spunând că oamenii trebuie să fie „puțin atenți” și să acționeze „cu chibzuință”. Context: presiune pentru „garduri de protecție” în AI Declarațiile vin pe fondul unei dezbateri intense în industrie despre riscurile AI. Focus notează că mai multe voci cunoscute au cerut recent încetinirea ritmului de dezvoltare. Dario Amodei , CEO-ul Anthropic, a scris într-un eseu că tehnologia are nevoie de reguli de protecție, poziție susținută, potrivit sursei, și de Elon Musk și Sam Altman. Publicația mai menționează că, în zilele anterioare, cercetători din companii de AI au demisionat și au avertizat asupra unor pericole grave. Miza pentru Nvidia: vânzări globale și sensibilitatea Chinei Jensen Huang este membru în consiliul de consilieri pentru știință și tehnologie al lui Trump, iar Focus mai scrie că acesta a pledat în fața politicienilor pentru ca Nvidia să își poată vinde produsele la nivel global. În același timp, criticii avertizează că o astfel de deschidere ar putea avantaja și China. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre pași concreți de politică publică, rămâne de urmărit dacă mesajele lui Trump se vor traduce în decizii privind reglementarea AI și controlul exporturilor de tehnologie, două teme cu impact direct asupra marilor producători de cipuri și a investițiilor în centre de date. [...]
OpenAI amână listarea la bursă, iar motivul invocat – riscurile IA – maschează mai degrabă o decizie de finanțare și evaluare , într-un moment în care compania are acces la capital privat masiv și ar intra pe piețe publice sub o presiune mult mai dură a rezultatelor, potrivit Focus . Sam Altman spune că OpenAI nu va merge la bursă în 2026, invocând că momentul este prost din cauza riscurilor de siguranță ale inteligenței artificiale. În paralel, în spațiul public sunt reluate estimări alarmiste despre probabilitatea ca IA să contribuie la „distrugerea omenirii”, inclusiv de la lideri din industrie precum Dario Amodei ( Anthropic ) și Elon Musk. Ce arată cifrele: OpenAI are bani și timp, nu o urgență de listare Analiza susține că explicația relevantă pentru amânarea listării nu ține de „ce se întâmplă în laborator”, ci de poziția financiară a companiei și de stimulentele pieței private. Conform documentelor prezentate investitorilor, OpenAI ar fi avut în T1 2026 venituri de 5,7 miliarde dolari (aprox. 25,7 miliarde lei) și, în același timp, ar fi „ars” numerar (cash burn) de 3,7 miliarde dolari (aprox. 16,7 miliarde lei). În primăvara lui 2026, compania ar fi atras 122 miliarde dolari (aprox. 549 miliarde lei) capital nou, la o evaluare de 852 miliarde dolari (aprox. 3.834 miliarde lei). În acest context, argumentul economic este că OpenAI nu are presiunea imediată de a se finanța prin bursă și poate evita, deocamdată, „verdictul” piețelor publice, unde raportările trimestriale aduc întrebări directe despre costul veniturilor, cheltuielile cu puterea de calcul și momentul în care marjele ar începe să crească. Presiunea comparațiilor: Anthropic, giganții tech și „testul realității” pe bursă Focus indică și o problemă de poziționare competitivă: Anthropic ar fi depășit OpenAI la venituri raportate, cu aproximativ 11,5 miliarde dolari (aprox. 51,8 miliarde lei) în T2, față de circa 6,7 miliarde dolari (aprox. 30,2 miliarde lei) la OpenAI. Publicația notează și estimări de ritm anualizat: peste 65 miliarde dolari (aprox. 293 miliarde lei) pentru Anthropic, respectiv peste 40 miliarde dolari (aprox. 180 miliarde lei) pentru OpenAI, cu precizarea că datele nu sunt perfect comparabile. În același timp, Anthropic ar împinge înainte planurile de listare (Nasdaq este menționată ca piață aleasă), în timp ce OpenAI se retrage invocând riscurile IA – o diferență care, în lectura Focus, slăbește explicația strict „de siguranță”. Comparația devine și mai dificilă în raport cu companiile mari de tehnologie, care își pot finanța investițiile în IA din afaceri profitabile existente. În acest tablou, OpenAI trebuie încă să demonstreze că IA poate deveni, în sine, o „mașină de făcut bani”, nu doar un consumator de capital. De ce contează: „siguranța IA” devine și o dezbatere despre finanțare și putere Concluzia editorială a analizei este că discursul despre siguranța IA se suprapune peste o competiție economică pentru capital, infrastructură (cipuri, centre de date, energie), talente și influență politică. În această cheie, amânarea listării OpenAI apare mai degrabă ca o decizie de timing financiar și de evitare a presiunii piețelor publice, cât timp finanțarea privată rămâne disponibilă în condiții foarte avantajoase. [...]
