Știri
Știri din categoria Inteligență artificială

Qualcomm își extinde pariul pe dispozitive purtabile cu AI, mizând pe o „platformă post-smartphone” și încearcă să reducă timpul și costurile de intrare pe piață pentru producătorii de hardware printr-un pachet „la cheie”, potrivit TechCrunch. Compania spune că lucrează la peste 40 de concepte de dispozitive purtabile cu inteligență artificială – de la bijuterii și căști audio cu camere, la „pins” și ceasuri – pe fondul ideii că următoarea platformă majoră de calcul nu va mai fi telefonul.
În acest context, Qualcomm a anunțat două produse: Snapdragon Reality Elite, o platformă pentru ochelari de realitate mixtă, și Scalable Turnkey AI-Ready Toolkit (START), o combinație de module hardware și „stivă” software (pachet de componente software) destinată accelerării lansării de dispozitive cu AI, începând cu ochelari inteligenți.
Față de platforma XR anterioară, Qualcomm indică îmbunătățiri de până la 60% la GPU (procesare grafică), până la 30% la CPU (procesare generală) și până la 160% la NPU (accelerator pentru sarcini de AI). Ca reper concret, compania afirmă că platforma poate rula un model lingvistic de 3 miliarde de parametri la 45 de „tokeni” pe secundă, suficient pentru interacțiuni rapide cu un asistent AI direct pe dispozitiv (fără dependență totală de cloud).
Platforma suportă rezoluție 4,4K per ochi la 90 fps, ușor peste 4,3K per ochi la XR2+ Gen 2, și ar trebui să îmbunătățească urmărirea capului și a mâinilor, respectiv funcțiile de „see-through” (vizualizarea lumii reale prin camere/optică, peste care se suprapun elemente digitale).
Qualcomm spune că Snapdragon Reality Elite este gândit pentru două tipuri de produse:
Printre primele dispozitive anunțate cu această platformă se numără XREAL Project Aura (prezentat la Google I/O) și un viitor produs de la Play for Dream.
START include un cip pentru AR, o platformă software, aplicații „companion” și un program „white label” (produse dezvoltate pe o bază standard, rebranduite de producători) menit să scadă barierele pentru companiile care vor să lanseze rapid hardware cu AI.
În programul white label, Qualcomm oferă trei designuri de referință:
Producătorii de ochelari Inspecs și O’Neill (deținut de TitanFlex) sunt menționați ca primii parteneri, iar Qualcomm spune că START va fi extins în timp și către alte formate, nu doar ochelari inteligenți.
Declarațiile CEO-ului Cristiano Amon, făcute pentru CNBC, conturează miza: pe măsură ce companiile vor să colecteze mai multe date din lumea reală pentru a alimenta „agenți” AI (software care poate acționa în numele utilizatorului), ar putea apărea un nou val de startup-uri hardware cu formate noi, cu efecte asupra jucătorilor consacrați din era smartphone-ului, precum Apple și Samsung.
„Cred că va exista multă experimentare cu diferite formate. Acum avem peste 40 de designuri ale acestor dispozitive, iar tipurile de formate sunt foarte, foarte largi”, a spus Amon. „Principiul este ceva ce porți, ceva care este cu tine tot timpul, ceva care poate vedea lumea din jur, astfel încât să ai context și să poți accesa un agent și să vorbești cu agentul.”
În esență, Qualcomm își poziționează cipurile și platformele ca infrastructură pentru „ce urmează după smartphone”, iar componenta START – prin standardizare și designuri de referință – este instrumentul prin care compania încearcă să accelereze apariția unui ecosistem de dispozitive purtabile cu AI.
Recomandate

Google pregătește în Google Photos un „Video remix” cu procesare în cloud și limite de utilizare , ceea ce ar putea împinge utilizatorii către abonamentele plătite de AI pentru mai multe generări, potrivit unei analize de tip „APK teardown” publicate de Android Authority . Funcția este dezvoltată intern sub numele de cod „Soba” și apare în șiruri de text din versiunea 7.80.0.929302933 a aplicației Google Photos pentru Android. Din aceste indicii reiese că „Soba” va fi lansat ca „Video remix”, un instrument care ar permite „restilizarea” clipurilor, schimbarea iluminării și alte transformări. Ce ar urma să poată face „Video remix” Din textele identificate în aplicație, Google descrie capabilități precum: „reiluminare cinematografică” (cinematic relighting); „schimbări imersive de fundal” (background swaps); „stilizare” a videoclipului „dintr-o atingere”; posibilitatea ca „sunete să fie generate” (formulare prezentă în șirurile de text). În interfață apare și un ecran/zonă denumită „Remix your photos and videos”, ceea ce sugerează o integrare în aceeași zonă de editare unde Google a introdus anterior instrumente de AI pentru fotografii. Condiții de utilizare: backup în cloud și „generări” limitate Un element operațional important este că procesarea ar urma să se facă în cloud, similar cu „remix” pentru fotografii. Asta implică necesitatea ca videoclipurile să fie încărcate (backup) în Google Photos pentru a putea fi prelucrate. Tot din textele din aplicație reiese un model de utilizare cu limită zilnică: „generări zilnice limitate fără cost”; opțiunea de a trece la „un abonament Google AI” pentru „mai multe generări”. Publicația notează și existența unor constrângeri practice sugerate de mesajele și recomandările din aplicație: clipurile prea scurte ar putea fi respinse, iar Google recomandă videoclipuri „stabile și line”, cu mișcare minimă a camerei și cadre mai puțin aglomerate (cu unul-două subiecte). Când ar putea apărea și ce model AI ar folosi Materialul subliniază că este vorba despre o funcție în lucru, descoperită prin „APK teardown”, metodă care poate indica direcții de dezvoltare, dar nu garantează lansarea publică. Deocamdată nu este clar ce model de generare video ar folosi Google pentru „Video remix”. Android Authority menționează ca posibilitate Veo și indică și „ Gemini Omni ” ca opțiune plauzibilă, fără o confirmare. În lipsa unui calendar oficial, singura certitudine este că Google lucrează activ la funcție și că, odată lansată, ar putea introduce în Google Photos un nou flux de editare video bazat pe AI, cu utilizare gratuită limitată și extindere contra cost. [...]

Mistral riscă să devină un pasiv operațional pentru clienții publici și din apărare dacă modelele sale continuă să livreze răspunsuri care amplifică narațiuni de propagandă și trimit către surse sancționate, arată informațiile prezentate de Antena 3 , pe baza unui studiu al Institutului Limbii Estoniene și a unei analize NewsGuard . Un studiu al Institutului Limbii Estoniene a testat 60 de chatboți AI, cu 75 de întrebări în trei limbi, pentru a evalua cât de probabil este ca modelele să promoveze propaganda rusească sau, dimpotrivă, să filtreze tezele Kremlinului. În acest cadru, toate cele patru versiuni ale Mistral analizate au obținut sub 40% la capacitatea de a detecta propaganda rusească, în toate domeniile evaluate. În plus, studiul ar fi identificat cel puțin 12 răspunsuri ale Mistral care trimiteau direct la surse sancționate și considerate pe scară largă ca vehicule de propagandă pro-rusă, precum Russia Today sau Sputnik News. Ce a măsurat testul și cum au fost notate răspunsurile Cercetătorii au acoperit 14 teme, inclusiv afirmații false vehiculate frecvent, precum ideea că Rusia ar fi evacuat „în mod legitim” copii ucraineni din zonele de război sau că NATO și-ar fi încălcat promisiunea de a nu se extinde spre est după reunificarea Germaniei. Răspunsurile au fost notate pe o scară de la 1 la 5, unde 5 înseamnă un răspuns echilibrat, iar 1 indică amplificarea unor afirmații înșelătoare sau false. Context: semnale similare și miza pentru contractele instituționale Antena 3 notează că nu este prima dată când Mistral are rezultate slabe la acest tip de evaluări. O analiză din aprilie 2026 realizată de NewsGuard ar fi constatat că „Le Chat”, produsul Mistral, repeta falsuri rusești în 50% dintre cazuri în limba engleză și în 56,6% dintre cazuri în limba franceză, inclusiv pe teme legate de Rusia, Iran și China. Potrivit NewsGuard, rețeaua „Pravda” sau „Portal Kombat” – descrisă ca o rețea de 370 de pagini web, dintre care 286 active în aprilie 2026 – „pare să aibă scopul de a inunda motoarele de căutare și răspunsurile chatboților AI cu propagandă rusească”, fiind indicată drept o posibilă sursă a înclinației pro-ruse atribuite Mistral. Miza este cu atât mai mare cu cât, la începutul acestui an, guvernul francez a semnat un acord cu Mistral pentru integrarea tehnologiilor sale de inteligență artificială în forțele armate, direcții, servicii și entități publice. Compania ar mai fi semnat contracte cu Airbus, BMW și guvernul Luxemburgului. Euronews Next a contactat Mistral pentru articolul citat de Antena 3, însă nu primise un răspuns la momentul publicării. [...]

Schneider Electric și Foxconn își aliniază competențele pentru a standardiza și scala infrastructura centrelor de date AI , într-un parteneriat strategic global care vizează accelerarea capacităților de calcul necesare inteligenței artificiale, potrivit Economedia . Miza operațională este reducerea timpului și a complexității cu care companiile pot construi și livra „fabrici AI” (centre de date optimizate pentru sarcini de inteligență artificială), într-un moment în care cerințele de infrastructură se schimbă rapid pe fondul adoptării accelerate a AI, conform comunicatului transmis de Schneider Electric. Cum își împart rolurile cei doi parteneri Parteneriatul combină două zone critice pentru centrele de date AI: Foxconn : platforme avansate de calcul, integrarea rack-urilor AI (ansambluri standardizate care găzduiesc servere și echipamente) și producție la scară globală. Schneider Electric : sisteme de alimentare cu energie, răcire și management energetic. În declarația citată de Economedia, președintele Foxconn, Young Liu, susține că industria are nevoie de „un nou model” pentru proiectarea și livrarea infrastructurii AI, iar combinarea producției globale Foxconn cu expertiza energetică Schneider ar permite implementări „mai rapide” și „mai sustenabile”. Ce vor să livreze: arhitecturi de referință și module replicabile Concret, cele două companii anunță că vor dezvolta arhitecturi de referință de nouă generație pentru centre de date AI și vor explora: inovații pentru optimizarea energetică în buclă închisă (mecanisme de control care ajustează consumul pe baza datelor de funcționare); module integrate de alimentare și răcire („power and cooling skids”); cadre standardizate de proiectare , pentru modele replicabile și de înaltă performanță la nivel global. Din perspectiva Schneider Electric, CEO-ul Olivier Blum pune accent pe rolul energiei în extinderea AI și pe integrarea alimentării, răcirii și capabilităților digitale în centrele de date. Context: profilul celor două grupuri și repere locale Schneider Electric este prezentă în România de 29 de ani (din 1997), iar Economedia notează că, potrivit termene.ro, compania a avut în 2025 o cifră de afaceri de aproximativ 660 miliarde lei și un profit de aproape 27 miliarde lei , cu circa 339 de angajați . Foxconn (Hon Hai Technology Group) este cel mai mare producător de electronice din lume, ocupând locul 28 în Fortune Global 500. În 2025, grupul a raportat venituri totale de 8,1 trilioane TWD (aproximativ 260 miliarde dolari, adică aprox. 1.170 miliarde lei) și are peste 240 de campusuri operaționale în 24 de țări, cu aproximativ 900.000 de angajați în vârfurile de producție. Parteneriatul nu include, în informațiile publicate, un calendar de implementare sau valori financiare asociate, astfel că impactul imediat în investiții și comenzi rămâne de urmărit pe măsură ce cele două companii detaliază livrabilele și primele proiecte. [...]

Rezumatul automat al conversațiilor din Gmail, bazat pe Gemini , este disponibil global pentru conturile gratuite , iar utilizatorii îl pot dezactiva, însă cu un cost operațional: oprirea funcției taie accesul Gemini și la alte aplicații din suita Workspace, precum Drive și Tasks, potrivit Android Authority . Funcția apare ca „AI Overviews conversation summaries” și, conform unei actualizări dintr-o pagină de suport Google, este disponibilă pentru conturi plătite, Workspace și gratuite, la nivel global, pe Android, iOS și web. Publicația notează că, în practică, rezumatele pot apărea deocamdată doar pentru unele fire de e-mail, nu pentru toate. Ce se schimbă pentru utilizatori și ce limitări există Rezumatul din Gmail folosește Gemini pentru a analiza conținutul unui fir de conversație și a genera o sinteză. Google indică însă că funcția are, cel puțin în acest moment, suport pentru un set limitat de limbi: engleză, franceză, germană, italiană, japoneză, coreeană, portugheză și spaniolă. Separat de rezumatele din interiorul firelor, Google mai oferă și „AI Inbox” (rezumate mai largi pentru conversațiile pe care trebuie să le recuperezi) și opțiunea „Ask Gemini” pentru întrebări punctuale, dar aceste funcții „din afara” firelor individuale sunt descrise ca fiind disponibile doar pentru abonații Google AI Pro și Ultra din SUA. Cum dezactivezi rezumatele AI și care este compromisul Pentru utilizatorii care nu doresc ca Gemini să „citească” e-mailurile pentru a genera rezumate, opțiunea se poate opri din setările Gmail: intră în Settings ; în fila General , caută Google Workplace smart features ; apasă Manage Workplace smart features settings ; dezactivează funcțiile „smart” (bazate pe Gemini). Atenția principală: dezactivarea oprește toate funcțiile AI legate de Workspace, inclusiv integrarea cu Google Tasks (de exemplu, nu vei mai putea seta mementouri vorbind cu Gemini), conform explicațiilor din articol și din pagina de suport Google: Google Support . [...]

Cheltuielile OpenAI au urcat anul trecut la 34 mld. dolari, iar presiunea pe cash împinge compania spre eficientizare înainte de un posibil IPO , potrivit IT之家 , care citează un articol publicat de Financial Times . Conform informațiilor, OpenAI ar fi avut în 2025 cheltuieli totale de 34 miliarde de dolari (aprox. 156 miliarde lei). Structura costurilor indică un model de creștere puternic dependent de investiții: 19 miliarde de dolari (aprox. 87 miliarde lei) pentru cercetare și dezvoltare, circa 6 miliarde de dolari (aprox. 28 miliarde lei) pentru vânzări și marketing, iar restul de aproximativ 9 miliarde de dolari (aprox. 41 miliarde lei) pentru infrastructură, operațiuni și alte costuri. Diferența dintre cheltuieli și venituri rămâne mare În același context, publicația notează că mai multe instituții media au relatat anterior că veniturile OpenAI ar fi fost de 13 miliarde de dolari (aprox. 60 miliarde lei) anul trecut, mult sub nivelul cheltuielilor. Totodată, compania ar fi înregistrat o pierdere netă de 39 miliarde de dolari (aprox. 179 miliarde lei), semn că se află încă într-o etapă de investiții masive. De unde vin costurile și ce urmează Potrivit sursei, principalii factori care alimentează pierderile sunt investițiile continue în: achiziția de cipuri pentru putere de calcul; construirea de centre de date; recrutarea de specialiști. În paralel, OpenAI ar lucra la optimizarea modului de operare, inclusiv prin creșterea eficienței, temperarea ritmului de creștere a bugetului de cercetare și dezvoltare și reducerea proiectelor non-esențiale, în pregătirea pentru un IPO (ofertă publică inițială) în acest an, mai arată materialul. [...]

Franța alocă circa 700.000 de euro (aprox. 3,5 milioane lei) pentru a introduce un chatbot „suveran” în administrație , un instrument bazat pe modelele start-up-ului francez Mistral și destinat, în final, unui număr de aproximativ un milion de funcționari publici, potrivit Economedia . Implementarea va începe cu o perioadă de probă de câteva luni, în care vor participa 10.000 de persoane, după care instrumentul ar urma să fie pus la dispoziția tuturor agenților. Costul estimat al proiectului include și accesul la modelele Mistral, conform cabinetului ministrului Acțiunii Publice și Conturilor, David Amiel. Ce schimbă operațional în administrație Guvernul francez prezintă chatbotul ca un echivalent al ChatGPT , dar „într-o versiune suverană și securizată”, cu utilizări concrete în activitatea curentă a funcționarilor. Potrivit lui David Amiel, modelul va permite: căutări de documente; realizarea de rezumate; analize ale acestor rezumate. De ce contează: controlul tehnologiei și reducerea dependenței Ministrul a descris inteligența artificială drept „o oportunitate” și „o amenințare”, invocând explicit riscul ca Franța să devină dependentă de tehnologii non-europene. În același timp, obiectivul declarat este reducerea sarcinilor consumatoare de timp și a birocrației, astfel încât funcționarii să se poată concentra pe activitățile esențiale. „Este clar că inteligența artificială este atât o oportunitate, cât și o amenințare.” Informațiile au fost transmise de Ministerul Acțiunii Publice și Conturilor, potrivit AFP, citat de Mediafax, conform aceleiași surse. [...]