Știri
Știri din categoria Inteligență artificială

Primăria Capitalei ia în calcul semafoare coordonate de inteligență artificială, potrivit Gadget.ro, într-un proiect care ar viza peste 500 de intersecții și treceri de pietoni din București. Informațiile sunt prezentate de autorul Cosmin Mușat, care notează însă că inițiativa are, în acest moment, un obstacol major: finanțarea.
Conform articolului semnat de Cosmin Mușat, proiectul ar urma să fie implementat în patru etape, începând cu amenajarea unui centru de comandă la parterul clădirii în care funcționează Centrul Integrat Municipal pentru Situații de Urgență București. Ulterior, ar urma modernizarea succesivă a 92, 185 și 270 de intersecții și treceri de pietoni.
Modernizările ar include instalarea de senzori magnetometrici (senzori montați în asfalt și pe stâlpi, care pot detecta prezența vehiculelor), camere video, automate de dirijare a circulației, precum și butoane și dispozitive acustice pentru pietoni. Sistemul ar urma să sincronizeze semafoarele și să ajusteze timpii de semaforizare în timp real, în funcție de trafic, inclusiv cu prioritizare pentru transportul public.
„Momentan nu sunt bani.”
Costul proiectului este estimat la aproape 52 de milioane de euro, iar, potrivit sursei, în prezent se caută finanțare din fonduri europene. În același timp, studiile de fezabilitate nu sunt finalizate, ceea ce împinge orice decizie de implementare într-un orizont încă neclar.
Din perspectivă practică, asta înseamnă că proiectul rămâne, deocamdată, la nivel de intenție și planificare, iar calendarul depinde de două condiții: finalizarea documentației tehnico-economice și identificarea sursei de finanțare. În lipsa acestora, trecerea de la concept la execuție nu poate fi evaluată realist.
Recomandate

Vodafone Germania va elimina aproximativ 2.300 de posturi în următorii doi ani , într-o reorganizare care mizează pe automatizare și pe extinderea utilizării inteligenței artificiale pentru reducerea costurilor și accelerarea operațiunilor, potrivit Mobilissimo . Reducerea ar reprezenta circa 20% din totalul de aproximativ 12.000 de angajați ai operatorului pe piața germană. Decizia a fost comunicată personalului de Marcel de Groot , șeful Vodafone Germania, și este prezentată ca parte a unui plan de creștere a competitivității. Compania invocă presiuni tot mai mari în telecom: concurență puternică pe mobil, scăderea pieței TV, competiție în zona fibrei optice și efectele inflației asupra profitabilității. AI, folosită pentru procese interne și relația cu clienții În centrul reorganizării se află extinderea utilizării inteligenței artificiale, cu obiectivul de a automatiza o serie de activități. Concret, Vodafone vrea să folosească AI pentru: analiza problemelor de rețea; gestionarea campaniilor publicitare; anumite activități de asistență pentru clienți. În paralel, departamentele comerciale și cele de relații cu clienții ar urma să fie integrate mai strâns, iar echipele IT să colaboreze direct cu diviziile dedicate clienților rezidențiali și business, pentru simplificarea operațiunilor și reducerea timpilor de rezolvare. Investițiile continuă, iar discuțiile cu angajații urmează Reorganizarea nu ar însemna oprirea investițiilor: compania spune că va continua să aloce resurse pentru AI, infrastructură IT, fibră optică, servicii cloud și securitate, precum și pentru dezvoltarea canalelor digitale. Totodată, Vodafone afirmă că va căuta soluții „responsabile din punct de vedere social” pentru reducerea personalului. Discuțiile detaliate cu reprezentanții angajaților privind noua structură organizațională ar urma să înceapă la începutul anului viitor. (Informațiile sunt atribuite de Mobilissimo sursei Vodafone, unternehmen.vodafone.de, și unei relatări preluate via finance.yahoo.com.) [...]

Inteligența artificială intră în zona de investiții cu promisiunea de a simplifica deciziile, dar cu limite de acuratețe și costuri care trebuie controlate , potrivit declarațiilor lui Claudiu Cazacu, consulting strategist la XTB, la ZF Digital Summit 2026 , relatate de Ziarul Financiar . Cazacu spune că, în investiții, AI poate analiza portofoliul și, pe baza profilului clientului, a intereselor și a istoricului de interacțiune, să recomande instrumente financiare. XTB are, în acest sens, un proiect pilot în Chile, iar o variantă mai restrânsă funcționează deja în câteva piețe europene (Polonia, Cehia, Slovacia și Portugalia), unde AI răspunde la întrebări despre mișcările unui instrument. Un punct important din mesajul său este că tehnologia rămâne „probabilistică”, adică nu oferă garanția că surprinde realitatea cu acuratețe de 100%. Totuși, el indică o accelerare puternică a capabilităților în ultimul an – un an și jumătate, ceea ce alimentează așteptarea unor investitori că AI ar putea reduce stresul și ar putea face procesul decizional mai simplu. Ce se schimbă operațional pentru investitori și intermediari În viziunea lui Cazacu, zona financiară și investițiile – alături de programare – au fost printre primele domenii „tentante” pentru utilizatori și investitori în tehnologie. Miza practică este trecerea de la căutări și documentare fragmentată la interacțiuni de tip întrebare–răspuns și recomandări personalizate, integrate în platforme. El atrage însă atenția că, deși ideea de a „apăsa play” și a lăsa un program să execute automat este tentantă, nu toată lumea va accepta acest model, chiar dacă transformările în domeniul investițiilor vor fi „enorme”. Riscuri: bugete, securitate și suprafața de atac Pe lângă utilitate, Cazacu punctează explicit riscurile: companiile trebuie să fie atente la bugetele alocate AI și la partea de protecție. În opinia sa, AI „extinde suprafața de atac” și instrumentele disponibile, ceea ce va cere investiții majore în mai multe niveluri de securitate, inclusiv prin traininguri și actualizări. Un alt element operațional menționat este „suveranitatea datelor”: datele sunt păstrate în Europa, iar compania se raportează la respectarea regulamentelor existente, anticipând că vor urma și alte „secvențe de reglementare” care vor impune adaptări. Ce urmează: extinderea accesului și rolul tehnologiei în 2027 XTB are „multe proiecte în dezvoltare”, inclusiv inițiative deja active în regiune și în România, iar pentru 2027 planul este să continue extinderea accesului la piețe, prin creșterea numărului de instrumente și piețe disponibile. În acest context, Cazacu estimează că factorul uman nu va dispărea, dar tehnologia va avea un rol mai important decât în 2026. [...]

BRD vrea să treacă de la proiecte-pilot la soluții AI folosite în operațiunile curente în 2027 , cu efecte care ar urma să devină vizibile și pentru clienții băncii, potrivit Ziarul Financiar . Mesajul vine de la Daniel Marin , Chief Data Officer al BRD, în contextul planurilor de investiții în digitalizare, cloud și inteligență artificială. Banca își propune să folosească parteneriatele strategice ale grupului pentru a accelera maturizarea inițiativelor tehnologice, astfel încât acestea să nu rămână la nivel de „experimente” sau testări limitate, ci să fie integrate în activitatea de zi cu zi. „Vom continua şi în 2027 investiţiile în digitalizare, cloud şi inteligenţă artificială (...) Nu vrem să ne limităm la experimente tehnologice şi proiecte-pilot, ci să dezvoltăm soluţii care să aducă rezultate concrete.” Ce se schimbă, din perspectivă operațională Din declarațiile lui Daniel Marin, direcția pentru 2027 este trecerea către utilizare la scară mai mare a soluțiilor bazate pe date și AI (inteligență artificială), cu rezultate care ar urma să se vadă inclusiv în interacțiunea cu clienții. În același timp, BRD indică faptul că are „o strategie bine conturată” în zona de date și AI, iar proiectele livrate anul viitor ar urma să producă efecte măsurabile, nu doar demonstrații tehnologice. Reglementările, limită și oportunitate pentru AI în bănci Daniel Marin a punctat și rolul reglementărilor în adoptarea AI în sectorul bancar: acestea pot limita anumite implementări, dar pot funcționa și ca un catalizator pentru soluții mai bine controlate și mai sigure. În viziunea sa, utilizarea corectă a AI poate contribui la clienți mai bine informați și mai atenți la deciziile financiare, dar ridică și nivelul așteptărilor față de servicii. La ce se poate ajunge: AI-ul clienților „vorbește” cu AI-ul băncii O direcție menționată explicit este un scenariu în care instrumentele de inteligență artificială folosite de clienți ar putea comunica direct cu sistemele AI ale băncilor. Daniel Marin subliniază însă că această etapă nu este încă aproape, fiind necesare progrese atât tehnologice, cât și de reglementare. Pentru piață, semnalul relevant este că BRD își poziționează investițiile din 2027 ca un pas de industrializare a AI în bancă, nu doar de testare, ceea ce poate influența ritmul în care astfel de soluții devin standard în serviciile bancare. [...]

Samsung pregătește „Galaxy Claw”, o funcție care ar putea transforma Galaxy AI din chatbot în agent de automatizare pe telefon : în aplicația Samsung „ Personal Agent Core ” au apărut fragmente de cod care indică dezvoltarea unei capabilități menite să preia sarcini repetitive zilnice, direct prin integrarea cu aplicațiile și serviciile de pe dispozitiv. Informația pornește de la o relatare a publicației Android Authority (citată de ITHome ), care susține că noua funcție ar extinde rolul Galaxy AI dincolo de răspunsuri și generare de conținut, către executarea efectivă de acțiuni în aplicații. În cod apar descrieri care arată că „Personal Agent Core” ar ajuta Galaxy AI să „completeze sarcini pentru tine” lucrând cu aplicații și instrumente de pe telefon și din servicii conectate, inclusiv prin conectarea la aplicațiile instalate. Ce aplicații ar putea controla Galaxy AI prin „conectori” Codul menționat indică o listă de „conectori” (integrări) pe care Galaxy AI i-ar putea folosi pentru a citi informații și, potențial, pentru a declanșa acțiuni: Calendar (vizualizare, creare și administrare evenimente) Contacte (vizualizare și administrare) Galerie (vizualizare fotografii și videoclipuri) Gmail (vizualizare și administrare e-mail) Mesaje (vizualizare și trimitere mesaje) Notificări (vizualizare) Perplexity (căutare pe web) Telefon (inițiere și administrare apeluri) Reportofon (înregistrare și administrare audio) IT之家 notează că, din descrierile funcțiilor, reiese că Galaxy AI nu s-ar limita la a „citi” date, ci ar putea „apela” aceste instrumente pentru a executa operațiuni. Automatizări programate: sarcini recurente și administrare din aplicație O altă direcție evidențiată de cod este suportul pentru operațiuni programate (sarcini care rulează după un calendar). Galaxy AI ar putea ghida utilizatorul într-un dialog pentru setarea unei sarcini, întrebând ce trebuie făcut, cât de des și când să ruleze, după care să o creeze. Alternativ, utilizatorul ar putea configura manual sarcina, completând nume, instrucțiuni și planul de repetare. Opțiunile de repetare menționate includ: din oră în oră, zilnic, în zilele lucrătoare, săptămânal și personalizat. În plus, apar funcții de administrare precum istoric, „următoarea rulare”, rulare imediată, redenumire, editare, ștergere, precum și pauză/relansare a sarcinilor. De ce contează: execuție pe dispozitiv și limitări în modul de economisire a bateriei Un detaliu cu impact operațional este avertismentul din cod că sarcina „rulează pe acest dispozitiv” și că execuțiile pot fi întârziate când este activ modul de economisire a bateriei. IT之家 interpretează acest lucru ca un indiciu că „Galaxy Claw” ar putea depinde, cel puțin parțial, de procesare sau execuție locală, nu exclusiv de serverele Samsung. Deocamdată, informațiile provin din fragmente de cod și descrieri interne, astfel că rămâne neclar când va fi lansată funcția și în ce formă finală va ajunge la utilizatori. [...]

Modelele noi de AI din China sugerează ocolirea restricțiilor SUA la cipuri Nvidia. O analiză citată de Profit arată că mai multe modele lansate anul acesta de companii chineze includ indicii tehnice potrivit cărora, în dezvoltarea lor, ar fi fost folosite plăci video Nvidia la care aceste firme „nu ar fi trebuit să aibă acces” în contextul limitărilor impuse de Statele Unite. Unghiul cu miză pentru piață este cel de reglementare și conformare: dacă indiciile se confirmă, eficiența controalelor americane la exportul de hardware avansat pentru inteligență artificială este pusă sub semnul întrebării, cu potențiale consecințe atât pentru lanțurile de aprovizionare, cât și pentru companiile implicate în distribuție și intermediere. Potrivit materialului, concluzia vine dintr-un studiu realizat de Unemployment Labs , care a analizat modele asociate unor jucători chinezi din AI, între care DeepSeek , Moonshot AI, MiniMax și Ant Group. În textul disponibil nu sunt detaliate public indicatorii tehnici folosiți pentru a susține afirmația și nici tipurile exacte de cipuri Nvidia vizate, astfel că amploarea și mecanismul prin care ar fi fost obținut hardware-ul rămân neclare pe baza informațiilor furnizate. În plan practic, astfel de semnale cresc presiunea pentru înăsprirea verificărilor de export și pentru controale mai stricte asupra reexporturilor (revânzări prin terți) și a canalelor de distribuție care pot fi folosite pentru a ajunge la componente restricționate. În același timp, ele pot alimenta noi tensiuni comerciale SUA–China, într-un moment în care accesul la putere de calcul a devenit un avantaj competitiv direct în cursa globală pentru AI. [...]

Prima gală AI Music Awards arată că muzica generată cu inteligență artificială începe să intre în circuitul comercial , pe fondul disputelor tot mai dure din industrie privind drepturile de autor și folosirea operelor protejate la antrenarea modelelor, potrivit Digi24 . Evenimentul a avut loc vineri, la Los Angeles, și a premiat melodii create integral sau parțial cu ajutorul inteligenței artificiale, precum și persoanele din spatele acestora, într-un moment în care astfel de producții atrag milioane de ascultări și încep să apară în clasamente, conform Reuters, citată de publicație. Semnal pentru piață: AI-ul trece de la experiment la „produs” premiat Marile premii ale serii – pentru artistul, melodia și albumul anului – au fost câștigate de Xania Monet , un avatar muzical generat cu inteligență artificială, cunoscut pentru piesa R&B „How Was I Supposed to Know?”. Potrivit Billboard, menționat în articol, aceasta ar fi devenit prima melodie a unui artist bazat pe AI care a intrat într-unul dintre clasamentele sale radio. Creatorii și participanții au susținut că muzica realizată cu AI ar trebui recunoscută ca o formă nouă de expresie artistică, care presupune creativitate umană și multe ore de lucru. Producătorul muzical Drake Murphy a rezumat această idee într-o declarație făcută pe scenă: „Într-o lume în care toată lumea spune că inteligența artificială este falsă, omul din spatele ei este real.” Xania Monet a fost creată de Telisha „Nikki” Jones, care a spus că a scris personal versurile și a folosit ulterior inteligența artificială pentru a le transforma în melodii. Înaintea ceremoniei, Jones a afirmat că publicul „trebuie pur și simplu să se obișnuiască” cu acest tip de muzică și că nu crede că va dispărea curând. Cum au fost aleși câștigătorii Câștigătorii au fost desemnați de artiști AI membri ai Sonic Intelligence Academy , companie care, potrivit articolului, a dezvoltat: clasamente muzicale dedicate creațiilor realizate cu inteligență artificială; instrumente pentru identificarea acestora. Miza juridică: procese pentru antrenarea modelelor pe opere protejate Articolul plasează gala în contextul unei tensiuni crescânde între industria muzicală și companiile de inteligență artificială. Casele de discuri au intentat procese unor companii, inclusiv Anthropic și OpenAI, acuzând folosirea fără autorizație a unor opere protejate prin drepturi de autor pentru antrenarea modelelor. În paralel, administratorii patrimoniului artistic al lui Elvis Presley au inițiat, de asemenea, o acțiune în justiție legată de această practică. Companiile vizate susțin că utilizarea materialelor este acoperită de doctrina americană „fair use” (utilizare echitabilă), care permite în anumite condiții folosirea operelor fără licență. Temeri operaționale în industrie: presiune pe joburi și pe artiștii „tradiționali” Pe lângă disputa juridică, muzicieni și profesioniști din industrie se tem că proliferarea melodiilor generate automat ar putea reduce oportunitățile pentru artiștii umani și ar putea afecta locurile de muncă ale producătorilor, cântăreților, inginerilor de sunet și compozitorilor. Participanții la gală au respins însă ideea că muzica AI ar fi lipsită de valoare artistică, argumentând că mulți dintre nominalizați aveau povești și idei de transmis, dar nu dispuneau de toate competențele necesare pentru a compune sau interpreta. Unul dintre nominalizați, J. Frequency, a spus: „Multe dintre lucrurile pe care le facem în culise presupun muncă intensă, contrar opiniei generale. Arta este artă și cred că aceasta este doar o altă formă de exprimare.” În ansamblu, apariția unei gale dedicate și intrarea unor piese AI în clasamente sugerează că muzica generată cu inteligență artificială nu mai rămâne doar un experiment tehnologic, ci începe să fie tratată ca un segment distinct, cu propriile mecanisme de recunoaștere – în timp ce regulile de drepturi de autor rămân în dispută. [...]