Știri
Știri din categoria Inteligență artificială

Satya Nadella avertizează că AI poate deveni o bulă dacă e alimentată doar de investiții, într-o discuție la Forumul Economic Mondial de la Davos cu Larry Fink, directorul general al BlackRock. Mesajul lui Nadella către marile companii este că testul real al sustenabilității nu este entuziasmul din jurul tehnologiei, ci cererea și schimbarea efectivă a modului de lucru.
Șeful Microsoft, care a accelerat investițiile și integrarea inteligenței artificiale prin parteneriatul cu OpenAI și prin dezvoltările interne (inclusiv instrumentul Copilot), a abordat direct o temă care a alimentat îngrijorări pe Wall Street în a doua parte a lui 2025: riscul ca piața AI să semene cu o bulă.
În conversația de la Davos, Nadella a spus că un indiciu al unei bule ar fi ca avansul AI să fie împins doar de investiții și de oferta de tehnologie, nu de adopția reală în economie. El a argumentat că, dacă atenția publică rămâne concentrată exclusiv pe companiile de tehnologie și pe partea de „ofertă”, atunci semnalul este problematic.
„Un semn revelator că ne aflăm într-o bulă este faptul că majoritatea exemplelor pozitive vin aproape exclusiv din sectorul tehnologic. Dacă doar companiile care dezvoltă sau vând inteligență artificială par să beneficieze de pe urma ei, iar restul economiei nu vede rezultate clare, atunci e posibil ca hype-ul din jurul AI-ului să nu reflecte încă o valoare reală pe scară largă. În cele din urmă, cheia este prețul kW/token — acolo se vede dacă tehnologia e sustenabilă sau doar o promisiune scumpă.”
În aceeași logică, Nadella a sugerat că discuția despre AI trebuie mutată de la performanța tehnologiei la modul în care companiile o folosesc pentru a-și reorganiza munca și a obține rezultate măsurabile.
Nadella a susținut că soluția pentru a evita o adopție superficială este schimbarea fluxurilor de lucru astfel încât să se potrivească „designului structural” al AI. Cu alte cuvinte, nu este suficientă introducerea unor instrumente noi peste procese vechi, ci e nevoie de reproiectarea proceselor.
El a formulat această idee ca pe o responsabilitate de management: liderii trebuie să schimbe munca (fluxul de lucru) odată cu tehnologia, nu doar să adauge tehnologia în organizație. În viziunea sa, acesta este punctul în care se vede diferența dintre investiție și productivitate.
Nadella a comparat momentul actual cu anii 1980, când informatizarea a schimbat birourile și a creat o nouă categorie de angajați, „munca de cunoaștere” (activități bazate pe informație și analiză, susținute de software). El a spus că un fenomen similar ar urma să se repete în contextul AI.
În același timp, a descris AI ca pe o „inversare completă” a felului în care circulă informația într-o companie: în locul proceselor lente, ierarhice, AI ar „aplatiza” fluxul informațional, ceea ce obligă la regândirea structurii organizaționale. Această tranziție, a avertizat el, poate fi mai dificilă pentru companiile foarte mari, unde schimbarea fluxurilor de lucru se lovește de departamente, specializări și practici consolidate.
Potrivit Fortune, datele din cea de-a 29-a ediție a sondajului PwC Global CEO Survey arată un contrast clar între interesul crescut pentru inteligența artificială și rezultatele concrete obținute de companii. Doar 10%–12% dintre acestea spun că au observat un impact real asupra veniturilor sau costurilor, în timp ce 56% recunosc că nu au obținut nimic din folosirea tehnologiei.
Tot ei notează și o constatare anterioară, din august 2025, potrivit căreia 95% dintre proiectele-pilot de inteligență artificială generativă eșuau. În acest context, Mohamed Kande, președintele global al PwC, a spus la Davos că o parte dintre directori sunt prudenți și au încredere limitată în această etapă a ciclului de adopție, iar diferența o face execuția: companiile care văd beneficii „pun bazele” corect.
În discuția cu Fink, Nadella a avertizat că organizațiile mari se confruntă cu o provocare de ritm: dacă viteza schimbării interne nu ține pasul cu ceea ce permite tehnologia, pot fi depășite de jucători mai mici care reușesc să atingă rapid scară folosind aceste instrumente.
Totuși, el a recunoscut că marile organizații au încă avantaje importante, precum relațiile, datele și know-how-ul. Condiția, în interpretarea sa, este ca aceste resurse să fie folosite pentru a schimba stilul de management și modul de lucru; altfel, pot deveni un obstacol în loc de un atu.
Recomandate

Microsoft reduce discret integrarea Copilot în Windows 11 , potrivit Windows Central , renunțând la mai multe funcții anunțate încă din 2024 și schimbând strategia privind inteligența artificială din sistemul de operare. Decizia vizează în special eliminarea sau amânarea unor integrări directe în zone cheie precum Setări, notificări și File Explorer, acolo unde Copilot ar fi trebuit să devină un asistent omniprezent. Inițial, Microsoft promitea o integrare profundă a Copilot în Windows 11, inclusiv sugestii inteligente în notificări sau acțiuni directe în File Explorer fără deschiderea altor aplicații. La aproape doi ani de la anunț, aceste funcții nu au mai fost lansate, nici măcar în versiuni de test. În schimb, compania a ales să păstreze unele funcționalități de inteligență artificială, dar fără eticheta Copilot și cu o prezență mai discretă. Ce se schimbă concret în Windows 11: integrarea Copilot în notificări este, cel mai probabil, abandonată; aplicația Setări include căutare semantică, dar fără branding Copilot; File Explorer oferă acțiuni asistate de AI, însă trimite utilizatorul către alte aplicații; infrastructura „Copilot Runtime” a fost redenumită în „Windows AI APIs”. Microsoft recunoaște că unele funcții prezentate public pot fi modificate sau chiar eliminate în funcție de feedback-ul utilizatorilor. Surse citate de publicație indică faptul că gigantul american încearcă în 2026 să reducă ceea ce este perceput drept „supraîncărcare cu AI” în Windows 11 , după critici legate de aglomerarea inutilă a sistemului. Noua direcție nu înseamnă renunțarea la inteligența artificială, ci o utilizare mai atentă și opțională a acesteia. Funcțiile AI vor rămâne acolo unde sunt utile, dar vor putea fi dezactivate mai ușor, iar brandingul Copilot va fi rezervat în special serviciilor din ecosistemul Microsoft 365. În esență, Microsoft încearcă să corecteze percepția negativă creată de integrarea agresivă a AI, mizând pe o experiență mai echilibrată și mai puțin intruzivă pentru utilizatori. [...]

Giganți din industria tehnologică, printre care AMD, Microsoft, NVIDIA și OpenAI, au anunțat formarea unui consorțiu pentru dezvoltarea unui standard deschis de interconectare optică destinat infrastructurilor AI. Inițiativa poartă numele Optical Compute Interconnect Multi-Source Agreement ( OCI MSA ) și vizează modul în care vor fi conectate sistemele de calcul din centrele de date care rulează modele de inteligență artificială de mari dimensiuni. Consorțiul reunește șase membri fondatori: AMD, Broadcom, Meta, Microsoft, NVIDIA și OpenAI . Scopul principal este definirea unei specificații tehnice comune care să permită echipamentelor produse de companii diferite să funcționeze împreună în infrastructurile AI de tip hyperscale. De ce apare această inițiativă Creșterea rapidă a dimensiunii clusterelor AI pune presiune pe tehnologiile de interconectare utilizate în prezent în centrele de date. Conexiunile tradiționale pe cupru devin limitate în ceea ce privește lățimea de bandă, consumul energetic și distanța la care pot transmite date. Prin urmare, consorțiul propune trecerea către interconectări optice , care folosesc fibre și semnale optice pentru a transmite date între procesoare, acceleratoare AI și echipamente de rețea. Obiectivele consorțiului Potrivit anunțului, OCI MSA urmărește trei direcții principale: definirea unei specificații deschise și interoperabile pentru interconectările utilizate în clustere AI de mari dimensiuni; sprijinirea tranziției industriei de la conexiuni pe cupru la interconectări optice cu consum redus de energie ; dezvoltarea unui ecosistem multi-vendor , care să reducă dependența de soluții proprietare și să permită interoperabilitatea echipamentelor produse de companii diferite. Ce prevede prima specificație tehnică Prima specificație publicată de consorțiu descrie o interfață optică de aproximativ 200 Gbps , destinată conexiunilor din interiorul centrelor de date. Sistemul utilizează tehnici precum multiplexarea pe lungimi de undă și transmisia bidirecțională pe aceeași fibră, pentru a crește densitatea conexiunilor și eficiența energetică. Documentul tehnic stabilește și parametri pentru sincronizare, corecția erorilor și funcționarea transceiverelor optice pe distanțe tipice din centrele de date, de până la aproximativ 500 de metri de fibră optică . Context Standardele de interconectare sunt considerate critice pentru infrastructura AI deoarece performanța modelelor depinde nu doar de puterea GPU-urilor sau a acceleratoarelor, ci și de viteza cu care acestea pot comunica între ele. Prin crearea unui standard deschis, companiile implicate încearcă să faciliteze dezvoltarea infrastructurilor AI de mari dimensiuni și să accelereze adoptarea tehnologiilor optice în centrele de date. [...]

OpenAI își schimbă strategia și se concentrează pe programare și clienți business , potrivit The Wall Street Journal , într-o mișcare care marchează o retragere din proiectele secundare și o încercare de a valorifica mai eficient avantajul tehnologic. Decizia este analizată de CEO-ul Sam Altman și de Mark Chen , iar angajații urmează să primească detalii oficiale în perioada următoare, după ce planul a fost deja prezentat intern de Fidji Simo ca un efort de a fixa direcția companiei pe activitățile esențiale. Schimbarea nu vine din senin, ci continuă o serie de ajustări începute încă din 2025, când OpenAI a suspendat inițiative precum publicitatea, agenți pentru sănătate sau funcții de cumpărături, pentru a redirecționa resursele către îmbunătățirea ChatGPT. Noua etapă merge însă mai departe și stabilește două priorități clare: dezvoltarea instrumentelor de programare extinderea soluțiilor pentru companii Această repoziționare apare pe fondul unei competiții intense, în special cu Anthropic, ale cărei modele sunt percepute ca fiind mai performante în sarcini de codare. Deși OpenAI susține că produsul său Codex și-a triplat numărul de utilizatori săptămânali din ianuarie 2026, piața rămâne una disputată, iar integrarea în ecosisteme populare devine decisivă. În paralel, conducerea companiei consideră că principala problemă nu mai este capacitatea tehnologică, ci implementarea în mediul real. Directorul financiar Sarah Friar sublinia încă din ianuarie că obiectivul pentru 2026 este „adopția practică”, adică transformarea capabilităților AI în instrumente utilizate zilnic de companii și instituții. Câteva repere relevante pentru contextul actual: Indicator Valoare estimată Utilizatori săptămânali ChatGPT peste 900 milioane Venituri recurente anuale peste 20 miliarde dolari Evaluare companie (martie 2026) aproximativ 730 miliarde dolari În acest context, presiunea este dublă: competiția tehnologică și nevoia de a demonstra că investițiile masive pot genera venituri sustenabile, mai ales în perspectiva unei posibile listări la bursă spre finalul anului 2026. Practic, OpenAI încearcă să treacă de la statutul de lider în cercetare la cel de jucător dominant în aplicații comerciale. [...]

ChatGPT integrează peste 14 aplicații populare și face un pas important spre ideea de „super-aplicație” digitală , permițând utilizatorilor să comande mâncare, să rezerve curse sau să creeze playlisturi direct din conversație. Potrivit TechCrunch , OpenAI a extins sistemul de integrări cu servicii externe astfel încât mai multe acțiuni online să poată fi realizate prin simple comenzi în limbaj natural, fără a părăsi interfața chatbotului. Funcția a fost prezentată inițial la OpenAI DevDay din octombrie 2025 , când platforma avea doar șapte parteneri. În prezent, lista a depășit 14 aplicații , incluzând servicii populare precum Uber, DoorDash, Spotify, Canva, Expedia sau Target. Integrarea este disponibilă pentru utilizatorii autentificați din Statele Unite și Canada , inclusiv pentru cei care folosesc planul gratuit. Cum funcționează integrările Utilizatorii pot activa un serviciu direct din conversație, tastând numele aplicației în prompt. De exemplu, o comandă precum „Spotify, creează un playlist pentru o cină” permite chatbotului să genereze lista și să o salveze în contul utilizatorului. Aplicațiile pot fi conectate și din meniul Settings – Apps and Connectors , iar după conectare ChatGPT poate afișa elemente interactive direct în chat, precum: hărți pentru curse sau locații playlisturi muzicale interfețe de rezervare coșuri de cumpărături Prin conectarea conturilor, utilizatorii permit accesul la anumite date. De exemplu, integrarea cu Spotify oferă acces la playlisturi și istoricul de ascultare pentru personalizarea recomandărilor. Serviciile disponibile în prezent Printre aplicațiile care pot fi conectate în ChatGPT se numără: Booking.com Canva Coursera DoorDash Expedia Figma Quizlet Spotify Target Uber Uber Eats Wix Angi Zillow OpenAI a confirmat că OpenTable, PayPal și Walmart urmează să fie adăugate ulterior. O nouă strategie după GPT Store Această inițiativă marchează a doua încercare a OpenAI de a construi un ecosistem de aplicații în jurul ChatGPT , după lansarea GPT Store în 2024, care nu a reușit să genereze interes major. Noua strategie se bazează pe parteneriate directe cu branduri mari și pe o infrastructură tehnică numită Apps SDK , construită pe standardul Model Context Protocol pentru conectarea modelelor AI cu servicii externe. Opinie: ChatGPT se apropie de modelul „super-app” Extinderea integrărilor sugerează că OpenAI încearcă să transforme ChatGPT într-un hub digital central , similar aplicațiilor „super-app” din Asia, unde mai multe servicii sunt accesate dintr-un singur loc. Dacă această strategie va avea succes, utilizatorii ar putea începe să își planifice călătorii, să facă cumpărături sau să consume conținut fără să mai deschidă alte aplicații, iar ChatGPT ar deveni interfața principală dintre utilizator și internet. În același timp, modelul ridică întrebări legate de concurență între servicii similare și de modul în care platforma va decide ce aplicații sau rezultate sunt afișate utilizatorilor. [...]

Microsoft a lansat Copilot Health , un spațiu dedicat în asistentul său AI care analizează datele personale de sănătate , noul serviciu agregă informații provenite din dispozitive purtabile, dosare medicale electronice și rezultate de laborator pentru a crea ceea ce compania descrie drept „o poveste coerentă” a stării de sănătate a utilizatorului. Platforma a deschis lista de așteptare pe 12 martie 2026 și va fi lansată treptat, inițial pentru adulții vorbitori de limba engleză din Statele Unite. Prin această inițiativă, Microsoft intră direct pe piața aplicațiilor de sănătate bazate pe inteligență artificială, alăturându-se unor servicii similare lansate recent de OpenAI și Anthropic. Copilot Health apare ca un tab separat în interfața Copilot, atât pe web, cât și în aplicația mobilă. Utilizatorii își creează un profil de sănătate introducând informații de bază precum vârsta și sexul, după care pot conecta diferite surse de date. Sistemul poate analiza rezultatele analizelor medicale, interpreta datele provenite de la dispozitive wearable și identifica conexiuni între diferite tipuri de informații, ajutând utilizatorii să își înțeleagă mai bine starea de sănătate sau să pregătească întrebări pentru consultațiile medicale. Platforma folosește trei tipuri principale de conectări pentru colectarea datelor. Informațiile provenite de la dispozitive purtabile, inclusiv activitatea fizică, somnul sau semnele vitale, pot fi integrate din peste 50 de dispozitive, printre care Apple Health, Oura sau Fitbit. Dosarele medicale electronice sunt conectate prin infrastructura HealthEx, care include date de la zeci de mii de organizații medicale, iar rezultatele analizelor de laborator pot fi integrate prin compania Function, specializată în testări medicale. Microsoft afirmă că datele de sănătate și conversațiile utilizatorilor sunt stocate separat de restul interacțiunilor Copilot, sunt criptate și nu sunt utilizate pentru antrenarea modelelor AI. Compania subliniază că utilizatorii pot revoca oricând accesul la orice sursă de date conectată. În același timp, compania promovează Copilot Health ca un pas către ceea ce numește „superinteligență medicală”, o viziune în care inteligența artificială ar combina cunoștințele generale ale unui medic de familie cu expertiza specializată din diverse domenii medicale. Această direcție este susținută de sistemul experimental Microsoft AI Diagnostic Orchestrator, aflat încă în fază de cercetare. Totuși, lansarea serviciului ridică și întrebări privind reglementarea și protecția datelor. Microsoft a confirmat că Copilot Health nu este supus legii americane HIPAA privind protecția datelor medicale, deoarece serviciul funcționează direct pentru consumatori, care își furnizează singuri informațiile. Această situație înseamnă că platforma nu intră sub aceleași reguli stricte aplicate instituțiilor medicale. Reacțiile inițiale din mediul medical sunt prudente. Unii specialiști consideră că instrumentele de acest tip ar putea ajuta pacienții să înțeleagă mai bine informațiile medicale și să se pregătească pentru consultații, într-un context în care sistemele de sănătate sunt tot mai aglomerate. În același timp, există îngrijorări legate de confidențialitatea datelor și de posibilitatea ca interpretarea automată a unor informații să creeze anxietate sau să determine consultații medicale inutile. Microsoft subliniază că Copilot Health nu este conceput pentru a diagnostica sau trata boli și nu înlocuiește consultul medical profesional. [...]

Sam Altman spune că inteligența artificială ar putea fi vândută „la contor”, precum electricitatea , sugerând un model economic în care utilizatorii plătesc strict pentru cantitatea de „inteligență” consumată. Declarația, făcută la un eveniment major al industriei financiare din SUA, a devenit rapid virală și a relansat dezbaterea despre modul în care va fi controlat și tarifat accesul la tehnologiile AI. Potrivit NDTV Profit , directorul OpenAI a vorbit despre această viziune pe 11 martie 2026, la Infrastructure Summit organizat de BlackRock în Washington. Într-o discuție cu Bayo Ogunlesi, președintele Global Infrastructure Partners, Altman a explicat că inteligența artificială ar putea deveni o infrastructură digitală de bază, accesată la cerere, similar cu apa sau electricitatea. Modelul de funcționare este deja vizibil în industria AI. Companiile care dezvoltă modele mari de limbaj taxează utilizarea în funcție de „tokenuri”, unități care reprezintă textul sau datele procesate de sistem. Acest mecanism permite gestionarea eficientă a resurselor de calcul, mai ales în perioadele de cerere intensă pentru servicii bazate pe inteligență artificială. Altman a subliniat că obiectivul companiei este extinderea masivă a accesului la aceste tehnologii. „Vrem să inundăm lumea cu inteligență. Vrem ca oamenii să o folosească pentru orice”, a spus el, indicând că inteligența artificială ar putea deveni un element central al economiei digitale, de la productivitate personală până la procese industriale complexe. Declarațiile vin într-un context de investiții uriașe în infrastructura AI. Potrivit unei analize publicate de Fortune , companiile din domeniu investesc zeci de miliarde de dolari în centre de date și capacitate de calcul pentru a susține dezvoltarea modelelor avansate. În paralel, OpenAI a atras recent finanțări masive pentru extinderea infrastructurii, inclusiv cu sprijinul unor investitori majori din sectorul tehnologic. Reacțiile din mediul online au fost însă împărțite. Unii utilizatori au comparat ideea cu scenarii distopice din cultura pop, sugerând că „inteligența ca utilitate” ar putea transforma gândirea asistată de AI într-un serviciu plătit permanent. Alții au remarcat că analogia cu electricitatea ar putea implica, pe termen lung, și reglementări stricte din partea statului dacă inteligența artificială devine infrastructură critică. Conceptul nu este nou în discursul lui Altman. În 2025, el declara într-un eveniment economic că industria se apropie de momentul în care va putea oferi „inteligență prea ieftină pentru a fi contorizată”, susținând că prețul procesării AI a scăzut de peste zece ori pe an în ultimii ani, după cum relata Inkl . Totuși, în 2026 discuția capătă o dimensiune diferită, pe fondul costurilor uriașe ale infrastructurii, al consumului de energie și al întrebărilor tot mai frecvente despre cine va controla accesul la această tehnologie. [...]