Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Inteligența artificială ar putea elimina în cinci ani până la 50% din joburile „entry-level” de birou, potrivit unei evaluări făcute de CEO-ul Anthropic, Dario Amodei, într-un interviu preluat de IT之家. Mesajul are o miză operațională directă pentru companii: presiunea de a reproiecta rapid rolurile de început de carieră și traseele de formare, pe măsură ce AI devine capabilă să preia sarcini standardizate.
Amodei susține că AI are încă „un spațiu uriaș de dezvoltare”, comparând evoluția cu un curcubeu „fără capăt”, iar creșterea puterii de calcul (capacitatea de procesare necesară antrenării și rulării modelelor) ar avea „un drum lung” înainte. În acest context, el estimează că, în următorii cinci ani, AI ar putea înlocui „până la 50%” din posturile de birou pentru angajații aflați la început de drum.
Afirmația vizează în special munca de tip rutinier din zona „white-collar” (activități de birou), unde o parte importantă a sarcinilor poate fi formalizată și delegată unor sisteme AI.
În aceeași discuție, Amodei spune că nivelul de încredere al societății în AI rămâne insuficient, ceea ce face ca tehnologia să se răspândească „cu viteza încrederii”. El pune o parte din această reticență pe seama faptului că industria nu a livrat unele promisiuni optimiste din trecut, în timp ce avertismentele privind riscurile s-au acumulat.
„Oamenii vor suspecta că ceea ce spunem este doar un castel în aer, așa că trebuie să construim cu adevărat ceea ce ne propunem.”
Amodei avertizează că industria nu ar trebui să minimalizeze șocul potențial asupra pieței muncii și că este necesar ca AI să genereze „o valoare pozitivă” mai mare. În termeni practici, asta înseamnă că firmele vor fi împinse să găsească un echilibru între câștigurile de productivitate și modul în care își reorganizează recrutarea, instruirea și rolurile de început de carieră, într-un interval de timp relativ scurt.
Notă: IT之家 citează publicația The Decoder ca sursă a interviului și a declarațiilor atribuite lui Dario Amodei.
Recomandate
Administrația Trump încearcă să refacă punțile cu Anthropic , pe fondul temerilor că noul model „Mythos” ar putea amplifica atacurile cibernetice , potrivit South China Morning Post . Discuția de la Casa Albă cu CEO-ul Dario Amodei are loc după un conflict deschis cu Pentagonul , care a limitat drastic utilizarea tehnologiei companiei în instituțiile federale. Întâlnirea – prima de acest tip după disputa de la începutul anului – sugerează că cele două părți ar putea încerca să reconstruiască încrederea, într-un moment în care guverne și industrii încearcă să înțeleagă rapid implicațiile modelului Mythos, despre care există temeri că ar putea face atacurile cibernetice complexe mai ușor și mai rapid de executat. De ce contează: riscul operațional pentru bănci și instituții financiare Publicația notează că industria bancară este considerată deosebit de vulnerabilă, din cauza sistemelor IT vechi („legacy”, adică infrastructură tehnologică moștenită, dificil de modernizat integral), care pot deschide un număr mare de puncte slabe. Oficialii guvernamentali din cel puțin trei țări – SUA, Canada și Marea Britanie – s-au întâlnit cu lideri din banking pentru a discuta amenințările asociate cu Mythos. TJ Marlin, CEO al firmei de securitate pentru inteligență artificială Guardrail Technologies, a indicat că „stivele” tehnologice din instituțiile financiare combină instrumente moderne cu software vechi de decenii, ceea ce poate crește suprafața de atac. Ce au discutat Casa Albă și Anthropic La întâlnire au participat, între alții, secretarul Trezoreriei Scott Bessent și șefa de cabinet Susie Wiles, potrivit Axios, citat de South China Morning Post. Casa Albă a transmis, într-un comunicat, că discuția a fost „productivă și constructivă” și a vizat colaborarea, inclusiv „abordări și protocoale” comune pentru provocările asociate cu scalarea tehnologiei. De asemenea, părțile au discutat despre echilibrul dintre inovare și siguranță, iar administrația a spus că intenționează să aibă discuții similare și cu alte companii importante din domeniul AI. Anthropic a descris întâlnirea drept „productivă” și a precizat că a vizat priorități comune precum securitatea cibernetică, poziția SUA în „cursa AI” și siguranța inteligenței artificiale. Context: de la interdicții federale la proces cu Pentagonul Înainte de lansarea Mythos, guvernul SUA și compania din Silicon Valley au avut un dezacord privind utilizările permise ale AI. După luni de negocieri tensionate, Pentagonul a aplicat Anthropic o desemnare formală de risc în lanțul de aprovizionare, limitând sever utilizarea tehnologiei, după ce start-up-ul ar fi refuzat să elimine „gardurile de protecție” care împiedicau folosirea AI pentru arme autonome sau supraveghere internă. Ulterior, președintele Donald Trump a criticat public compania, iar Anthropic a dat în judecată Pentagonul în martie, încercând să blocheze includerea pe o listă de securitate națională. Întrebat de reporteri despre întâlnirea cu Anthropic, Trump a răspuns: „Nu am nicio idee.” Ce este „Mythos” și cum este testat Mythos a fost anunțat pe 7 aprilie și este implementat inițial către un grup select de companii, prin „Project Glasswing” – o inițiativă controlată care permite organizațiilor să folosească modelul „Claude Mythos Preview” (încă nelansat public) pentru a căuta vulnerabilități de securitate cibernetică. Anthropic susține că este cel mai capabil model al său pentru programare și „sarcini agentice” (adică poate acționa autonom). Experți citați de publicație avertizează însă că tocmai capacitatea avansată de a scrie cod ar putea oferi o abilitate fără precedent de a identifica vulnerabilități și de a concepe metode de exploatare a acestora. [...]
CEO-ul Anthropic , Dario Amodei, merge vineri la Casa Albă pentru o întâlnire cu șefa de cabinet Susie Wiles, într-un moment în care compania se judecă cu administrația Trump după ce modelul său de inteligență artificială Claude a fost „pus pe lista neagră” pentru utilizare guvernamentală , potrivit CNN . Miza întâlnirii ține de felul în care SUA încearcă să împace o linie dură față de Anthropic cu riscurile de securitate națională ale renunțării la o tehnologie considerată de vârf. Amodei urmează să se întâlnească cu Susie Wiles, au declarat pentru CNN două surse familiarizate cu discuțiile. Axios a relatat prima despre întâlnire. Anthropic a refuzat să comenteze. De ce contează: guvernul vrea acces la tehnologie, dar conflictul e în instanță Întâlnirea are loc pe fondul unei dispute între companie și administrația Trump, după ce președintele a anunțat că guvernul va rupe legăturile cu Anthropic. Potrivit articolului, ruptura a venit după ce Anthropic nu a acceptat condiții care ar fi permis armatei să folosească Claude pentru „toate scopurile legale”, inclusiv arme autonome și supraveghere în masă. Până de curând, Claude era singurul model de inteligență artificială disponibil în rețeaua clasificată a Pentagonului, notează CNN. După eșecul negocierilor, Pentagonul a declarat Anthropic „risc pentru lanțul de aprovizionare” – o etichetă folosită anterior doar pentru companii asociate cu adversari străini – ceea ce ar echivala, practic, cu excluderea companiei din contractele guvernamentale. Ce se întâmplă în justiție Anthropic a dat în judecată administrația Trump. Luna trecută, un judecător federal din California a blocat efortul guvernului de a „pedepsi” compania, stabilind că agențiile federale din afara Departamentului Apărării nu pot folosi această desemnare de „risc pentru lanțul de aprovizionare” pentru a rupe legăturile cu Anthropic. Guvernul a făcut apel. Într-un dosar separat, la două săptămâni după acea decizie, administrația a obținut o victorie la Curtea de Apel a Circuitului DC: instanța a spus că nu va împiedica Departamentul Apărării să taie legăturile cu Anthropic pe durata procesului. În decizia unanimă, instanța a argumentat că o intervenție în acel moment: „ar forța armata Statelor Unite să prelungească relația cu un furnizor nedorit de servicii critice de inteligență artificială în mijlocul unui conflict militar semnificativ în desfășurare”. „Mythos”, instrumentul care complică ruptura În paralel, CNN arată că guvernul american încearcă să cântărească implicațiile de securitate națională ale renunțării la tehnologia Anthropic, inclusiv un instrument numit „Mythos”, descris ca fiind capabil să identifice amenințări de securitate cibernetică, dar care poate oferi și o „hartă” pentru atacatori despre cum să lovească firme sau instituții guvernamentale. Bloomberg a relatat că Office of Management and Budget a transmis agențiilor că se pregătește să le ofere acces la Mythos „pentru a se pregăti”. Axios a mai relatat că și Casa Albă discută pentru a obține acces la Mythos. Anthropic a refuzat să comenteze dacă administrația Trump lucrează pentru a testa acest instrument. Un oficial al Casei Albe a declarat pentru CNN că administrația „se implică proactiv” pentru a proteja SUA și că orice tehnologie nouă care ar putea fi folosită de guvern necesită o perioadă tehnică de evaluare „pentru fidelitate și securitate”. Ce urmează Din informațiile publicate nu reiese agenda exactă a întâlnirii de la Casa Albă și nici dacă aceasta va schimba poziția Pentagonului față de Anthropic. În schimb, contextul indică o tensiune de fond: guvernul cere libertate totală de utilizare a modelelor AI în timp de război, iar Anthropic susține că modelele nu sunt încă suficient de fiabile pentru arme autonome și că legislația SUA nu ține pasul cu riscurile supravegherii în masă. [...]
Papa Leon al XIV-lea avertizează că folosirea IA pentru manipulare poate amplifica polarizarea și violența , într-un mesaj cu implicații directe pentru dezbaterea de reglementare a conținutului digital și a instrumentelor generative, potrivit G4Media . Într-un discurs la Universitatea Catolică a Africii Centrale din Yaoundé (Camerun), el a criticat utilizarea inteligenței artificiale pentru a alimenta „polarizarea, conflictele, frica și violența”. În intervenția sa, Papa a susținut că miza depășește „utilizarea noilor tehnologii” și ține de „înlocuirea progresivă a realității prin simularea acesteia”, cu efecte asupra relației societății cu adevărul. „Provocarea reprezentată de aceste sisteme este mai profundă decât pare: nu este vorba doar despre utilizarea noilor tehnologii, ci despre înlocuirea progresivă a realității prin simularea acesteia.” De ce contează: presiune publică pentru reguli mai stricte privind conținutul generat de IA Mesajul vine pe fondul criticilor tot mai numeroase legate de folosirea imaginilor generate de inteligența artificială în scopuri politice. În acest context, materialul menționează un episod în care președintele american Donald Trump a publicat o imagine generată cu IA în care apărea ca sfânt, ulterior eliminată. Papa i-a îndemnat pe studenți să prețuiască „alteritatea oamenilor reali”, în detrimentul „răspunsului funcțional” al chatboților, a căror utilizare a devenit răspândită în rândul generațiilor tinere. „Când simularea devine normă (...) trăim ca și cum am fi în bule impermeabile unii față de alții (...) Așa se răspândesc polarizarea, conflictul, frica și violența.” „Fața ascunsă” a IA: costuri ecologice și lanțuri de aprovizionare cu pământuri rare În același discurs, Papa a legat dezvoltarea accelerată a tehnologiilor digitale de „devastarea ecologică și socială” asociată cu „cursa frenetică” pentru materii prime și elemente din pământuri rare, esențiale pentru electronica modernă. Textul subliniază că inteligența artificială se bazează în mare măsură pe mineritul de cobalt, ale cărui costuri de mediu, sociale și umane sunt suportate de Africa. Republica Democrată Congo deține unele dintre cele mai bogate resurse (cupru, cobalt, coltan și litiu), iar în 2024 a furnizat 76% din producția globală de cobalt, potrivit U.S. Geological Survey (USGS). Papa a adăugat că „Africa trebuie eliberată de flagelul corupției”, afirmând că mineritul de cobalt este dominat în mare măsură de puteri străine, „în special China”, într-un sistem care aduce puține beneficii populațiilor locale, în ciuda importanței strategice globale. [...]
România poate recupera mai repede „datoria tehnologică” din instituții și companii dacă folosește inteligența artificială ca accelerator de modernizare , susține Daniel Tămaș , CEO și fondator al startupului WAM, într-o intervenție la Ziarul Financiar . Ideea centrală: AI poate reduce atât costurile, cât și timpul necesar pentru a actualiza sisteme digitale construite pe tehnologii ieșite din uz. Miza este una operațională: infrastructura IT „moștenită” (sisteme vechi, greu de integrat și de extins) încetinește procesele administrative și face tranziția către soluții moderne mai scumpă și mai dificilă, cel puțin la început. În acest context, AI este prezentată ca un instrument care poate scurta etapele cele mai consumatoare de resurse din modernizare, în special acolo unde e nevoie de reorganizarea datelor și a infrastructurii. De ce contează pentru companii și sectorul public Potrivit lui Tămaș, „datoria tehnologică” s-a acumulat în ultimii 15–20 de ani, perioadă în care au fost folosite tehnologii care au ieșit treptat din uz, iar migrarea devine „dureroasă” la început. În schimb, AI poate prelua o parte din munca repetitivă și de durată, reducând dependența de procese manuale și accelerând digitalizarea. În termeni practici, beneficiul invocat este viteza: dacă timpul de implementare devine un factor competitiv, capacitatea de a moderniza mai rapid poate face diferența între stagnare și adaptare la ritmul global al inovării. Exemplul ANAF: unde AI poate scurta munca de „curățare” și structurare a datelor Antreprenorul a dat ca exemplu datele publice accesibile pe platforma ANAF , unde, în lipsa unor instrumente automate, munca ar presupune colectare manuală, potrivirea coloanelor și corelarea informațiilor pentru a obține o structură utilizabilă. „Noi avem o datorie tehnologică destul de mare, pentru că timp de nu ştiu 15-20 de ani s-au folosit tehnologii care încet-încet au ieşit din uz. Face migrarea către forme noi de tehnologie dureroasă cel puţin iniţial. Dar din nou aici, din punctul ăsta de vedere, inteligenţa artificială ajută extraordinar de mult.“ „Imaginează-ţi că datele pe care le-am putut accesa public de pe site-ul ANAF ar fi trebuit să stau să le culeg eu manual, să văd care coloană merge cu care coloană şi să fac corelările necesare şi să fac interogările necesare astfel încât să existe o structură.“ Concluzia transmisă: nu doar investițiile, ci și instrumentele folosite Mesajul lui Tămaș este că recuperarea decalajului tehnologic nu ține exclusiv de bugete, ci și de felul în care sunt folosite instrumentele noi. În această logică, AI devine un element central pentru modernizarea sistemelor și pentru valorificarea mai rapidă a datelor, atât în sectorul public, cât și în mediul privat. [...]
Anthropic își extinde Claude spre zona de design, iar accesul este legat direct de abonamentele plătite : noul instrument Claude Design, bazat pe modelul Claude Opus 4.7 , este lansat ca „unealtă de creație vizuală” și este disponibil treptat pentru utilizatorii Claude Pro, Max, Team și Enterprise, potrivit IT之家 . Claude Design este gândit să transforme, prin conversație, idei în designuri, prototipuri și prezentări, cu accent pe două categorii de utilizatori: designeri (pentru explorare mai rapidă) și persoane fără pregătire de design – precum product manageri sau fondatori – care ar putea produce în „câteva minute” materiale vizuale utilizabile. Ce schimbă operațional: de la „prompt” la prototip editabil și exportabil Instrumentul pornește de la descrieri în limbaj natural pentru a genera o primă versiune de design, apoi permite rafinarea rezultatului prin mai multe mecanisme: ajustări prin dialog; comentarii „în linie” (direct pe elemente); editare directă; glisoare personalizate pentru reglaje fine. După finalizare, rezultatele pot fi exportate în formate și platforme uzuale: Canva, PDF, PPTX sau fișier HTML independent. Alternativ, proiectul poate fi „împachetat” și predat către Claude Code pentru a intra în fluxul de dezvoltare. Integrare cu materiale existente și consistență de brand Claude Design acceptă import din mai multe surse și formate: texte (inclusiv prompturi), imagini și documente DOCX/PPTX. Pentru a menține consistența între prototip și produsul real, instrumentul poate „prelua” (scrape) elemente din pagini web. Un element central este „sistemul de brand” integrat: acesta poate citi codul din depozitul (codebase) companiei și fișierele de design, aplicând automat reguli unitare de culori, fonturi și componente. Exemple de utilizare și un indicator de productivitate IT之家 notează că instrumentul acoperă scenarii precum transformarea modelelor statice în prototipuri interactive, realizarea rapidă de wireframe-uri (schițe de structură pentru interfețe), generarea de prezentări pentru finanțare și materiale de marketing. Ca exemplu de eficiență, publicația menționează un test în care echipa Brilliant ar fi avut nevoie de „peste 20” de iterații de prompturi într-un alt instrument pentru a finaliza o pagină complexă, în timp ce în Claude Design ar fi fost suficiente 2 prompturi. (Detalii suplimentare despre metodologia testului nu sunt oferite în material.) [...]
Jensen Huang susține că „miza” pe piața muncii se mută de la existența AI la accesul la instruire , iar companiile și autoritățile ar trebui să reducă barierele de utilizare pentru a crește productivitatea, potrivit IT之家 , care relatează despre un discurs al CEO-ului Nvidia distribuit pe X de contul oficial al companiei. În intervenția sa, Huang argumentează că, într-un mediu de lucru tot mai automatizat, factorul care „decide” traiectoria profesională nu este tehnologia în sine, ci alegerea individului de a o adopta și folosi. Cu alte cuvinte, avantajul competitiv nu vine din faptul că AI există, ci din capacitatea de a o integra în activitatea curentă. AI ca „multiplicator” și barieră mai mică de intrare Huang respinge ideea că AI este doar un instrument de înlocuire a oamenilor și o descrie ca pe o forță care amplifică abilitățile. El folosește, ca analogie, evoluția de la tâmplărie la proiectare în construcții pentru a ilustra cum progresul tehnologic poate „împuternici” individul. În același registru, CEO-ul Nvidia susține că platformele AI permit utilizatorilor obișnuiți să depășească mai ușor barierele tradiționale de competențe: chiar și fără cunoștințe avansate, pot realiza sarcini complexe de desen și proiectare. De ce contează: presiune pe formare și pe reducerea obstacolelor Un punct central al discursului este că AI ar fi tehnologia cu cea mai rapidă răspândire din istorie, iar ușurința de utilizare ar accelera adoptarea. În acest context, Huang face apel la liderii din industrie și la factorii de decizie publică să colaboreze pentru: eliminarea obstacolelor care îngreunează folosirea tehnologiei; poziționarea AI ca instrument general de învățare; simplificarea accesului la sisteme, pentru a sprijini dezvoltarea profesională și acumularea de cunoștințe. Potrivit lui Huang, dezbaterea de pe piața muncii se mută treptat de la „dacă există instrumentul” la „dacă instruirea este răspândită”, iar reducerea fricii sociale față de noile tehnologii ar fi esențială pentru creșterea productivității. Ce urmează, în viziunea lui Huang În final, Huang afirmă că angajații care stăpânesc instrumentele AI vor deveni reperul în industrii, iar sectoarele economice ar trebui să accelereze adoptarea și să-și ajute oamenii să-și construiască un avantaj competitiv într-o economie tot mai automatizată. [...]
