Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Producătorii chinezi de medicamente își accelerează ritmul de tranzacții și dezvoltare, iar miza următoarei etape este dacă inteligența artificială poate scurta semnificativ ciclurile de cercetare și comercializare, potrivit South China Morning Post.
Publicația notează că, pentru industria farmaceutică din China, un trimestru cu „mai multe tranzacții care atrag atenția” nu mai este o excepție, ci tinde să devină noua normalitate — până la punctul în care un astfel de interval ar putea ajunge să fie considerat, în curând, un sezon „lent”. În acest context, întrebarea centrală devine dacă AI poate funcționa ca un „accelerator” operațional pentru companiile de biotehnologie, dincolo de ritmul deja ridicat al acordurilor.
Unghiul principal al materialului este impactul operațional: dacă AI reușește să reducă timpul și costurile asociate dezvoltării de medicamente, companiile chineze ar putea transforma avansul recent în tranzacții într-un avantaj mai greu de replicat, cu efect direct asupra competitivității globale.
În lipsa unor detalii suplimentare în fragmentul disponibil din articol (care nu include exemple concrete de implementare sau rezultate măsurabile), rămâne de urmărit în ce măsură această „trecere într-o treaptă superioară” prin AI se va vedea în termene mai scurte de dezvoltare și în produse ajunse mai repede pe piață.
Recomandate
Concedierile colective nu mai sunt percepute automat ca „semn de criză” pe fondul AI. Într-o intervenție la Ziarul Financiar , Eliza Rogalski , managing partner la Rogalski Damaschin , spune că opinia publică a ajuns să „asimileze” valurile de restructurări, întrucât există o acceptare largă a ideii că unele joburi vor dispărea din cauza automatizării și a adopției inteligenței artificiale. Declarațiile au fost făcute la ZF Live (30 august 2026), în contextul în care tot mai multe companii din industrii diferite recurg la restructurări pe măsură ce integrează tehnologii de inteligență artificială în procesele de business. „Sunt absolut sigură dacă acum 20 de ani un val de concedieri colective era un subiect de criză, astăzi nu mai este.” De ce se schimbă reacția publică la restructurări Potrivit Elizei Rogalski, diferența față de acum două decenii ține în primul rând de percepție: publicul ar fi ajuns la o „înțelegere cvasi-universală” că anumite categorii de locuri de muncă vor fi eliminate pe fondul automatizării și al utilizării AI. „Din cauză că există o înțelegere cvasi-universală a faptului că anumite joburi vor dispărea din cauza AI-ului. Și atunci opinia publică asimilează aceste valuri de concedieri.” Implicația pentru companii: restructurarea devine mai „normalizată” În această logică, anunțurile de restructurare nu mai declanșează același tip de reacție publică precum în trecut, tocmai pentru că sunt interpretate mai degrabă ca o consecință a schimbării tehnologice decât ca un semnal imediat de criză economică sau de management. Materialul nu oferă date despre dimensiunea restructurărilor sau despre sectoare specifice, însă plasează fenomenul într-un cadru mai larg: integrarea accelerată a AI în procesele de business, care împinge companiile să-și redeseneze operațiunile și, implicit, structura de personal. [...]
Un verdict al CJUE ar putea stabili dacă modelele AI vor plăti pentru conținutul folosit la antrenare , cu efect direct asupra costurilor și regulilor de funcționare pentru furnizorii de inteligență artificială și asupra veniturilor editorilor, potrivit HotNews . Miza este procesul „ Like Company vs Google Irlanda ”, ajuns la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), care poate clarifica dacă și când utilizarea conținutului protejat de drepturi de autor în antrenarea și răspunsurile chatboților intră sub incidența legislației europene. De la un rezumat Gemini la o întrebare-cheie pentru piața AI Disputa a pornit după ce un utilizator a cerut chatbot-ului Gemini (Google) să rezume un articol publicat în iulie 2023 de Balatonkornyeke, un agregator de știri locale din Ungaria, care relata despre ideea unui cântăreț maghiar de a introduce delfini în Lacul Balaton. Potrivit Tribunalului Regional din Budapesta, răspunsul generat de chatbot a inclus și detalii care nu existau în articolul original. Instanța maghiară a trimis cazul la CJUE pe 3 aprilie 2025, iar pe 10 martie 2026 Marea Cameră a CJUE a organizat o audiere orală descrisă de observatori juridici drept prima care a abordat direct legătura dintre inteligența artificială și dreptul UE privind drepturile de autor. Linia de conflict: „antrenare” versus „copiere” În esență, întrebarea este dacă, atunci când un sistem AI este antrenat pe conținut protejat și apoi produce răspunsuri pe baza lui, se aplică dreptul de autor. Argumentul Google, așa cum este prezentat în material, este că modelul nu „stochează” articole precum o bază de date, ci învață tipare statistice; din această perspectivă, compania susține că nu are loc o „copiere” atunci când sistemul generează un răspuns, ci o predicție de limbaj. De cealaltă parte, editorii și jurnaliștii susțin că produsele AI folosesc munca lor pentru a livra răspunsuri directe, reducând nevoia utilizatorilor de a mai accesa site-ul sursă. În plus, ei invocă utilizarea fără permisiune sau compensație, mai ales când rezultatele generate seamănă mult cu materialele originale sau concurează cu acestea. Ce spune cadrul legal european și unde e „zona gri” HotNews notează că legislația UE are deja instrumente relevante, deși nu au fost gândite pentru chatboții actuali: o directivă din 2001 privind controlul deținătorilor de drepturi asupra reproducerii și comunicării operelor; o directivă din 2019 care a introdus excepții pentru „extragerea de text și date” (prelucrare automată a unor volume mari de conținut), inclusiv din materiale accesibile gratuit, cu excepția cazului în care titularii de drepturi optează explicit să nu permită utilizarea. Limitele acestor excepții, în special în contexte comerciale de inteligență artificială, sunt însă „neverificate” juridic, iar procesul de la CJUE ar putea forța o delimitare. Trei scenarii cu impact direct în costuri și obligații Materialul descrie trei rezultate posibile ale deciziei CJUE: Antrenarea AI este „reproducere” în sensul dreptului de autor: dezvoltatorii ar putea avea nevoie de licențe și ar trebui să respecte opțiunile de excludere sau să se bazeze pe excepții specifice. Antrenarea AI nu intră sub incidența dreptului de autor : unul dintre cele mai puternice argumente juridice ale editorilor ar putea dispărea. Accent pe „rezultate” (output) : instanța ar decide când un răspuns al unui chatbot este suficient de apropiat de un articol protejat încât să constituie încălcare. De ce contează acum: Legea AI cere conformitate, dar nu definește „conformitatea” Cazul vine într-un moment în care UE implementează deja Legea privind inteligența artificială, care impune furnizorilor de modele mari să adopte politici de conformitate cu drepturile de autor, să respecte opțiunile de excludere ale titularilor și să publice rezumate ale conținutului folosit la instruire. Dar, potrivit articolului, legea nu rezolvă problema de fond: cere respectarea dreptului de autor fără să stabilească exact ce înseamnă asta în practică. În acest context, hotărârea CJUE ar putea deveni piesa care dă sens operațional obligațiilor din Legea AI. „Dacă instanța e de acord cu Google, presa privată moare” Paul Nemitz, expert în digitalizare și profesor asociat la Colegiul Europei, avertizează că miza pentru mass-media independentă este majoră: „Dacă instanța este de acord cu argumentele Google, chiar și parțial, presa privată și publicațiile private din Europa sunt moarte. Doar presa de stat va supraviețui”. Nemitz susține că excepția pentru extragerea de text și date a fost concepută pentru progres științific, nu pentru extragerea la scară largă a producției jurnalistice și culturale de către sisteme comerciale de AI, iar interpretarea ar trebui corelată cu drepturile fundamentale ale UE și rolul democratic al jurnalismului. În paralel, Societatea Europeană pentru Drepturi de Autor cere prudență și avertizează împotriva unei hotărâri atât de ample încât să creeze o piață de licențiere accesibilă doar celor mai mari furnizori de AI, deși recunoaște îngrijorările legate de utilizarea nelicențiată a conținutului protejat. Ce urmează în dosar Avizul avocatului general al CJUE este programat pentru 3 septembrie, iar hotărârea finală este anticipată la sfârșitul acestui an. Decizia este așteptată să influențeze direct modul în care companiile AI își pot construi seturile de date, ce licențe ar putea fi necesare și cât de mult se poate baza industria pe excepțiile existente în dreptul european. [...]
Imaginile false despre agricultură circulă tot mai ușor online, iar fermierii sunt îndemnați să verifice înainte să distribuie – inclusiv prin căutare inversă a imaginilor și prin confirmarea informațiilor din surse de știri, arată o analiză publicată de agrarheute . Miza este una operațională: manipulările vizuale pot alimenta campanii emoționale și pot afecta reputația sectorului, dar și deciziile de comunicare ale celor din agricultură. De ce contează: „dovezile” vizuale pot fi fabricate sau scoase din context Publicația pornește de la realitatea că, în rețelele sociale, agricultorii se confruntă frecvent cu povești încărcate emoțional și campanii negative. În multe cazuri, mesajele sunt „susținute” de fotografii care ar trebui să dovedească o situație – însă falsurile deliberate și instrumentele de generare a imaginilor cu inteligență artificială fac posibilă crearea aproape oricărui „cadru probator”. Primul filtru: scepticism și verificare în presa generală Recomandarea centrală este să rămâi prudent mai ales când un text sau o imagine „confirmă” prea bine o convingere proprie și te împinge să o distribui rapid. Ca regulă practică, materialul sugerează verificarea pe mai multe site-uri de știri: dacă o informație nu apare nicăieri după câteva ore, crește probabilitatea să fie falsă. Pot ajuta și: comentariile altor utilizatori (care pot semnala rapid un fals deja demontat); eventualele „Community Notes” (note de context adăugate de comunitate pe unele platforme). Verificarea originii fotografiilor: căutarea inversă a imaginilor Un instrument concret recomandat este căutarea inversă a imaginilor, pentru a vedea unde a mai apărut o fotografie și dacă este mai veche decât se pretinde. Articolul indică drept exemplu Google Bilder , unde se poate folosi pictograma de cameră din bara de căutare. Publicația dă un caz recent: un utilizator a postat, la mijlocul lunii august, un text despre un fermier care „nu poate merge la Berlin să protesteze” pentru că trebuie să recolteze, atașând o imagine cu un lan de porumb extrem de uscat. Căutarea inversă ar fi arătat rapid că fotografia era „împrumutată” de la organizația de ajutor pentru copii Plan International și că surprindea un câmp din Zambia, din 2024. Fotografii reale, dar „retușate”: manipularea devine mai greu de depistat Căutarea inversă poate ajuta și la identificarea editărilor făcute pe fotografii autentice. Un exemplu frecvent menționat este alterarea imaginilor de la proteste, prin schimbarea textelor de pe pancarte, pentru a produce indignare. Dacă în trecut astfel de falsuri puteau fi observate mai ușor (de pildă, textul „nu se potrivea” cu unghiul, pliurile sau suprafața), publicația notează că astăzi inteligența artificială poate face aceste modificări mult mai profesionist. În astfel de situații, găsirea versiunii originale prin căutare inversă rămâne una dintre puținele verificări rapide la îndemână. Ce urmează Materialul anunță că, în partea a doua, va detalia ce alte tipuri de falsificări devin posibile prin folosirea inteligenței artificiale și cum pot fi identificate mai sigur aceste imagini. [...]
Fermierii din Marea Britanie testează monitorizarea vacilor cu camere și inteligență artificială pentru a depista mai repede semnele de boală , într-un model care poate reduce pierderile și intervențiile tardive în fermele de lapte, potrivit agrarheute . Sistemul folosește camere care urmăresc animalele non-stop și colectează date despre mișcări, timpul de odihnă, comportamentul de hrănire și condiția corporală. Un software analizează informațiile și construiește profiluri individuale pentru fiecare vacă, astfel încât abaterile de la „normalul” ei să fie semnalate mai rapid. Miza operațională este detectarea timpurie a schimbărilor de comportament sau de confort care pot indica probleme de sănătate. Monitorizarea digitală nu înlocuiește verificările periodice făcute de fermier și medicul veterinar, ci le completează, cu scopul de a permite reacții mai rapide atunci când apar semne timpurii. Unde este folosit deja și ce ajustări au făcut fermierii Tehnologia este deja utilizată pe 46 de ferme de lapte din Marea Britanie. Retailerul Marks & Spencer (M&S) a introdus sistemul în „pool”-ul său de lapte (rețeaua de furnizori). Conform experiențelor inițiale menționate de publicație, fermierii au folosit datele analizate pentru a ajusta: așternutul, orele de hrănire, boxele de odihnă. Sistemul a fost dezvoltat împreună cu medici veterinari, iar obiectivul declarat este ca modificările la nivelul fiecărei vaci să devină vizibile cât mai devreme, pentru ca intervențiile să fie făcute mai rapid. [...]
China accelerează automatizarea industrială, iar ritmul ar putea redesena piața muncii potrivit Digi24 , care citează o analiză BBC despre extinderea rapidă a roboților în fabrici și despre riscul ca milioane de angajați din manufactură să fie înlocuiți, pe fondul îmbătrânirii populației și al presiunii de a menține competitivitatea. China are deja peste două milioane de roboți în unitățile de producție, cel mai mare număr la nivel global, iar peste jumătate dintre roboții industriali din lume sunt produși în prezent în China, conform materialului. Beijingul investește 20 de miliarde de dolari (aprox. 92 miliarde lei) pentru a ajunge în fruntea cursei tehnologice, într-un plan asociat cu strategia lui Xi Jinping privind „noile forțe productive”. De ce contează: automatizarea poate acoperi deficitul de forță de muncă, dar lovește direct în salariile din industrie Miza este una de echilibru economic și social. Pe de o parte, autoritățile vor să compenseze scăderea populației active: până în 2035, peste o treime dintre locuitorii Chinei ar urma să aibă peste 60 de ani, potrivit estimărilor oficiale citate. Pe de altă parte, aproximativ 120 de milioane de oameni lucrează încă în sectorul manufacturier, iar o automatizare prea rapidă ar putea genera pierderi masive de locuri de muncă. În paralel, materialul plasează această tranziție într-un context economic dificil pentru China, cu probleme precum criza prelungită din imobiliare, datoriile administrațiilor locale și un consum intern slab. Cum arată „revoluția tăcută” în fabrici: roboți 24/7 și linii aproape complet automatizate În fabrici, accentul nu este pe roboți umanoizi „de spectacol”, ci pe roboți industriali care sudează, vopsesc, ridică, asamblează și pot lucra fără pauze. Un exemplu este compania CRP Technology, care produce brațe robotice adaptabile pentru sarcini din auto, electronice sau turbine eoliene și susține că un singur braț poate fi programat să execute peste 90% dintre sarcinile repetitive. În industria auto, vicepreședintele producătorului de vehicule electrice Leapmotor , Cao Li, explică faptul că mașinile pot lucra 24 de ore pe zi, dar necesită întreținere și verificări periodice. Totuși, el spune că în secțiile de presare, sudare și vopsire compania a ajuns „practic, la o automatizare de 100%” și admite că eliminarea unor roluri umane de pe linie este „absolut posibilă” și ar putea veni „relativ repede”. „Este absolut posibil. Și s-ar putea întâmpla relativ repede. În secțiile de presare, sudare și vopsire am ajuns deja, practic, la o automatizare de 100%.” Avantaj competitiv și următoarea etapă: integrarea inteligenței artificiale în milioane de mașini Un avantaj major al Chinei, în competiția cu SUA, este baza industrială internă: componentele necesare pentru construirea roboților pot fi găsite rapid în țară. Dr. Susanne Bieller, secretar general al Federației Internaționale de Robotică, descrie această capacitate ca pe un ecosistem care scurtează drastic timpii de aprovizionare. Materialul notează și o diferență de poziționare: China ar excela la „corpul” robotului, în timp ce SUA ar conduce la „creier” — sistemele de inteligență artificială care programează mașinile. Totuși, sunt menționate companii chineze precum DeepSeek și Moonshot, care susțin că pot concura cu firmele americane, iar abordarea „open-source” (cod pus la dispoziția altora) ar fi accelerat recuperarea decalajului, în pofida restricțiilor SUA la exporturile de cipuri avansate. Ce urmează: presiune pe recalificare și pe tranziția din școli către industrie Pe lângă fabrici, China investește în școli tehnice pentru a pregăti o nouă generație de ingineri familiarizați cu inteligența artificială și robotica, inclusiv în zone sensibile precum procesarea pământurilor rare. În același timp, investițiile sunt prezentate și ca o posibilă supapă pentru șomajul în rândul tinerilor, unde „unul din cinci” întâmpină dificultăți în găsirea unui loc de muncă, potrivit articolului. Concluzia implicită a materialului: succesul economic al automatizării depinde de ritm — suficient de rapid pentru a acoperi deficitul de forță de muncă, dar nu atât de abrupt încât să destabilizeze piața muncii din manufactură, unde dependența de salarii rămâne masivă. [...]
Integrarea Google Photos cu Gemini Spark mută editarea și organizarea în „fluxuri” automatizate , o schimbare operațională care poate reduce semnificativ timpul petrecut de utilizatori în aplicație, potrivit Android Authority . Practic, Google permite conectarea bibliotecii Google Photos la Gemini Spark, astfel încât asistentul să poată executa sarcini în mai mulți pași, la comandă, inclusiv editare și partajare. Google a anunțat integrarea, iar publicația notează că informația a fost observată și de PetaPixel. Noutatea este că Spark poate prelua „munca de rutină” dintr-o bibliotecă de fotografii deja încărcate în cloud, pe care mulți utilizatori o amână: sortare, îmbunătățiri, organizare și distribuire către familie sau prieteni, pornind de la un singur prompt (instrucțiune în limbaj natural). Ce poate face Gemini Spark în Google Photos Conform detaliilor din material, Spark poate rula fluxuri de lucru în mai multe etape în Google Photos, inclusiv: gestionarea, editarea și îmbunătățirea fotografiilor, urmate de partajare, „dintr-un singur prompt”; extragerea de text din imagini; crearea de rezumate ale unor evenimente; generarea de „povești vizuale” (visual stories). Funcția cu impact practic: sarcini recurente, automat Elementul cu cea mai mare greutate operațională este posibilitatea de a seta sarcini recurente în Google Photos. Exemplul dat: utilizatorul poate cere lui Spark ca, în fiecare weekend, să caute în bibliotecă cele mai bune imagini cu copiii sau animalele de companie, să le adauge într-un album partajat și să le trimită automat către familie sau prieteni. Odată configurat, procesul se repetă automat săptămânal, fără intervenție manuală. Disponibilitate și condiții: SUA, 18+ și abonament plătit Integrarea este disponibilă, deocamdată, doar în SUA , pentru utilizatori de 18 ani sau mai mult , și necesită un abonament Google AI Pro sau Ultra . Google o lansează gradual, ceea ce înseamnă că accesul poate întârzia chiar și pentru utilizatorii eligibili, iar extinderea în alte piețe nu este detaliată în informațiile disponibile. [...]
