Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Jensen Huang susține că „miza” pe piața muncii se mută de la existența AI la accesul la instruire, iar companiile și autoritățile ar trebui să reducă barierele de utilizare pentru a crește productivitatea, potrivit IT之家, care relatează despre un discurs al CEO-ului Nvidia distribuit pe X de contul oficial al companiei.
În intervenția sa, Huang argumentează că, într-un mediu de lucru tot mai automatizat, factorul care „decide” traiectoria profesională nu este tehnologia în sine, ci alegerea individului de a o adopta și folosi. Cu alte cuvinte, avantajul competitiv nu vine din faptul că AI există, ci din capacitatea de a o integra în activitatea curentă.
Huang respinge ideea că AI este doar un instrument de înlocuire a oamenilor și o descrie ca pe o forță care amplifică abilitățile. El folosește, ca analogie, evoluția de la tâmplărie la proiectare în construcții pentru a ilustra cum progresul tehnologic poate „împuternici” individul.
În același registru, CEO-ul Nvidia susține că platformele AI permit utilizatorilor obișnuiți să depășească mai ușor barierele tradiționale de competențe: chiar și fără cunoștințe avansate, pot realiza sarcini complexe de desen și proiectare.
Un punct central al discursului este că AI ar fi tehnologia cu cea mai rapidă răspândire din istorie, iar ușurința de utilizare ar accelera adoptarea. În acest context, Huang face apel la liderii din industrie și la factorii de decizie publică să colaboreze pentru:
Potrivit lui Huang, dezbaterea de pe piața muncii se mută treptat de la „dacă există instrumentul” la „dacă instruirea este răspândită”, iar reducerea fricii sociale față de noile tehnologii ar fi esențială pentru creșterea productivității.
În final, Huang afirmă că angajații care stăpânesc instrumentele AI vor deveni reperul în industrii, iar sectoarele economice ar trebui să accelereze adoptarea și să-și ajute oamenii să-și construiască un avantaj competitiv într-o economie tot mai automatizată.
Recomandate
Mesajul CEO-ului Nvidia mută discuția despre joburi de la „înlocuire” la „adaptare” , iar implicația practică este că avantajul competitiv pe piața muncii va depinde tot mai mult de capacitatea angajaților de a folosi instrumente de inteligență artificială, nu de evitarea lor, potrivit IT之家 . Jensen Huang , CEO-ul Nvidia, a spus într-o intervenție la Stanford Graduate School of Business (17 aprilie, ora locală), citată de Wccftech, că inteligența artificială „nu va înlocui oamenii”, ci va deveni o nouă „platformă de lucru” care, pe termen lung, ar urma să creeze mai multe locuri de muncă. El a comparat din nou AI cu o revoluție industrială modernă și a susținut că este o tehnologie pe care „toată lumea ar trebui să o stăpânească”. De ce contează: competența în AI devine un filtru de productivitate În contextul dezbaterii vechi despre efectele AI asupra ocupării, Huang a formulat riscul într-un mod diferit: oamenii ar fi mai probabil „înlocuiți de persoane care știu să folosească AI”, decât de AI în sine. Concluzia sa este că miza se mută pe acces și alfabetizare tehnologică: „cheia este ca toată lumea să stăpânească acest instrument”. Exemple de schimbare a rolurilor, nu doar automatizare Huang a dat un exemplu de reconversie profesională: persoane care lucrau în tâmplărie ar putea folosi AI pentru a trece spre design arhitectural, obținând propuneri de proiect prin introducerea cerințelor, sau către design interior. Ideea centrală este că AI poate ridica nivelul de competențe și poate extinde tipurile de servicii pe care le poate livra un profesionist. El a argumentat și că AI este una dintre tehnologiile cu cea mai rapidă adopție din istorie tocmai pentru că este ușor de folosit, ceea ce permite mai multor oameni să participe. Pe termen lung: „platformă” pentru joburi, dar cu controverse CEO-ul Nvidia a spus că, per ansamblu, se așteaptă ca numărul locurilor de muncă să crească la finalul acestei „revoluții industriale”, similar cu precedentele din istorie. În sprijinul acestei direcții, el a indicat dezvoltarea continuă de aplicații AI de către Nvidia și alte companii, de la tehnologii mai simple la AI generativ și, mai recent, la „agenți AI” (sisteme care pot executa sarcini în numele utilizatorului). În paralel, materialul notează că AI rămâne controversată: exemplul dat este DLSS 5 , o tehnologie care folosește AI pentru îmbunătățirea graficii în jocuri, unde au existat atât susținători, cât și creatori îngrijorați de impactul asupra stilului artistic. Nvidia ar fi răspuns că tehnologia va respecta intenția originală a creatorilor. [...]
Papa Leon al XIV-lea avertizează că folosirea IA pentru manipulare poate amplifica polarizarea și violența , într-un mesaj cu implicații directe pentru dezbaterea de reglementare a conținutului digital și a instrumentelor generative, potrivit G4Media . Într-un discurs la Universitatea Catolică a Africii Centrale din Yaoundé (Camerun), el a criticat utilizarea inteligenței artificiale pentru a alimenta „polarizarea, conflictele, frica și violența”. În intervenția sa, Papa a susținut că miza depășește „utilizarea noilor tehnologii” și ține de „înlocuirea progresivă a realității prin simularea acesteia”, cu efecte asupra relației societății cu adevărul. „Provocarea reprezentată de aceste sisteme este mai profundă decât pare: nu este vorba doar despre utilizarea noilor tehnologii, ci despre înlocuirea progresivă a realității prin simularea acesteia.” De ce contează: presiune publică pentru reguli mai stricte privind conținutul generat de IA Mesajul vine pe fondul criticilor tot mai numeroase legate de folosirea imaginilor generate de inteligența artificială în scopuri politice. În acest context, materialul menționează un episod în care președintele american Donald Trump a publicat o imagine generată cu IA în care apărea ca sfânt, ulterior eliminată. Papa i-a îndemnat pe studenți să prețuiască „alteritatea oamenilor reali”, în detrimentul „răspunsului funcțional” al chatboților, a căror utilizare a devenit răspândită în rândul generațiilor tinere. „Când simularea devine normă (...) trăim ca și cum am fi în bule impermeabile unii față de alții (...) Așa se răspândesc polarizarea, conflictul, frica și violența.” „Fața ascunsă” a IA: costuri ecologice și lanțuri de aprovizionare cu pământuri rare În același discurs, Papa a legat dezvoltarea accelerată a tehnologiilor digitale de „devastarea ecologică și socială” asociată cu „cursa frenetică” pentru materii prime și elemente din pământuri rare, esențiale pentru electronica modernă. Textul subliniază că inteligența artificială se bazează în mare măsură pe mineritul de cobalt, ale cărui costuri de mediu, sociale și umane sunt suportate de Africa. Republica Democrată Congo deține unele dintre cele mai bogate resurse (cupru, cobalt, coltan și litiu), iar în 2024 a furnizat 76% din producția globală de cobalt, potrivit U.S. Geological Survey (USGS). Papa a adăugat că „Africa trebuie eliberată de flagelul corupției”, afirmând că mineritul de cobalt este dominat în mare măsură de puteri străine, „în special China”, într-un sistem care aduce puține beneficii populațiilor locale, în ciuda importanței strategice globale. [...]
România poate recupera mai repede „datoria tehnologică” din instituții și companii dacă folosește inteligența artificială ca accelerator de modernizare , susține Daniel Tămaș , CEO și fondator al startupului WAM, într-o intervenție la Ziarul Financiar . Ideea centrală: AI poate reduce atât costurile, cât și timpul necesar pentru a actualiza sisteme digitale construite pe tehnologii ieșite din uz. Miza este una operațională: infrastructura IT „moștenită” (sisteme vechi, greu de integrat și de extins) încetinește procesele administrative și face tranziția către soluții moderne mai scumpă și mai dificilă, cel puțin la început. În acest context, AI este prezentată ca un instrument care poate scurta etapele cele mai consumatoare de resurse din modernizare, în special acolo unde e nevoie de reorganizarea datelor și a infrastructurii. De ce contează pentru companii și sectorul public Potrivit lui Tămaș, „datoria tehnologică” s-a acumulat în ultimii 15–20 de ani, perioadă în care au fost folosite tehnologii care au ieșit treptat din uz, iar migrarea devine „dureroasă” la început. În schimb, AI poate prelua o parte din munca repetitivă și de durată, reducând dependența de procese manuale și accelerând digitalizarea. În termeni practici, beneficiul invocat este viteza: dacă timpul de implementare devine un factor competitiv, capacitatea de a moderniza mai rapid poate face diferența între stagnare și adaptare la ritmul global al inovării. Exemplul ANAF: unde AI poate scurta munca de „curățare” și structurare a datelor Antreprenorul a dat ca exemplu datele publice accesibile pe platforma ANAF , unde, în lipsa unor instrumente automate, munca ar presupune colectare manuală, potrivirea coloanelor și corelarea informațiilor pentru a obține o structură utilizabilă. „Noi avem o datorie tehnologică destul de mare, pentru că timp de nu ştiu 15-20 de ani s-au folosit tehnologii care încet-încet au ieşit din uz. Face migrarea către forme noi de tehnologie dureroasă cel puţin iniţial. Dar din nou aici, din punctul ăsta de vedere, inteligenţa artificială ajută extraordinar de mult.“ „Imaginează-ţi că datele pe care le-am putut accesa public de pe site-ul ANAF ar fi trebuit să stau să le culeg eu manual, să văd care coloană merge cu care coloană şi să fac corelările necesare şi să fac interogările necesare astfel încât să existe o structură.“ Concluzia transmisă: nu doar investițiile, ci și instrumentele folosite Mesajul lui Tămaș este că recuperarea decalajului tehnologic nu ține exclusiv de bugete, ci și de felul în care sunt folosite instrumentele noi. În această logică, AI devine un element central pentru modernizarea sistemelor și pentru valorificarea mai rapidă a datelor, atât în sectorul public, cât și în mediul privat. [...]
Producătorii chinezi de medicamente își accelerează ritmul de tranzacții și dezvoltare, iar miza următoarei etape este dacă inteligența artificială poate scurta semnificativ ciclurile de cercetare și comercializare , potrivit South China Morning Post . Publicația notează că, pentru industria farmaceutică din China, un trimestru cu „mai multe tranzacții care atrag atenția” nu mai este o excepție, ci tinde să devină noua normalitate — până la punctul în care un astfel de interval ar putea ajunge să fie considerat, în curând, un sezon „lent”. În acest context, întrebarea centrală devine dacă AI poate funcționa ca un „accelerator” operațional pentru companiile de biotehnologie, dincolo de ritmul deja ridicat al acordurilor. De ce contează: AI ca avantaj operațional, nu doar tehnologic Unghiul principal al materialului este impactul operațional: dacă AI reușește să reducă timpul și costurile asociate dezvoltării de medicamente, companiile chineze ar putea transforma avansul recent în tranzacții într-un avantaj mai greu de replicat, cu efect direct asupra competitivității globale. În lipsa unor detalii suplimentare în fragmentul disponibil din articol (care nu include exemple concrete de implementare sau rezultate măsurabile), rămâne de urmărit în ce măsură această „trecere într-o treaptă superioară” prin AI se va vedea în termene mai scurte de dezvoltare și în produse ajunse mai repede pe piață. [...]
Propunerea lui Elon Musk de a compensa pierderile de joburi provocate de inteligența artificială printr-un „venit universal ridicat” plătit de stat ridică riscuri economice și sociale, spun experți care avertizează că mesajul este „periculos și înșelător” , potrivit HotNews , care citează o analiză Business Insider . Musk susține că „venitul universal ridicat”, acordat prin cecuri emise de guvernul federal, ar fi „cea mai bună soluție” pentru șomajul generat de AI. În aceeași logică, el afirmă că AI și robotica vor produce bunuri și servicii într-un ritm care ar depăși creșterea masei monetare, astfel încât „nu va exista inflație”. Pe fondul acestor promisiuni, estimările privind impactul AI asupra pieței muncii din SUA rămân semnificative: Boston Consulting Group indică un posibil declin de 10%–15% al locurilor de muncă în următorii cinci ani, cu până la 25 de milioane de persoane afectate, iar o analiză Goldman Sachs menționează un risc de pierdere a jobului pentru 2,5% dintre lucrătorii americani. Ce presupune „venitul universal ridicat” și de ce e contestat „Venitul universal ridicat” (UHI) este prezentat ca o versiune mai generoasă a venitului universal de bază (UBI): dacă UBI ar acoperi strict cheltuieli esențiale (chirie, hrană), UHI ar urmări un nivel de trai „prosper”. Peter Diamandis argumentează însă că trecerea de la UBI la UHI ar deveni realistă mai ales prin ieftinirea masivă a costurilor vieții (alimente, energie, sănătate, educație), nu prin creșterea nominală a sumelor plătite. El exemplifică ideea cu un cec de 3.000 de dolari pe lună (aprox. 13.500 lei), care ar „însemna prosperitate” dacă aceste costuri ar scădea cu peste jumătate. Inflația și distribuția beneficiilor, puncte sensibile Karl Widerquist, profesor la Universitatea Georgetown și autor pe tema UBI, spune că Musk „are dreptate” în privința potențialului venitului universal, dar greșește dacă reduce discuția la șomaj. În privința inflației, Widerquist consideră că predicția lui Musk „s-ar putea adeveri”, dar avertizează că nu ar trebui construită o politică publică pe această presupunere, invocând faptul că, deși PIB-ul a crescut puternic în ultimele decenii, beneficiile au mers în principal către cei mai bogați, iar sărăcia a rămas. În același timp, experții citați atrag atenția că, chiar dacă AI ar aduce „abundență”, guvernele tot ar avea problema distribuirii eficiente a câștigurilor către populație. Alternativa propusă: recalificare, nu „cec” James Ransom, cercetător la University College London, susține că, dacă un stat își permite un venit universal generos, își poate permite și programe de recalificare și perfecționare profesională. El afirmă că cercetările sale indică o posibilă „creștere neașteptată a productivității” pentru mulți lucrători, însă cheia ar fi pregătirea profesională pentru a beneficia de această schimbare, nu plata unui venit. Ransom mai spune că, pentru cei care își pierd locul de muncă, o recalificare „bine realizată” le păstrează capacitatea de acțiune și stima de sine într-un mod în care venitul de bază nu reușește. Context: „abundența” promisă și realitatea financiară curentă Musk a avansat recent și ideea că economisirea pentru pensie ar putea deveni irelevantă în 10–20 de ani, într-un scenariu în care AI, energia și robotica cresc productivitatea suficient cât să permită un venit universal ridicat pentru toți. Deocamdată, notează materialul, mulți americani trăiesc de la salariu la salariu, după ani de inflație persistentă, dobânzi ridicate și creșteri salariale stagnante, iar sondajele indică dificultăți în accesarea studiilor, a serviciilor medicale de calitate, a unei locuințe sau a unei pensii confortabile. John Nosta, teoretician în inovare și fondator al NostaLab, descrie miza drept „o problemă de coordonare la scara civilizației” — adică nu doar o chestiune tehnologică, ci una de politici publice și distribuție a beneficiilor economice. [...]
Guvernul Japoniei pune pe masă până la 60 mld. yeni pentru a crește producția internă de senzori de imagine pentru AI , într-un sprijin direcționat către Sony care urmărește explicit obiective de „securitate economică”, potrivit ITmedia . Măsura vizează producția de senzori de imagine AI (CMOS), componente folosite pe scară largă în aplicații precum automatizarea industrială și vehiculele autonome. Subvenția aprobată pentru Sony poate ajunge la 60 miliarde yeni. Sprijin prin „securitate economică” și extinderea capacității de producție Conform publicației, finanțarea este aprobată de Ministerul japonez al Economiei, Comerțului și Industriei (METI) , în baza „Legii pentru promovarea securității economice” (un cadru legislativ prin care Japonia susține industrii considerate strategice și reduce dependențele externe). Obiectivul declarat este sprijinirea extinderii producției interne de senzori de imagine. Ministrul economiei, Akazawa Ryosei, a argumentat că senzorii de imagine sunt o componentă importantă a industriei AI, cu relevanță directă pentru domenii precum echipamentele de automatizare și conducerea autonomă. Investiția Sony: fabrică nouă în Kumamoto și livrări planificate din 2029 În paralel cu subvenția, Sony Semiconductor ar urma să investească 180 miliarde yeni (aprox. 5,4 mld. lei) pentru o fabrică nouă în orașul Koshi, prefectura Kumamoto , care este deja în construcție. După finalizare, ținta operațională este o capacitate de 10.000 de plachete (wafer) de 300 mm pe lună , iar compania estimează că va începe să livreze către piață în mai 2029 , mai notează aceeași sursă. [...]
