Știri din categoria Inteligență artificială

Acasă/Știri/Inteligență artificială/Rent-A-Human: o platformă unde AI...

Rent-A-Human: o platformă unde AI angajează oameni pentru sarcini fizice contra criptomonede

O persoană îmbrăcată elegant, suspendată de fire, pe un fundal colorat.

Platforma Rent-A-Human permite agenților AI să plătească oameni pentru a îndeplini sarcini în lumea reală, precum ridicarea de colete sau livrarea de flori, într-un sistem asemănător aplicației TaskRabbit, dar unde „șeful” este un algoritm. Conform GizChina, ideea aparține inginerului Alexander Liteplo și s-a lansat discret înainte de a deveni virală pe rețelele sociale. Peste 81.000 de persoane s-au înregistrat deja ca „oameni de închiriat”, dar doar 82 de agenți AI sunt activi pe platformă.

Toate plățile se fac exclusiv prin criptomonede, fără opțiuni tradiționale sau măsuri de protecție pentru lucrători. Platforma nu oferă verificare a identității pentru cei care postează sarcinile și nu garantează rambursări.

Platforma Rent-A-Human conectează oameni cu agenți AI pentru sarcini fizice.

Odată acceptată o plată în Ethereum sau stablecoin, aceasta nu mai poate fi anulată. În plus, site-ul este dezvoltat prin așa-numitul „vibe coding” – un proces de creare de software fără audit serios, bazat pe ajustări ulterioare realizate de modele AI.

Mai mulți specialiști se întreabă dacă Rent-A-Human este un proiect serios sau doar o satiră criptată a economiei digitale. Cu slogane precum „roboții au nevoie de trupul tău”, lipsa ironiei ridică semne de întrebare. Cu toate acestea, adepții criptomonedelor consideră platforma un pas logic spre o economie autonomă, unde AI și oamenii colaborează direct. Alții, însă, avertizează asupra pericolelor legate de lipsa reglementărilor, securitatea muncii și riscul de fraudă.

Momentan, Rent-A-Human rămâne o inițiativă controversată și nesigură. Pentru cei tentați să se înscrie, recomandarea este clară: prudență maximă până când se clarifică dacă avem de-a face cu o glumă elaborată sau cu începutul unei piețe de muncă digitalo-fizice în care algoritmii decid ce fac oamenii.

Tag-uri:securitatea munciijoburi digitalerent-a-humangig economycriptomonedeaialexander liteplo
Szilárd-Ervin SzőgyényiAutorSzilárd-Ervin Szőgyényi
Sursăfuturism.com
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Prezentare despre integrarea AI în dezvoltarea software-ului la Alphabet.
Inteligență artificială06 feb. 2026

Alphabet își scrie deja 50% din cod cu AI – eficiența crește, dar inginerii rămân esențiali

Aproximativ 50% din codul Alphabet este generat de agenți AI și verificat ulterior de ingineri , a declarat directoarea financiară Anat Ashkenazi în cadrul conferinței privind rezultatele financiare pe trimestrul IV din 2025, desfășurată pe 4 februarie. Această dezvăluire marchează o etapă esențială în modul în care gigantul tech integrează inteligența artificială în procesele sale esențiale, confirmând ritmul alert cu care automatizarea pătrunde în nucleul dezvoltării software-ului. Potrivit news.futunn , saltul de la 25% cod generat de AI în octombrie 2024 la 50% în decembrie 2025 subliniază o accelerare semnificativă. În doar 15 luni, Alphabet a dublat proporția codului produs de sisteme automate, semn că AI-ul devine o unealtă de bază pentru inginerii companiei. Cu toate acestea, reprezentanții firmei subliniază că tehnologia nu înlocuiește programatorii umani, ci le extinde capacitatea de a livra rapid și eficient. „Această abordare ne ajută să facem mai mult cu aceleași echipe și să creștem eficiența generală”, a afirmat Ashkenazi. Investiții masive în infrastructură AI Performanța tehnologică vine în paralel cu una financiară istorică. Alphabet a depășit pentru prima dată pragul de 400 de miliarde de dolari venituri anuale , înregistrând un trimestru IV cu 113,8 miliarde de dolari venituri (în creștere cu 18% față de anul anterior) și un venit operațional de 35,9 miliarde de dolari , conform investing.com . În ciuda acestui succes, compania a anunțat un plan ambițios de investiții în infrastructură AI între 175 și 185 de miliarde de dolari în 2026 , aproape dublu față de 2025. Din această sumă, 60% va merge către servere , iar 40% către centre de date și echipamente de rețea . Tendință globală: AI-ul scrie tot mai mult cod Alphabet nu este singura companie care urmează această direcție. Microsoft a anunțat că AI-ul generează 30% din codul său, iar la Anthropic, aproape tot codul este scris de AI și verificat de oameni. În același timp, Cisco susține că 70% din codul produselor sale AI este generat automat. În acest context, Alphabet se poziționează în plutonul liderilor care transformă radical industria software-ului. Totuși, nu lipsesc semnele de întrebare. Deși AI-ul excelează la generarea de cod „boilerplate” (rutinizat), specialiștii avertizează că responsabilitatea inginerilor seniori crește, fiind nevoiți să valideze calitatea unor cantități tot mai mari de cod generat automat. Compania își păstrează angajamentul față de echipele umane Chiar dacă eficiența crește, Alphabet nu dă semne că va reduce angajările. Dimpotrivă, CEO-ul Sundar Pichai a declarat că firma își va menține ritmul de recrutare de ingineri în 2026, „pentru a sprijini dezvoltarea continuă și a valorifica pe deplin potențialul AI” , potrivit Economic Times . Această poziție subliniază modelul de lucru mixt promovat de Alphabet, în care AI-ul este un aliat al inginerilor, nu un substitut. Mai mult, investițiile uriașe planificate indică o strategie de lungă durată, menită să pună compania într-o poziție dominantă într-o industrie aflată într-o transformare profundă. De remarcat: Alphabet se află în epicentrul unei tranziții tehnologice majore, în care AI-ul devine motorul principal de producție software. Prin creșteri rapide, investiții colosale și promisiunea de a păstra resursa umană în centrul procesului, compania se poziționează pentru a defini viitorul tehnologiei în anii următori. [...]

Prezentare a arhitecturii CPU-urilor Vera Rubin pentru infrastructura AI avansată.
Inteligență artificială07 feb. 2026

Nvidia investește 2 miliarde de dolari în extinderea fabricii AI CoreWeave - acces prioritar la platformele Vera Rubin pentru infrastructură avansată

Nvidia investește 2 miliarde de dolari în extinderea fabricii AI CoreWeave , oferind acces prioritar la platformele Vera Rubin pentru infrastructură avansată, potrivit TechRadar . Această investiție subliniază angajamentul Nvidia față de dezvoltarea infrastructurii AI, printr-un acord care leagă implementarea infrastructurii, investițiile de capital și accesul timpuriu la platformele de calcul viitoare. Lansarea CPU-urilor Vera ca opțiune standalone Nvidia a anunțat că CPU-urile Vera vor fi oferite ca o opțiune standalone, marcând o schimbare semnificativă în strategia sa de produs. Aceste procesoare, bazate pe arhitectura Arm, sunt concepute pentru a aborda constrângerile actuale ale CPU-urilor în contextul creșterii volumului de lucru al AI-ului agentic. Cu un număr mare de nuclee, capacitate mare de memorie coerentă și interconexiuni de mare lățime de bandă, Vera promite să ofere o soluție puternică pentru nevoile de calcul ale clienților. „Pentru prima dată, vom oferi CPU-urile Vera ca parte a infrastructurii. Acestea sunt CPU-uri incredibile și revoluționare. Nu numai că puteți rula stiva de calcul pe GPU-urile Nvidia, dar acum puteți rula și sarcinile de lucru pe CPU-urile Nvidia”, a declarat Jensen Huang, CEO al Nvidia. Colaborarea Nvidia-CoreWeave Colaborarea dintre Nvidia și CoreWeave se extinde dincolo de furnizarea de acceleratoare, incluzând sprijin pentru achiziția de terenuri, energie și infrastructură fizică. Această abordare reflectă o coordonare strânsă între finanțare și livrarea de hardware, esențială pentru extinderea capacităților AI. CoreWeave , recunoscută pentru expertiza sa în fabricile AI și viteza de execuție, va testa și valida stiva sa cloud și uneltele operaționale alături de arhitecturile de referință Nvidia. Acest parteneriat sugerează că Nvidia folosește CoreWeave ca teren de testare pentru implementări complete, nu doar pentru componente izolate. Impactul pe piața AI Introducerea CPU-urilor Vera ca opțiune standalone oferă clienților o alternativă la sistemele complete la scară rack, ceea ce poate reduce costurile de intrare pentru anumite implementări. În același timp, serverele CPU devin un punct de presiune în lanțul de aprovizionare, în special pentru aplicațiile conduse de agenți. Acest parteneriat și lansarea CPU-urilor Vera subliniază modul în care Nvidia și CoreWeave își propun să răspundă cererii crescânde pentru fabrici AI, considerate fundamentul revoluției industriale AI. [...]

Liderii BRICS la summit, discutând despre inteligența artificială suverană.
Inteligență artificială07 feb. 2026

India, Rusia și China vor IA suverană – BRICS sfidează dominația ChatGPT și Gemini

BRICS își construiește propriul ecosistem de inteligență artificială , încercând să reducă influența dominantă a modelelor dezvoltate în Silicon Valley , precum ChatGPT sau Gemini. Potrivit Berliner Zeitung , China, India și Rusia lucrează activ la dezvoltarea unor modele „suverane”, în încercarea de a câștiga independență tehnologică și influență geopolitică. Demersul este susținut de inițiative comune lansate la summitul BRICS din Kazan (2024), dar succesul nu este garantat, din cauza dezechilibrelor interne și a limitărilor tehnologice. China: liderul de facto al IA-ului non-occidental China a realizat cele mai mari progrese, cu modele precum DeepSeek și Qwen , care în unele teste tehnice (codare, matematică) rivalizează sau depășesc modelele occidentale. Acestea sunt dezvoltate în regim open-source , mizând pe extinderea globală și sprijinul din partea statului și marilor companii tech. Beijingul consideră inteligența artificială o tehnologie strategică, nu doar economică, ci și politică. Până în 2030, China ar putea concentra 86% din impactul economic estimat al IA în spațiul BRICS. India: accent pe local și diversitate lingvistică India urmează o altă direcție, dezvoltând modele precum Krutrim AI și Sarvam , gândite pentru un public intern vast, de 1,4 miliarde de oameni, care vorbesc peste 20 de limbi diferite. Aceste modele se adresează realităților locale, dar rămân dependente de componente occidentale și au o prezență internațională redusă. Strategia sa este mai mult inward-looking , axată pe incluziune lingvistică, dar mai puțin competitivă tehnologic. Rusia: autonomie cu piedici structurale Rusia mizează pe modele dezvoltate intern, precum GigaChat (Sberbank) și YandexGPT , dar se confruntă cu limite clare: lipsa semiconductorilor proprii, izolare internațională și lipsa atractivității externe. În ciuda performanței tehnice modeste, aceste sisteme îndeplinesc un rol politic intern esențial: controlul conținutului digital și al narațiunilor în contextul sancțiunilor și al „războiului informațional”. Inițiative comune BRICS: între ambiție și fragmentare Din 2024, BRICS derulează proiecte comune precum: Centrul pentru NLP multilingvistic Smart Agriculture AI Digital Cloud Corridor – pentru autonomie în procesare de date Carta etică AI – alternativă la regulile occidentale Acestea sunt sprijinite financiar de New Development Bank , cu investiții de peste 5 miliarde de dolari . Obstacole în calea succesului global Deși unele estimări prevăd un impact economic de 600 de miliarde de dolari până în 2030 , realitatea este complicată. Diferențele de reglementare, lipsa unui cadru tehnologic comun și inegalitățile între membri frânează dezvoltarea unui front unitar BRICS în domeniul IA. În plus, studiile arată că modelele din aceste țări nu sunt neutre politic : China evită subiecte ca Taiwanul, iar Rusia reflectă pozițiile oficiale în privința Ucrainei și NATO . Astfel, IA nu doar că devine o unealtă de putere, ci și un vector al narațiunilor naționale , fie ele occidentale sau non-occidentale. Deși China pare capabilă să concureze serios cu giganții occidentali ai IA, India și Rusia trebuie să-și consolideze pozițiile mai întâi pe plan intern. Un ecosistem BRICS unificat în domeniul inteligenței artificiale pare improbabil pe termen scurt, dar fragmentarea globală a IA este deja un fapt — una în care dominația absolută a Occidentului începe să fie pusă sub semnul întrebării. [...]

Interfețe grafice inovatoare generate de inteligența artificială, cu feedback de la designeri.
Inteligență artificială07 feb. 2026

Apple testează un model open-source care depășește GPT-5 în generarea de interfețe – cheia stă în feedbackul natural oferit de designeri

Apple a demonstrat că un model de inteligență artificială open-source, ajustat cu ajutorul feedbackului direct al designerilor, poate depăși performanța GPT-5 în generarea de interfețe grafice (UI) . Studiul, publicat pe platforma de cercetare a companiei, schimbă radical modul în care este colectat feedbackul uman pentru antrenarea modelelor de limbaj: în loc de metode tradiționale precum sistemele de notare sau alegerile între variante, cercetătorii au folosit intervenții directe ale designerilor în interfețele generate de AI. Feedbackul natural bate clasificarea Cercetarea s-a bazat pe interacțiunile a 21 de designeri profesioniști care au oferit corecturi folosind metode proprii de lucru: schițare vizuală pe interfață, comentarii naturale și modificări directe în software-ul de design. Aceste acțiuni au generat 1.460 de exemple de preferințe între variante de UI, transformate apoi în date pentru antrenarea unui model AI. Evaluatorii independenți au fost de acord cu intervențiile designerilor în 76,1% din cazuri și cu schițele vizuale în 63,6%, în timp ce acordul cu alegerile bazate doar pe clasificare a fost de doar 49,2%, practic echivalent cu șansa . Astfel, cercetătorii au concluzionat că datele generate prin metode de lucru naturale sunt semnificativ mai consistente și utile pentru AI decât evaluările formale. Un model mic, dar bine învățat Folosind aceste date, echipa Apple a antrenat un model open-source, Qwen2.5-Coder, aplicând o tehnică proprie de optimizare numită ORPO. Rezultatul a fost remarcabil: modelul a depășit toate bazele de comparație, inclusiv GPT-5, în evaluări realizate de oameni în format „arena” – în care mai mulți evaluatori compară răspunsuri fără să știe ce model le-a generat. Performanța confirmă că modelele mai mici, dar fin ajustate , pot întrece sisteme mai mari și mai complexe, dacă sunt instruite cu date de calitate superioară. Studiul atrage atenția și asupra costurilor: o revizuire completă a unei interfețe de către un designer a necesitat în medie 3,45 minute, față de doar 12 secunde pentru o evaluare clasică prin alegere. Ca soluție de compromis, schițele vizuale au oferit o combinație eficientă: feedback scurt, dar profund, cu o medie de doar 42 de caractere de explicație per intervenție. Modelul antrenat de Apple este disponibil public pe GitHub , ceea ce deschide oportunități pentru comunitatea de cercetare și pentru companiile care vor să integreze astfel de sisteme în produse comerciale. [...]

Interfața CarPlay cu aplicații AI vocale pentru șoferi, oferind acces la asistenți terți.
Inteligență artificială06 feb. 2026

Apple deschide CarPlay pentru aplicații AI vocale terțe - acces la ChatGPT, Claude și Gemini prin comenzi

Apple pregătește deschiderea CarPlay către aplicații AI vocale terțe potrivit Investing.com , care citează informații atribuite unor persoane familiarizate cu planurile companiei și un raport Bloomberg. Schimbarea ar urma să fie introdusă „în lunile următoare” și vizează interfața Apple pentru mașini, folosită pe scară largă în sistemele de infotainment. Miza este integrarea directă, prin comenzi vocale, a unor asistenți bazați pe inteligență artificială dezvoltați de terți, precum ChatGPT (OpenAI), Claude (Anthropic) și Gemini (Google). Dacă planul se confirmă, ar fi prima dată când Apple permite în CarPlay asistenți vocali din afara ecosistemului propriu, depășind exclusivitatea de până acum a lui Siri pentru controlul vocal. „This strategic shift will allow drivers to use AI chatbots like OpenAI’s ChatGPT, Anthropic’s Claude, and Google’s Gemini through voice commands while driving, marking the first time Apple has permitted voice assistants beyond its own Siri in CarPlay.” Din perspectiva utilizării, Apple ar urmări să păstreze interacțiunea „mâini libere” (fără atingerea ecranului), astfel încât șoferii să poată cere, de exemplu, recomandări de restaurante printr-un chatbot, în timp ce rămân cu mâinile pe volan. În termeni practici, integrarea aplicațiilor AI terțe în CarPlay ar extinde paleta de servicii conversaționale disponibile în mașină, fără ca utilizatorul să fie limitat la Siri pentru astfel de solicitări. Decizia vine după ce, potrivit materialului, clienții Apple ar fi cerut de luni de zile această funcționalitate. Pentru Apple, deschiderea CarPlay către aplicații AI vocale terțe indică o ajustare de strategie într-o zonă în care utilizatorii compară tot mai des capabilitățile asistenților conversaționali, iar pentru dezvoltatori poate însemna un nou canal de distribuție într-un spațiu până acum controlat strict de companie. [...]

Elon Musk discută despre viitorul inteligenței artificiale în spațiu.
Inteligență artificială06 feb. 2026

Elon Musk susține că AI-ul orbital va depăși în 5 ani capacitatea Pământului – SpaceX pregătește 1 milion de sateliți

Într-un episod recent al podcastului realizat de Dwarkesh Patel și John Collison, cofondatorul Stripe, Elon Musk a declarat că, în următorii cinci ani, majoritatea infrastructurii globale de inteligență artificială va funcționa din spațiu, nu de pe Pământ , estimând că, anual, va fi lansată în orbită mai multă putere de calcul AI decât întreaga capacitate cumulată de pe planetă. Musk susține că în mai puțin de trei ani spațiul va deveni „cea mai rentabilă locație pentru a instala sisteme AI”, iar planul său presupune lansarea unei mega-constelații de până la un milion de sateliți alimentați cu energie solară , care să funcționeze ca centre de date orbitale. Afirmațiile sale vin la scurt timp după ce SpaceX a depus o cerere oficială la Comisia Federală de Comunicații (FCC) din SUA pentru a lansa acest sistem global, intitulat „SpaceX Orbital Data Center System”. Ce presupune proiectul? Sateliții vor opera între 500 și 2.000 km altitudine. Vor fi interconectați prin legături optice de mare viteză. Se vor baza exclusiv pe panouri solare, care în spațiu sunt de 5 ori mai eficiente decât pe sol. Sistemul se dorește a fi un prim pas către o „civilizație de tip II Kardashev”, capabilă să valorifice întreaga energie a Soarelui, potrivit New Scientist . Un colos de 1,25 trilioane dolari Aceste planuri fac parte dintr-un proiect mai amplu ce a culminat cu fuziunea dintre SpaceX și compania de inteligență artificială xAI , fondată de Musk. Finalizată pe 2 februarie 2026, tranzacția a dus la formarea celei mai valoroase companii private din istorie , evaluată la circa 1,25 trilioane dolari. Aceasta reunește rachetele Starship, chatbotul Grok , rețeaua socială X și noile ambiții orbitale AI sub o singură structură corporativă. Musk estimează că vor fi necesare până la 10.000 de lansări anuale pentru atingerea viziunii sale, de peste 60 de ori mai multe decât recordul de 165 lansări pe care SpaceX l-a atins în 2025. Reacții din industrie Deși ideea pare revoluționară, mulți specialiști sunt sceptici: Carlos Placido , analist în tehnologie spațială, a atras atenția asupra dificultății de a răci eficient procesoarele în vidul spațial. Joe Morgan , director operațional al Patmos Data Centers, a afirmat că „ a pune servere în orbită este o idee proastă, cu excepția cazului în care și clienții sunt acolo ” . Pe de altă parte, Musk susține că răcirea naturală din spațiu și eliminarea limitărilor de energie și spațiu de pe Pământ justifică mutarea infrastructurii AI în afara atmosferei. Ce urmează? FCC a acceptat cererea și a deschis perioada de consultare publică, în timp ce investitorii privesc cu interes o posibilă listare la bursă a noului colos format de fuziunea SpaceX–xAI, care ar putea atrage până la 50 miliarde dolari, potrivit The New York Times . Dacă planurile lui Musk vor deveni realitate, următorii cinci ani ar putea marca o schimbare radicală în modul în care omenirea gestionează datele și energia necesare dezvoltării inteligenței artificiale. [...]