Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
China Post introduce roboți umanoizi în sortare, cu o capacitate de 1.200 de colete pe oră, într-o mișcare care arată cum automatizarea din logistică trece de la echipamente fixe la sisteme flexibile, capabile să lucreze în depozite proiectate pentru oameni, potrivit Interesting Engineering.
Imaginile publicate în această săptămână de la situl logistic Jianggao, din subordinea centrului poștal Guangzhou (provincia Guangdong, sudul Chinei), arată roboți umanoizi care manipulează colete alături de brațe robotice și stivuitoare autonome, într-un depozit puternic automatizat. Conform presei de stat, acești roboți pot procesa până la 1.200 de colete pe oră, ca parte a programului de modernizare al China Post Group.
Spre deosebire de roboții industriali tradiționali, fixați în puncte precise și integrați în linii de producție sau sortare, roboții umanoizi sunt concepuți să opereze în spații gândite pentru oameni. Asta înseamnă, cel puțin teoretic, că pot circula prin depozite, pot identifica și apuca colete, pot interacționa cu rafturi sau cuști și pot prelua sarcini variabile fără o reproiectare completă a fluxurilor și a infrastructurii.
În material este menționat și un clip distribuit de Xinhua, în care roboții umanoizi ridică pachete din containere și le plasează pe liniile de sortare, în timp ce stivuitoare autonome transportă încărcături pe podeaua depozitului, lucrând împreună cu sistemele de automatizare deja instalate.
Centrul poștal din Guangzhou ar putea gestiona, potrivit sursei, o medie de 6,5 milioane de trimiteri pe zi, cu vârfuri care depășesc 10 milioane. Pentru astfel de volume, operatorii caută sisteme autonome care pot funcționa continuu, cu intervenție umană minimă.
Interesting Engineering notează că logistica este un sector atractiv pentru astfel de implementări: huburile operează 24/7, deficitul de forță de muncă rămâne o problemă în multe regiuni, iar volumele de colete cresc pe fondul comerțului electronic.
Deși promisiunea este reducerea costurilor operaționale și creșterea capacității în perioadele de vârf, rămân întrebări legate de fiabilitatea pe termen lung, costurile de mentenanță și dacă roboții umanoizi pot depăși constant alternative mai simple în condiții reale de lucru. Sursa subliniază că roboții umanoizi sunt, în general, mai complecși mecanic și mai scumpi decât automatizările industriale fixe.
Chiar și așa, disponibilitatea Chinei de a implementa tehnologia la scară sugerează că autoritățile și companiile locale o văd ca pe un instrument industrial practic, nu doar ca pe o demonstrație tehnologică — iar în facilități care procesează milioane de colete, câștiguri mici de eficiență pot avea efecte economice și operaționale semnificative.
Recomandate
Roboții umanoizi intră în zona de divertisment, nu doar în fabrici , iar un show de modă din Seul a fost folosit ca demonstrație publică a acestei schimbări, potrivit Interesting Engineering . Evenimentul, numit „Mach33: Physical AI Fashion Show”, a fost găzduit de compania sud-coreeană Galaxy Corporation și a pus pe podium perechi formate din modele umane și roboți umanoizi îmbrăcați în ținute coordonate. Imagini și clipuri de la show arată roboții mergând pe catwalk, pozând lângă modele și executând coregrafii sincronizate. De ce contează: mutarea roboților în spații sociale și culturale Dincolo de componenta de spectacol, prezentarea indică o direcție operațională: roboții umanoizi sunt promovați tot mai des în contexte sociale, culturale și de divertisment, nu doar în demonstrații tehnice, laboratoare sau medii industriale controlate. În acest caz, conceptul a fost descris ca o vitrină de „AI fizic” – adică sisteme de inteligență artificială integrate în corpuri robotice, capabile să se miște și să interacționeze în lumea reală. Potrivit Reuters, citată de publicație, show-ul a fost construit în jurul ideii de coexistență între oameni și roboți în viața de zi cu zi, iar ținutele „în oglindă” au fost folosite pentru a ilustra cum ar putea arăta interacțiunile viitoare dintre oameni și astfel de sisteme. Unde a avut loc și cine împinge proiectul Show-ul s-a desfășurat la Galaxy Robot Park din Seul, un complex de divertisment cu tematică robotică, deschis recent, care combină robotica, inteligența artificială, cultura K-pop și atracții interactive. Galaxy Corporation se poziționează ca firmă de „enter-tech” (îmbinarea dintre entertainment și tehnologie) și este cunoscută și pentru managementul unor figuri importante din industria de divertisment din Coreea de Sud, inclusiv artistul G-Dragon. Conform informațiilor citate, compania ar avea în plan și concerte cu roboți, performanțe interactive și alte evenimente culturale axate pe AI. Context: ambițiile Coreei de Sud și limitele tehnologiei Materialul plasează evenimentul în contextul unei economii cu una dintre cele mai mari densități de roboți industriali la nivel global – peste 1.000 de roboți industriali la 10.000 de lucrători – și al investițiilor consistente în automatizare, producție avansată, AI și robotică umanoidă. În același timp, tranziția roboților umanoizi din fabrici și depozite către medii cu interacțiune directă cu oamenii rămâne dificilă: deși au progresat la mers, echilibru, dans și mișcări coregrafiate, persistă provocări legate de dexteritate, autonomie, percepție și interacțiune naturală om-robot. Pentru companiile din zona de robotică și divertisment, astfel de evenimente funcționează ca test de acceptare publică și ca exercițiu de integrare a roboților în produse și experiențe comerciale, nu doar ca demonstrații de inginerie. [...]
Alibaba intră în infrastructura digitală a fotbalului european printr-un acord exclusiv pe șase ani cu UEFA , care îi oferă companiei rolul de partener oficial pentru inteligență artificială, servicii cloud și comerț electronic în competiții majore, potrivit South China Morning Post . Miza operațională este integrarea tehnologiilor Alibaba – inclusiv reluări „360 de grade” asistate de AI – în modul în care sunt produse și consumate transmisiunile și conținutul competițiilor UEFA. Ce acoperă acordul și când intră în vigoare Parteneriatul este descris ca fiind exclusiv și se întinde pe șase ani. Alibaba devine partener oficial pentru: UEFA Champions League UEFA Europa League UEFA Conference League în intervalul sezoanele 2027-28 până la 2032-33 , precum și pentru Euro 2028 . Ce tehnologii aduce Alibaba: AI, cloud și reluări din toate unghiurile În perioada parteneriatului, Alibaba va folosi tehnologii de inteligență artificială, inclusiv modelul său de limbaj de mari dimensiuni (LLM) „Qwen”, pentru: susținerea interacțiunii cu fanii; managementul conținutului media; comunicarea în timpul evenimentelor. Pe partea de experiență de vizionare, compania va livra „experiențe mai imersive”, inclusiv posibilitatea ca fanii să urmărească reluări ale fazelor „din toate unghiurile” , prin tehnologia de reluare la 360 de grade. De ce contează pentru piața de media și operațiunile UEFA Acordul indică o accelerare a „transformării digitale” în fotbalul european, cu un furnizor tehnologic care intră simultan în trei zone sensibile: AI (personalizare și interacțiune), cloud (infrastructură) și comerț electronic (monetizare) . În practică, parteneriatul poate schimba fluxurile de producție și distribuție a conținutului și modul în care UEFA își gestionează comunicarea și relația cu publicul în jurul competițiilor. Declarațiile conducerii UEFA și Alibaba Președintele UEFA, Aleksander Ceferin, a spus că expertiza Alibaba în AI ar urma să îmbunătățească experiența fanilor la nivel global și să deschidă „noi moduri” de a urmări sportul. „Împreună cu Alibaba, îi vom aduce pe fani mai aproape de joc în moduri mai noi și mai relevante, făcând competițiile noastre mai captivante, mai accesibile și mai imersive, păstrând în același timp tradițiile, emoțiile și spiritul care definesc fotbalul european.” Președintele Alibaba Group, Joe Tsai, a indicat că interesul UEFA pentru intersecția dintre sport și tehnologie a fost unul dintre motivele-cheie ale acordului și a legat proiectul de experiențe similare din zona olimpică. „AI schimbă sportul și schimbă experiența fanilor.” Context: Alibaba își extinde rolul în digitalizarea sportului global Materialul notează că UEFA se alătură altor organizații care lucrează cu Qwen, inclusiv Comitetul Internațional Olimpic și NBA China. Alibaba este „Worldwide Olympic Partner” din 2017 și, potrivit aceleiași surse, a susținut trecerea accelerată către producție și difuzare bazate pe cloud la ediții recente ale Jocurilor Olimpice, inclusiv la Paris 2024, unde difuzarea prin cloud a depășit pentru prima dată transmisia prin satelit ca metodă principală. Pentru UEFA, acordul fixează un calendar: implementarea începe odată cu sezonul 2027-28, ceea ce sugerează o perioadă de pregătire tehnică și operațională înainte ca noile funcționalități să ajungă la scară în competițiile europene. [...]
Meta pregătește un „pandantiv” cu inteligență artificială, mizând pe el pentru a reduce pierderile Reality Labs , potrivit TechCrunch . Un memo consultat de publicație arată că dispozitivul ar urma să intre în testare în următorul an, într-un moment în care divizia de hardware a companiei caută produse care să prindă la public și să îmbunătățească performanța financiară. Dispozitivul ar continua, cel mai probabil, direcția deschisă de Limitless , un startup de dispozitive cu inteligență artificială cumpărat de Meta la finalul lui 2025. Limitless dezvoltase un pandantiv care se prinde de cămașă sau se poartă la gât și care poate înregistra conversațiile utilizatorilor. La momentul achiziției, Meta spunea că tranzacția îi va permite să „accelereze” munca la dispozitive purtabile cu funcții de inteligență artificială. De ce contează: Meta caută un pariu hardware care să schimbe traiectoria Reality Labs Piața dispozitivelor purtabile cu inteligență artificială a avut până acum exemple care nu au reușit să atragă consumatorii, pe fondul îngrijorărilor legate de confidențialitate și al utilității limitate. Cu toate acestea, interesul companiilor pentru această categorie nu dispare, iar TechCrunch notează că și OpenAI rămâne activă în zona de „AI wearables” (dispozitive purtabile cu funcții de inteligență artificială). Pentru Meta, miza este și una financiară: memo-ul citat indică faptul că, pe lângă pandantiv, compania vrea să-și extindă gama de ochelari cu inteligență artificială și să lanseze un abonament pentru companii, numit „Wearables for Work”. În acest context, Meta ar încerca să inverseze evoluția Reality Labs, divizie care a pierdut 4 miliarde de dolari (aprox. 18,4 miliarde lei) în primul trimestru al acestui an. Ce urmează Publicația spune că a solicitat un punct de vedere Meta, însă compania nu oferise un comentariu la momentul apariției informației. În lipsa unor detalii oficiale, rămâne neclar ce funcții va avea produsul final și cum va aborda Meta riscurile de confidențialitate asociate unui dispozitiv care poate înregistra conversații. [...]
Papa Leo XIV cere control și reglementare pentru AI, pe fondul creșterii neîncrederii publice , într-un mesaj care poate alimenta presiunea politică pentru reguli mai dure asupra companiilor din domeniu, potrivit HotNews . Într-o enciclică de peste 40.000 de cuvinte, Papa avertizează că inteligența artificială nu este „în sine” ostilă omului, dar poate deveni problematică atunci când este ghidată exclusiv de profit, mai ales dacă ajunge să înlocuiască locuri de muncă fără protecție sau reconversie pentru angajați. Mesajul este adresat liderilor politici, mediului de afaceri și societății, cu accent pe riscul afectării demnității și autonomiei umane. Ce tip de măsuri cere Vaticanul și de ce contează pentru companii În viziunea prezentată, controlul dezvoltării AI ar trebui să se traducă în politici publice și obligații mai clare pentru sectorul privat. Papa cere explicit: reglementarea companiilor private din domeniul AI; programe de recalificare pentru muncitori; educație care să dezvolte gândirea critică față de AI; măsuri de protejare a copiilor de conținut fals, violent sau sexualizat. Pentru mediul de afaceri, un astfel de cadru ar însemna costuri de conformare și responsabilități suplimentare (de la guvernanță și evaluarea riscurilor până la protecția utilizatorilor), dar și o schimbare de ritm: modelul de inovare rapidă, tolerat în valurile anterioare de tehnologie, ar putea deveni mai greu de susținut în fața unei opinii publice tot mai prudente. Neîncrederea în AI crește: semnale din SUA și Europa HotNews plasează mesajul Papei într-un context în care încrederea în AI scade. În SUA, un sondaj Pew Research Center indică faptul că aproximativ jumătate dintre americani sunt „mai degrabă îngrijorați decât entuziasmați” de creșterea AI, iar ponderea a urcat de la 37% în 2021 la 50% „în prezent”. În Europa, datele citate arată o reticență similară: aproximativ 25% dintre europeni spun că s-ar simți confortabil ca AI să preia sarcini administrative la job, iar aproape 50% dintre europenii cu studii superioare cred că locul lor de muncă este în pericol „acum” din cauza AI. Totodată, jumătate dintre europeni cred că AI va avea un impact negativ asupra societății. Pe zona de informare și politică, un alt studiu menționat arată că, deși 49% dintre respondenți spun că au folosit instrumente AI precum ChatGPT pentru subiecte politice, doar 30% cred că beneficiile depășesc riscurile. Percepția asupra democrației este împărțită: 32% văd AI mai degrabă ca oportunitate, iar 39% o consideră deja un risc. De la „tehnologie a progresului” la „tehnologie a riscului” Analiza compară primirea AI cu entuziasmul care a însoțit internetul în anii ’90 și începutul anilor 2000, inclusiv în România, unde internetul a fost asociat cu modernizarea și „intrarea în rândul lumii”. În schimb, AI este percepută mai puțin ca infrastructură care facilitează acțiunea umană și mai mult ca un sistem care poate genera conținut, influența decizii și „risca să înceapă să ia decizii în locul oamenilor”. În plus, AI apare într-o lume deja marcată de efectele secundare ale revoluției digitale: dezinformare, colectare masivă de date personale, polarizare și neîncredere în Big Tech. În acest context, tensiunea dintre promisiunea de productivitate și mesajele către investitori despre reducerea costurilor prin înlocuirea forței de muncă devine un factor major de respingere socială. Ce urmează: risc de reglementări mai puternice HotNews notează că acestea sunt scenarii, însă climatul social poate împinge politicienii către reglementări mai ferme. Miza nu mai este doar tehnologică, ci socială: dacă AI este percepută în primul rând ca instrument al concedierilor, al fraudei digitale sau al manipulării informației, integrarea ei „profundă” în viața de zi cu zi ar putea întâmpina rezistență, cu efect direct asupra pieței și asupra modului în care companiile pot lansa și scala produse bazate pe AI. [...]
Hyundai își repoziționează mesajul despre roboți spre „AI fizică” în condiții reale , folosind o campanie globală legată de Cupa Mondială 2026 în care robotul umanoid Atlas este pus să execute mișcări inspirate din fotbal, potrivit Interesting Engineering . Inițiativa, numită „School of Football”, este construită ca o serie de filme narative în care Atlas „învață” sportul de la jucători și fani, cu accent pe emoții, creativitate și pasiune, nu pe o demonstrație tehnică clasică. Campania face parte din platforma Hyundai pentru Cupa Mondială, „Next Starts Now”, și urmărește să prezinte o viziune mai accesibilă și „centrată pe om” asupra roboticii și inteligenței artificiale. De ce contează: demonstrații fără CGI și accent pe utilizare în lumea reală Elementul central este prezentarea versiunii electrice, de generație nouă, a robotului Atlas în „condiții reale”, iar publicația notează că secvențele au fost realizate fără imagini generate pe calculator (CGI). Mesajul implicit este că progresele în robotică nu se reduc la mișcări spectaculoase în laborator, ci la control, echilibru și coordonare în contexte dinamice. Hyundai spune că proiectul urmărește să evidențieze potențialul tot mai mare al roboților de a dezvolta adaptabilitate, reacții mai rapide și forme de „expresie” inspirate de comportamentul uman. Cum este antrenat Atlas: date de mișcare, simulare și învățare prin recompensă Un exemplu folosit în campanie este „Ghost Rabona”, o lovitură cu piciorul încrucișat, descrisă ca fiind dificilă prin cerințele de sincronizare, echilibru și mișcare „înșelătoare”. Pentru a o executa, Atlas: studiază date detaliate despre mișcările jucătorilor; traduce aceste date într-un mediu de simulare bazat pe fizică; se antrenează prin „învățare prin recompensă” (reinforcement learning), adică își îmbunătățește execuția prin încercări repetate și feedback. Materialul mai menționează că reușita depinde de capabilități precum controlul echilibrului în poziții asimetrice, coordonare la nivelul întregului corp, adaptare în timp real la schimbarea centrului de greutate și control motor precis în condiții constrânse. Ce urmează Hyundai ar urma să publice, în perioada următoare, conținut „din culise” despre colaborarea cu Boston Dynamics , cu detalii despre dezvoltarea și antrenarea mișcărilor lui Atlas, inclusiv informații tehnice despre învățarea robotică și proiectarea mișcării. [...]
Planurile Samsung de a dezvolta cipuri AI personalizate pentru OpenAI par să se fi blocat , pe fondul unor „diferențe strategice” între cele două companii, potrivit SamMobile . Informația contează operațional: un astfel de proiect ar fi putut consolida poziția Samsung în lanțul de aprovizionare pentru infrastructura ChatGPT, într-un moment în care cererea pentru hardware dedicat inteligenței artificiale crește accelerat. Conform publicației, Samsung ar fi lucrat la un „inference neural processing unit” (un procesor specializat pentru rularea modelelor AI în producție, nu pentru antrenarea lor), destinat OpenAI, bazat pe arhitectura ARM. Deși ar fi existat „progrese considerabile” în faza preliminară de dezvoltare, ritmul proiectului ar fi încetinit recent, pe fondul nealinierii strategice dintre OpenAI și Samsung Electronics. Fără confirmare că acordul a căzut, dar direcția pare să se schimbe Materialul precizează că nu există o confirmare că înțelegerea privind cipurile personalizate a fost abandonată complet. Totuși, răcirea colaborării pe zona de cipuri ar putea explica, în această lectură, de ce Samsung a investit recent în Anthropic , startup-ul american din spatele modelului Claude. În plus, este menționat și un raport separat potrivit căruia Samsung ar putea fabrica cipuri AI și pentru Anthropic, ceea ce ar indica o posibilă reorientare a eforturilor către un alt partener din zona modelelor lingvistice mari. Colaborarea Samsung–OpenAI continuă pe alte paliere Chiar dacă discuțiile despre cipuri nu avansează, cele două companii ar continua să colaboreze în alte domenii, în baza unor acorduri semnate spre finalul anului trecut. Un exemplu dat este Samsung SDS , care ar urma să dezvolte împreună cu OpenAI centre de date pentru AI. Separat, Samsung ar fi „probabil” să furnizeze memorii semiconductoare către startup-ul de inteligență artificială, ceea ce sugerează că relația comercială poate rămâne relevantă chiar și fără un cip personalizat dedicat ChatGPT. În lipsa unor clarificări oficiale, rămâne de urmărit dacă „diferențele strategice” se traduc într-o pauză temporară sau într-o schimbare de direcție pe termen mai lung, cu efect direct asupra rolului Samsung în infrastructura hardware a OpenAI. [...]
