Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Papa Leo XIV cere control și reglementare pentru AI, pe fondul creșterii neîncrederii publice, într-un mesaj care poate alimenta presiunea politică pentru reguli mai dure asupra companiilor din domeniu, potrivit HotNews.
Într-o enciclică de peste 40.000 de cuvinte, Papa avertizează că inteligența artificială nu este „în sine” ostilă omului, dar poate deveni problematică atunci când este ghidată exclusiv de profit, mai ales dacă ajunge să înlocuiască locuri de muncă fără protecție sau reconversie pentru angajați. Mesajul este adresat liderilor politici, mediului de afaceri și societății, cu accent pe riscul afectării demnității și autonomiei umane.
În viziunea prezentată, controlul dezvoltării AI ar trebui să se traducă în politici publice și obligații mai clare pentru sectorul privat. Papa cere explicit:
Pentru mediul de afaceri, un astfel de cadru ar însemna costuri de conformare și responsabilități suplimentare (de la guvernanță și evaluarea riscurilor până la protecția utilizatorilor), dar și o schimbare de ritm: modelul de inovare rapidă, tolerat în valurile anterioare de tehnologie, ar putea deveni mai greu de susținut în fața unei opinii publice tot mai prudente.
HotNews plasează mesajul Papei într-un context în care încrederea în AI scade. În SUA, un sondaj Pew Research Center indică faptul că aproximativ jumătate dintre americani sunt „mai degrabă îngrijorați decât entuziasmați” de creșterea AI, iar ponderea a urcat de la 37% în 2021 la 50% „în prezent”.
În Europa, datele citate arată o reticență similară: aproximativ 25% dintre europeni spun că s-ar simți confortabil ca AI să preia sarcini administrative la job, iar aproape 50% dintre europenii cu studii superioare cred că locul lor de muncă este în pericol „acum” din cauza AI. Totodată, jumătate dintre europeni cred că AI va avea un impact negativ asupra societății.
Pe zona de informare și politică, un alt studiu menționat arată că, deși 49% dintre respondenți spun că au folosit instrumente AI precum ChatGPT pentru subiecte politice, doar 30% cred că beneficiile depășesc riscurile. Percepția asupra democrației este împărțită: 32% văd AI mai degrabă ca oportunitate, iar 39% o consideră deja un risc.
Analiza compară primirea AI cu entuziasmul care a însoțit internetul în anii ’90 și începutul anilor 2000, inclusiv în România, unde internetul a fost asociat cu modernizarea și „intrarea în rândul lumii”. În schimb, AI este percepută mai puțin ca infrastructură care facilitează acțiunea umană și mai mult ca un sistem care poate genera conținut, influența decizii și „risca să înceapă să ia decizii în locul oamenilor”.
În plus, AI apare într-o lume deja marcată de efectele secundare ale revoluției digitale: dezinformare, colectare masivă de date personale, polarizare și neîncredere în Big Tech. În acest context, tensiunea dintre promisiunea de productivitate și mesajele către investitori despre reducerea costurilor prin înlocuirea forței de muncă devine un factor major de respingere socială.
HotNews notează că acestea sunt scenarii, însă climatul social poate împinge politicienii către reglementări mai ferme. Miza nu mai este doar tehnologică, ci socială: dacă AI este percepută în primul rând ca instrument al concedierilor, al fraudei digitale sau al manipulării informației, integrarea ei „profundă” în viața de zi cu zi ar putea întâmpina rezistență, cu efect direct asupra pieței și asupra modului în care companiile pot lansa și scala produse bazate pe AI.
Recomandate
Automatizarea sarcinilor de bază împinge IT-ul spre specializări „grele”, iar piața va plăti mai ales arhitecții de sisteme , pe măsură ce agenții de inteligență artificială preiau tot mai mult din munca tehnică repetitivă, potrivit Ziarul Financiar . Mesajul central: avantajul nu mai este intrarea rapidă în domeniu, ci expertiza profundă, capabilă să proiecteze și să controleze sisteme complexe. Iulian Stanciu , antreprenor și fost CEO eMAG , spune că „IT-ul ușor” – ideea că poți învăța doi-trei ani și apoi găsești relativ repede un job bine plătit – se apropie de final, tocmai pentru că AI-ul poate executa o parte tot mai mare din sarcinile tehnice de bază. „IT-ul aşa cum a fost până acuma va fi disruptive, în sensul în care nu mai înveţi doi-3 ani şi pe urmă gata, ţi-ai găsit job uşor. IT-ul va fi ca specializarea la neurochirurgie în medicină în care se studiază 9 ani.” De ce se schimbă „valoarea” unui programator În contextul integrării accelerate a AI în dezvoltarea software, publicația arată că valoarea unui specialist nu mai stă în capacitatea de a scrie cod, ci în abilitatea de a înțelege arhitectura sistemelor (inclusiv a celor bazate pe AI) și de a supraveghea rezultatele livrate de tehnologie. Logica este una operațională: dacă AI produce cod și soluții, cineva trebuie să știe suficient de bine „meseria” ca să poată cere corect ce are nevoie, să verifice dacă rezultatul este bun și să intervină când apar erori sau derapaje. Cum se împarte piața muncii: execuție automatizată vs. arhitectură și control Materialul descrie o piață care se conturează pe două paliere: sarcini de bază , tot mai automatizate și cu valoare adăugată mai redusă; arhitectură de sisteme și supraveghere , unde rămâne necesară expertiza umană profundă. În această a doua zonă, Stanciu anticipează că cererea va rămâne ridicată, iar remunerațiile bune vor fi susținute de raritatea competențelor. „Nevoia de arhitecţi şi de oameni în zona asta va fi în continuare mare şi acei oameni sunt cei care vor reuşi să câştige bine şi să aibă succes pe urmă.” Ce urmează pentru cei care vor să intre în IT Concluzia practică a discuției este că accesul „facil” în domeniu devine mai puțin probabil, iar diferența o va face investiția de timp în învățare și înțelegerea în profunzime a arhitecturilor de sistem. Cu alte cuvinte, pentru a rămâne relevant, un viitor programator va trebui să poată lucra cu AI ca instrument, dar și să-i valideze munca la nivel de proiectare și funcționare, nu doar la nivel de execuție. [...]
Google introduce etichete pentru reclamele create sau editate cu IA, o schimbare care mută presiunea de transparență către advertiseri. Potrivit The Verge , utilizatorii vor putea vedea dacă o reclamă de pe Google Search, Google Discover și YouTube a fost realizată sau modificată cu ajutorul inteligenței artificiale, printr-o nouă secțiune din „ My Ad Center ”. Eticheta „created or edited with AI” („creată sau editată cu IA”) apare în fila „how this ad was made” („cum a fost făcută această reclamă”). Utilizatorii ajung la panou apăsând pe cele trei puncte sau pe butonul de informații din dreptul anunțului, acolo unde pot și bloca sau raporta reclame. Ce se schimbă pentru companii și agenții Google spune că va aplica automat eticheta pentru reclamele realizate cu propriile instrumente de publicitate bazate pe IA generativă (modele care pot genera conținut nou, precum text sau imagini). În schimb, pentru reclamele create cu instrumente IA din afara ecosistemului Google, eticheta va trebui adăugată manual. În unele regiuni, etichetele „pot apărea direct pe reclamă”, fie automat, fie atunci când advertiserul declară manual că anunțul a fost făcut cu IA, mai notează publicația. Context: o direcție de piață, nu un caz izolat Măsura vine într-un context în care și alte platforme au introdus mecanisme similare. Meta are o etichetă „AI info” în panoul „About this ad” („despre această reclamă”) pentru reclamele de pe platformele sale. Google mai introdusese anterior, în 2024, o dezvăluire pentru „conținut sintetic sau alterat digital” în reclamele politice. Iar „mai devreme anul acesta”, compania a extins accesul la etichetele de conținut SynthID și C2PA, folosite pentru identificarea conținutului de tip deepfake (material falsificat realist cu ajutorul IA). [...]
Trei edituri mari cer în instanță oprirea și sancționarea folosirii cărților lor la antrenarea Gemini , într-un proces care poate ridica semnificativ costurile și riscurile legale pentru dezvoltarea de modele de inteligență artificială, potrivit The Guardian . Acțiunea a fost depusă la o instanță federală din New York de Hachette Book Group , Cengage Learning și Elsevier, alături de autorul american Scott Turow. Reclamanții susțin că Google ar fi folosit „milioane” de cărți protejate de drepturi de autor pentru a-și antrena modelele Gemini, fără permisiune și fără plată, descriind situația drept „una dintre cele mai prolifice încălcări ale materialelor protejate de drepturi de autor din istorie”. În plângere, editurile afirmă că Google ar fi „repurposed” (reutilizat în alt scop) cărți furnizate pentru servicii cu utilizare limitată, precum Google Books, Google Play Books și Google Scholar. Aceste servicii ar fi permis, de exemplu, afișarea de fragmente căutabile sau vânzarea de cărți electronice, dar nu și copierea conținutului pentru antrenarea unor produse comerciale de inteligență artificială, susțin reclamanții. Ce riscă Google: despăgubiri, interdicție și distrugerea copiilor neautorizate Reclamanții cer: daune statutare (despăgubiri prevăzute de lege pentru încălcarea drepturilor de autor); o interdicție permanentă care să oprească presupusa încălcare; un ordin judecătoresc prin care Google să distrugă orice copii neautorizate ale operelor folosite la antrenarea sistemelor sale de AI. Plângerea mai susține că, în interiorul companiei, ar fi existat discuții care recunoșteau riscurile legale, inclusiv o evaluare internă potrivit căreia Google s-ar fi putut confrunta cu „ 100Bs in potential fines” (amenzi potențiale de ordinul zecilor până la sutelor de miliarde de dolari) pentru folosirea textelor furnizate de edituri pentru Google Play Books. Google nu a răspuns unei solicitări de comentariu din partea publicației. De ce contează pentru piață: presiune pe modelul de business al AI generative Editurile spun că utilizarea conținutului fără licență afectează autorii și industria editorială, argumentând că materialele generate de AI ar putea eroda vânzările de carte. În plângere este dat exemplul unui scenariu în care Gemini ar putea produce rapid o poveste care „înlocuiește” o lucrare originală pe care modelul ar fi fost antrenat. Procesul se adaugă valului de litigii privind AI generativă și drepturile de autor, în care autori și edituri au dat în judecată companii precum Google, OpenAI, Anthropic și Meta, susținând că operele lor au fost folosite fără permisiune pentru antrenarea modelelor. În material este menționat și un caz în care un judecător a decis în favoarea Meta (iunie anul trecut), precum și o înțelegere descrisă drept „landmark settlement”, în care Anthropic ar fi acceptat să plătească 1,5 miliarde de dolari (aprox. 6,9 miliarde lei) unor autori care au reclamat folosirea unor copii piratate la antrenarea chatbotului Claude. În acest dosar, Hachette și Cengage mai încercaseră anterior să se alăture unui proces mai vechi (din 2023) intentat Google de autori și ilustratori, însă Google s-a opus participării lor, ceea ce a dus la deschiderea unei acțiuni separate. [...]
Investigația Reuters indică o posibilă încălcare majoră a reglementărilor de mediu la un centru de date xAI, cu efecte sanitare în comunitățile din jur , potrivit IT之家 , care rezumă un material publicat pe 14 iulie de agenția de presă. Conform Reuters, compania de inteligență artificială a lui Elon Musk, xAI (care „după fuziunea recentă cu SpaceX” a fost redenumită SpaceXAI), ar fi instalat 59 de turbine pe gaz natural la centrul de date „Colossus 2” din statul Tennessee, SUA, fără a obține autorizația federală necesară . În ianuarie 2026, compania ar fi declarat oficial că operează 27 de turbine în același centru. De ce contează: praguri de emisii depășite și risc de sancțiuni Reuters spune că a analizat 30 dintre turbinele menționate în documente și estimează că acestea ar putea emite anual: 2.500 de tone de oxizi de azot (NOx) 4.000 de tone de monoxid de carbon (CO) 22 de tone de formaldehidă Aceste niveluri ar depăși pragurile prevăzute de legislația americană „Clean Air Act” (Legea aerului curat), inclusiv un reper menționat de Reuters: 100 de tone pentru oxizi de azot . Documentele invocate ar proveni din corespondența dintre reprezentanți xAI și autorități de reglementare. Impact local: acuzații în instanță și indicatori de sănătate pe o rază de 8 km În paralel, NAACP (Asociația Națională pentru Progresul Persoanelor de Culoare) a dat în judecată SpaceXAI, susținând că funcționarea turbinelor neautorizate ar fi dus la creșteri ale emisiilor, inclusiv: NOx: +111% PM2,5 (particule fine): +83% formaldehidă: +88% Reuters mai notează că poluanții respectivi sunt asociați cu efecte adverse asupra sănătății. În zona de 5 mile (aprox. 8 km) din jurul amplasamentului, în 28 de sectoare de recensământ , 27 ar avea o prevalență estimată a astmului peste media comitatului, iar în 24 ar fi mai ridicată prevalența bolii pulmonare obstructive cronice. Ce urmează Din informațiile prezentate de Reuters și preluate de IT之家, miza imediată ține de conformarea cu reglementările federale de mediu și de litigiul deschis de NAACP , care poate amplifica riscurile legale și operaționale pentru companie. Materialul citat nu precizează, însă, dacă au fost deja aplicate sancțiuni sau ce măsuri corective ar fi fost impuse până acum. [...]
Google DeepMind a reconstruit cu IA un moment sportiv fără filmare, folosind o „conductă” hibridă de producție video – un exemplu de cum modelele generative pot fi integrate în fluxuri de post-producție fără a renunța la verificarea pe bază de arhive și efecte vizuale tradiționale, potrivit Google Blog . Proiectul vizează „ Gol da Rua Javari ”, un gol atribuit lui Pelé, marcat la 2 august 1959, descris ca o fază cu trei „sombrero” consecutive peste apărători și portar, fără ca mingea să atingă pământul. Momentul nu a fost surprins pe peliculă, iar reconstrucția a fost realizată în colaborare cu familia lui Pelé, istorici, jurnaliști sportivi și legende ale fotbalului, în parteneriat cu Pelé Brand (administratorii oficiali ai patrimoniului Pelé, păstrat de NR Sports). Miza operațională: cum arată un flux „IA + VFX” pentru reconstrucție istorică Materialul final este prezentat ca un mini-documentar, construit pe o combinație de filmare practică și generare asistată de modele de inteligență artificială. Echipa a filmat mai întâi secvențe live-action pe gazonul stadionului Rua Javari, folosind mingi grele din piele și echipamente „de epocă”, iar apoi a folosit aceste imagini ca bază pentru transformarea digitală. În articol sunt menționate explicit trei direcții tehnice principale: înlocuirea personajului : maparea asemănării lui Pelé și a echipamentului clasic cu numărul 10 pe un cascador modern; restilizarea mediului : transformarea stadionului modern pentru a corespunde arhitecturii și condițiilor meteo din ziua respectivă; generarea ambianței : redarea modului în care fanii au trăit momentul, atât pe stadion, cât și acasă, la radio. Pentru reconstrucție au fost folosite „cele mai avansate modele” ale companiei, enumerate ca Veo, Gemini Omni și Nano Banana Pro, alături de instrumente interne. „Performance Control”: controlul mișcării, nu doar fotorealism Publicația susține că o dificultate majoră a fost coregrafia atletică extremă asociată cu un jucător precum Pelé, unde fotorealismul generativ nu este suficient dacă mișcarea nu rămâne credibilă. Soluția descrisă este „Performance Control”, o abordare bazată pe Veo 3 care extrage geometrie 3D și mișcare din filmarea unui cascador, pentru a ghida generarea video. Fluxul de lucru descris include separarea scenei în straturi editabile (sportivi, fundal), extragerea mișcării 3D și generarea unui fundal „curat”, astfel încât jucătorii și mediul să poată fi modificați independent. Verificare prin arhive și finisare tradițională Pentru acuratețe istorică, istoricul brazilian Anita Lucchesi și echipa sa au adunat aproape 2.000 de înregistrări istorice (de la planuri la albume de familie) și peste 3.600 de imagini istorice. Au fost intervievați martori, jurnaliști și membri ai comunității Mooca, folosind inclusiv o machetă la scară a stadionului, fotografii de arhivă și diagrame pentru a reconstrui faza din memorie. În post-producție, echipa a folosit o „conductă” hibridă: rafinare cu ajutorul modelelor (Gemini Omni și Nano Banana Pro) și apoi efecte vizuale tradiționale pentru compoziția mingii, integrarea granulației și echilibrarea culorilor. Pentru a obține un aspect cât mai apropiat de cinema-ul anilor 1950, ieșirea digitală a fost trecută printr-o mașină de „filmout” (transfer pe film pentru a reproduce caracteristici vizuale specifice peliculei). Unde ajunge proiectul Reconstrucția este expusă la Muzeul Pelé din Santos (Brazilia), iar mini-documentarul include interviuri cu istorici, jurnaliști, familia lui Pelé, martori și legende ale fotbalului implicate în proiect. „Ar fi atât de mândru să vadă toate acestea. Spunea mereu că e păcat că golul nu a fost niciodată înregistrat. Așa că posibilitatea de a-l retrăi, cu toată această tehnologie, este uimitoare.” — Flávia Kurtz, fiica lui Pelé [...]
Peste 200 de economiști și cercetători, inclusiv 16 laureați Nobel, cer guvernelor să intervină rapid pentru a limita șocul pe piața muncii produs de AI , potrivit HotNews , care citează o scrisoare deschisă coordonată de laboratorul pentru economie digitală al Universității Stanford . Scrisoarea avertizează că inteligența artificială „ar putea deveni radical mai puternică în următorii 10 ani” și că efectele economice ar putea depăși ca amploare Revoluția Industrială, dar într-un interval mult mai scurt. Semnatarii indică explicit riscul „pierderii pe scară largă a locurilor de muncă”, alături de potențiale beneficii precum creșteri semnificative ale nivelului de trai. Ce li se cere concret guvernelor Documentul are trei puncte și pune accent pe intervenția publică pentru a orienta dezvoltarea AI către complementaritate cu munca umană, nu înlocuirea ei. În esență, semnatarii cer liderilor să creeze: stimulente care să direcționeze dezvoltarea și utilizarea AI în interes public; mecanisme de protecție pentru a reduce riscurile sociale și economice; instituții capabile să gestioneze tranziția și efectele asupra economiei. Cine semnează și de ce contează Potrivit aceleiași surse, scrisoarea a fost semnată de peste 200 de economiști și cercetători în AI, inclusiv 16 laureați ai Premiului Nobel, alături de informaticieni și directori din companii de tehnologie, inclusiv Anthropic, Google și OpenAI. Printre semnatari sunt menționați Yoshua Bengio, Yann LeCun, Eric Schmidt, Niall Ferguson, Daron Acemoglu, Christopher A. Pissarides, Paul Krugman, Joseph Stiglitz, Jason Furman și Max Tegmark. Bengio avertizează, într-un comunicat separat citat în articol, că este „foarte plauzibil” ca AI să transforme radical economiile și susține că deciziile ar trebui luate „colectiv, democratic”, nu lăsate exclusiv „forțelor pieței”, pentru a evita ca o parte mare a populației să fie „lăsată în urmă”. Miza economică: o tranziție accelerată, cu risc de polarizare Mesajul central al scrisorii este că viteza schimbării poate depăși capacitatea pieței muncii și a instituțiilor de a se adapta. De aici și presiunea pentru acțiune „acum”: dacă AI avansează rapid, costurile sociale ale ajustării (șomaj, inegalitate, tensiuni în sectoarele expuse automatizării) pot crește înainte ca politicile publice să fie pregătite. Scrisoarea nu propune măsuri detaliate, dar fixează o direcție: guvernele sunt chemate să construiască din timp cadrul de stimulente și protecții care să facă din AI o tehnologie ce completează capacitățile oamenilor și distribuie mai larg beneficiile economice. [...]
