Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Papa Leo XIV cere control și reglementare pentru AI, pe fondul creșterii neîncrederii publice, într-un mesaj care poate alimenta presiunea politică pentru reguli mai dure asupra companiilor din domeniu, potrivit HotNews.
Într-o enciclică de peste 40.000 de cuvinte, Papa avertizează că inteligența artificială nu este „în sine” ostilă omului, dar poate deveni problematică atunci când este ghidată exclusiv de profit, mai ales dacă ajunge să înlocuiască locuri de muncă fără protecție sau reconversie pentru angajați. Mesajul este adresat liderilor politici, mediului de afaceri și societății, cu accent pe riscul afectării demnității și autonomiei umane.
În viziunea prezentată, controlul dezvoltării AI ar trebui să se traducă în politici publice și obligații mai clare pentru sectorul privat. Papa cere explicit:
Pentru mediul de afaceri, un astfel de cadru ar însemna costuri de conformare și responsabilități suplimentare (de la guvernanță și evaluarea riscurilor până la protecția utilizatorilor), dar și o schimbare de ritm: modelul de inovare rapidă, tolerat în valurile anterioare de tehnologie, ar putea deveni mai greu de susținut în fața unei opinii publice tot mai prudente.
HotNews plasează mesajul Papei într-un context în care încrederea în AI scade. În SUA, un sondaj Pew Research Center indică faptul că aproximativ jumătate dintre americani sunt „mai degrabă îngrijorați decât entuziasmați” de creșterea AI, iar ponderea a urcat de la 37% în 2021 la 50% „în prezent”.
În Europa, datele citate arată o reticență similară: aproximativ 25% dintre europeni spun că s-ar simți confortabil ca AI să preia sarcini administrative la job, iar aproape 50% dintre europenii cu studii superioare cred că locul lor de muncă este în pericol „acum” din cauza AI. Totodată, jumătate dintre europeni cred că AI va avea un impact negativ asupra societății.
Pe zona de informare și politică, un alt studiu menționat arată că, deși 49% dintre respondenți spun că au folosit instrumente AI precum ChatGPT pentru subiecte politice, doar 30% cred că beneficiile depășesc riscurile. Percepția asupra democrației este împărțită: 32% văd AI mai degrabă ca oportunitate, iar 39% o consideră deja un risc.
Analiza compară primirea AI cu entuziasmul care a însoțit internetul în anii ’90 și începutul anilor 2000, inclusiv în România, unde internetul a fost asociat cu modernizarea și „intrarea în rândul lumii”. În schimb, AI este percepută mai puțin ca infrastructură care facilitează acțiunea umană și mai mult ca un sistem care poate genera conținut, influența decizii și „risca să înceapă să ia decizii în locul oamenilor”.
În plus, AI apare într-o lume deja marcată de efectele secundare ale revoluției digitale: dezinformare, colectare masivă de date personale, polarizare și neîncredere în Big Tech. În acest context, tensiunea dintre promisiunea de productivitate și mesajele către investitori despre reducerea costurilor prin înlocuirea forței de muncă devine un factor major de respingere socială.
HotNews notează că acestea sunt scenarii, însă climatul social poate împinge politicienii către reglementări mai ferme. Miza nu mai este doar tehnologică, ci socială: dacă AI este percepută în primul rând ca instrument al concedierilor, al fraudei digitale sau al manipulării informației, integrarea ei „profundă” în viața de zi cu zi ar putea întâmpina rezistență, cu efect direct asupra pieței și asupra modului în care companiile pot lansa și scala produse bazate pe AI.
Recomandate
Papa Leon cere „dezarmarea” inteligenței artificiale și atacă logica puterii din spatele ei , într-o enciclică ce poate întări presiunea publică pentru reguli mai stricte asupra tehnologiilor avansate, potrivit Antena 3 . Documentul, intitulat „ Magnifica Humanitas ”, este dedicat „protejării persoanei umane în epoca inteligenței artificiale” și consolidează poziția Suveranului Pontif ca sceptic față de direcția în care se dezvoltă AI. Enciclica include un pasaj din „Stăpânul Inelelor: Întoarcerea Regelui”, de J.R.R. Tolkien, atribuit în mod uzual personajului Gandalf, deși Papa Leon nu menționează explicit numele personajului. În text, citatul este folosit ca argument pentru responsabilitate și pentru ideea că oamenii nu pot abdica de la controlul moral și social asupra tehnologiei, chiar într-o perioadă de schimbări accelerate. „Treaba noastră nu este să cunoaștem toate mișcările acestei lumi, ci să facem ce ne stă în putință ca să ajutăm evul acesta în care ne este dat să trăim, smulgând din rădăcini răul pe câmpurile pe care le cunoaștem, astfel ca aceia care vor trăi după noi să aibă o țară curată pe care să o poată însămânța.” Mesajul de reglementare: AI, tratată ca o putere ce trebuie limitată În enciclică, Papa Leon avertizează asupra „dominației tot mai mari a unei paradigme tehnocratice”, care ar putea reduce „creația la un obiect al exploatării” și oamenii la „simple rotițe într-un sistem orientat către o eficiență tot mai mare”. În această logică, apelul la „dezarmarea” inteligenței artificiale funcționează ca o cerere de limitare a capacităților și utilizărilor care scapă controlului uman, nu ca o critică abstractă a tehnologiei. Papa compară ascensiunea AI cu revoluția industrială (mijlocul secolului al XVIII-lea – începutul secolului XX) și îl invocă pe Papa Leon al XIII-lea, care, în enciclica din 1891, sublinia drepturile și demnitatea muncitorilor într-o perioadă de transformări tehnologice și expansiune capitalistă. Miza, în lectura actuală, este ca noile tehnologii să nu producă o concentrare și mai mare a puterii și bogăției. Context: semnal către oligarhii din tehnologie și „cultura puterii” Antena 3 notează că Wired și Ars Technica au speculat că referința la Tolkien nu este întâmplătoare, în contextul în care „Stăpânul Inelelor” a fost „apropriat” prin interpretări controversate de miliardari din industria tehnologiei, precum Peter Thiel și Elon Musk, interpretări criticate de fanii seriei. Wired a mers mai departe, sugerând că Papa Leon ar putea ironiza subtil această apropriere, mai ales că a denunțat „cultura puterii” care alimentează ascensiunea rapidă a inteligenței artificiale. În același context, publicația amintește că Thiel și-a numit compania de analiză de date Palantir Technologies , după „palantír”-ul folosit pentru spionaj în saga lui Tolkien, iar Musk a promovat în trecut o interpretare politizată a trilogiei. Ce urmează „Magnifica Humanitas” este prezentată drept una dintre temele majore ale primului an de pontificat al lui Leon și un text care întărește poziționarea Vaticanului în dezbaterea despre limitele AI. Impactul concret în politici publice nu este detaliat în material, însă mesajul adaugă greutate unei discuții deja dominante în reglementare: cum sunt controlate sistemele avansate și cine răspunde pentru efectele lor sociale. [...]
Băncile europene ar putea tăia 10%–20% din posturi în următorii cinci ani , pe măsură ce inteligența artificială crește productivitatea și reduce nevoia de personal în activitățile de suport, potrivit unei analize citate de Agerpres . Estimarea vine de la analiștii Morgan Stanley și indică un impact direct asupra costurilor operaționale ale băncilor. Analiștii Morgan Stanley estimează că adoptarea AI ar putea aduce creșteri de productivitate de 30% și ar permite reducerea efectivelor „pe termen scurt”, cu restructurări realizate în mare parte prin plecări voluntare, inclusiv pensionări. În același timp, economiile de costuri asociate acestor reduceri ar putea ajunge la aproximativ 4%–9% din total, potrivit calculelor din raport. Unde se vede deja impactul: suport, middle și back office Semnalele de pe piață arată că băncile încep să lege explicit planurile de eficientizare de utilizarea AI, în special în zonele care țin de operațiuni și suport: Standard Chartered a anunțat eliminarea a aproape 8.000 de posturi în domeniul suport, în următorii patru ani, asociind decizia cu AI. Directorul Bill Winters a spus că planul va afecta „capitalul uman cu valoare mai mică”, formulare pentru care ulterior și-a cerut scuze. HSBC analizează posibilitatea de a elimina aproximativ 20.000 de locuri de muncă , pornind de la ipoteza că AI poate reduce dimensiunea echipelor din funcțiile de tip middle și back office (activități interne de procesare, control și suport operațional), potrivit unei informații Bloomberg menționate în material. La Commerzbank , directorul general Bettina Orlopp a indicat economii de costuri de aproximativ 350 de milioane de euro (aprox. 1,75 miliarde lei) în câțiva ani, pe fondul utilizării inteligenței artificiale. Miza economică: costuri mai mici, dar și venituri potențial mai mari Dincolo de reducerea cheltuielilor, analiștii Morgan Stanley susțin că AI ar putea sprijini și creșterea veniturilor, de exemplu printr-o mai bună identificare a produselor potrivite pentru fiecare client. În această logică, băncile cu platforme integrate — retail, economii, asigurări și administrarea averilor — ar fi mai bine poziționate să valorifice tendința, deoarece pot folosi datele și distribuția internă pentru a personaliza oferta către clienți. Ce urmează Materialul indică o direcție: restructurările ar putea fi accelerate de implementarea AI în funcții bancare diverse, iar reducerea de personal ar urma să se facă, în bună măsură, prin ieșiri naturale din sistem. Ritmul și amploarea vor depinde însă de cât de repede reușesc băncile să introducă AI în procesele de bază și să transforme câștigurile de productivitate în economii efective. [...]
Hyundai își repoziționează mesajul despre roboți spre „AI fizică” în condiții reale , folosind o campanie globală legată de Cupa Mondială 2026 în care robotul umanoid Atlas este pus să execute mișcări inspirate din fotbal, potrivit Interesting Engineering . Inițiativa, numită „School of Football”, este construită ca o serie de filme narative în care Atlas „învață” sportul de la jucători și fani, cu accent pe emoții, creativitate și pasiune, nu pe o demonstrație tehnică clasică. Campania face parte din platforma Hyundai pentru Cupa Mondială, „Next Starts Now”, și urmărește să prezinte o viziune mai accesibilă și „centrată pe om” asupra roboticii și inteligenței artificiale. De ce contează: demonstrații fără CGI și accent pe utilizare în lumea reală Elementul central este prezentarea versiunii electrice, de generație nouă, a robotului Atlas în „condiții reale”, iar publicația notează că secvențele au fost realizate fără imagini generate pe calculator (CGI). Mesajul implicit este că progresele în robotică nu se reduc la mișcări spectaculoase în laborator, ci la control, echilibru și coordonare în contexte dinamice. Hyundai spune că proiectul urmărește să evidențieze potențialul tot mai mare al roboților de a dezvolta adaptabilitate, reacții mai rapide și forme de „expresie” inspirate de comportamentul uman. Cum este antrenat Atlas: date de mișcare, simulare și învățare prin recompensă Un exemplu folosit în campanie este „Ghost Rabona”, o lovitură cu piciorul încrucișat, descrisă ca fiind dificilă prin cerințele de sincronizare, echilibru și mișcare „înșelătoare”. Pentru a o executa, Atlas: studiază date detaliate despre mișcările jucătorilor; traduce aceste date într-un mediu de simulare bazat pe fizică; se antrenează prin „învățare prin recompensă” (reinforcement learning), adică își îmbunătățește execuția prin încercări repetate și feedback. Materialul mai menționează că reușita depinde de capabilități precum controlul echilibrului în poziții asimetrice, coordonare la nivelul întregului corp, adaptare în timp real la schimbarea centrului de greutate și control motor precis în condiții constrânse. Ce urmează Hyundai ar urma să publice, în perioada următoare, conținut „din culise” despre colaborarea cu Boston Dynamics , cu detalii despre dezvoltarea și antrenarea mișcărilor lui Atlas, inclusiv informații tehnice despre învățarea robotică și proiectarea mișcării. [...]
Planurile Samsung de a dezvolta cipuri AI personalizate pentru OpenAI par să se fi blocat , pe fondul unor „diferențe strategice” între cele două companii, potrivit SamMobile . Informația contează operațional: un astfel de proiect ar fi putut consolida poziția Samsung în lanțul de aprovizionare pentru infrastructura ChatGPT, într-un moment în care cererea pentru hardware dedicat inteligenței artificiale crește accelerat. Conform publicației, Samsung ar fi lucrat la un „inference neural processing unit” (un procesor specializat pentru rularea modelelor AI în producție, nu pentru antrenarea lor), destinat OpenAI, bazat pe arhitectura ARM. Deși ar fi existat „progrese considerabile” în faza preliminară de dezvoltare, ritmul proiectului ar fi încetinit recent, pe fondul nealinierii strategice dintre OpenAI și Samsung Electronics. Fără confirmare că acordul a căzut, dar direcția pare să se schimbe Materialul precizează că nu există o confirmare că înțelegerea privind cipurile personalizate a fost abandonată complet. Totuși, răcirea colaborării pe zona de cipuri ar putea explica, în această lectură, de ce Samsung a investit recent în Anthropic , startup-ul american din spatele modelului Claude. În plus, este menționat și un raport separat potrivit căruia Samsung ar putea fabrica cipuri AI și pentru Anthropic, ceea ce ar indica o posibilă reorientare a eforturilor către un alt partener din zona modelelor lingvistice mari. Colaborarea Samsung–OpenAI continuă pe alte paliere Chiar dacă discuțiile despre cipuri nu avansează, cele două companii ar continua să colaboreze în alte domenii, în baza unor acorduri semnate spre finalul anului trecut. Un exemplu dat este Samsung SDS , care ar urma să dezvolte împreună cu OpenAI centre de date pentru AI. Separat, Samsung ar fi „probabil” să furnizeze memorii semiconductoare către startup-ul de inteligență artificială, ceea ce sugerează că relația comercială poate rămâne relevantă chiar și fără un cip personalizat dedicat ChatGPT. În lipsa unor clarificări oficiale, rămâne de urmărit dacă „diferențele strategice” se traduc într-o pauză temporară sau într-o schimbare de direcție pe termen mai lung, cu efect direct asupra rolului Samsung în infrastructura hardware a OpenAI. [...]
Anthropic a redus la jumătate lista platformelor „neautorizate” care îi vindeau acțiunile, după ce avertismentul inițial a provocat turbulențe pe piața secundară și pierderi pentru vehicule listate care promiteau expunere la companie , potrivit The Next Web . Compania și-a actualizat notificarea privind platformele de pe piața secundară care ar tranzacționa acțiuni Anthropic fără autorizare, tăind lista de la opt firme la patru. În versiunea revizuită mai sunt menționate doar Open Door Partners, Unicorns Exchange, Pachamama și Upmarket. Mai multe nume proeminente din tranzacționarea de acțiuni ale companiilor private, inclusiv Hiive, au fost eliminate din listă. În notificarea inițială, publicată la începutul lunii, Anthropic susținea că orice vânzare sau transfer de acțiuni realizat prin platformele nominalizate este nul și nu va fi recunoscut în registrele companiei, iar avertismentul se aplica atât acțiunilor preferențiale, cât și celor ordinare. A fost pentru prima dată când o companie majoră din zona AI a numit public platforme specifice ca fiind „neautorizate”. Efectul imediat: panică în rândul investitorilor și presiune pe fonduri listate Materialul descrie o reacție în lanț: fonduri tranzacționate public care își promovau expunerea la acțiuni Anthropic au scăzut, brokeri privați au încercat să își reevalueze pozițiile, iar investitorii care cumpăraseră acțiuni prin platformele vizate au rămas cu incertitudinea dacă deținerile lor au „acoperire” juridică. Sim Desai, CEO al Hiive, a contestat public acuzațiile pe LinkedIn, afirmând că platforma sa nu facilitează transferuri „fără aprobarea companiei”. După ce Hiive a fost scos de pe listă, Desai a susținut că mesajul inițial a creat confuzie și a afectat reputația companiei sale. „Dacă Anthropic ne-ar fi abordat înainte de noua lor poziție agresivă și de declarațiile publice corespunzătoare (nu au făcut-o), am fi lucrat cu plăcere cu ei pentru a livra un mesaj unitar către piață.” De ce contează: controlul tranzacțiilor intră în conflict cu nevoia de lichiditate înainte de IPO The Next Web plasează episodul într-un context mai larg: atât Anthropic, cât și OpenAI au de mult timp restricții de transfer în acordurile cu acționarii, însă „litera mică” a fost adesea ignorată de cumpărătorii care caută expunere la companii AI înainte de listare. Prin nominalizarea explicită a unor platforme, Anthropic a transformat o prevedere juridică standard într-un eveniment cu efect de piață. În același timp, compania are un interes practic pentru existența lichidității pe piața secundară: aceasta ajută la atragerea și retenția angajaților remunerați inclusiv cu acțiuni. Pe de altă parte, Anthropic vrea să controleze cine îi tranzacționează acțiunile pentru guvernanță, conformare la reglementările privind valorile mobiliare și administrarea structurii acționariatului (cap table) înaintea unei posibile listări. Context de evaluare: finanțare la 965 miliarde dolari și semnale de supraîncălzire pe piața secundară Retragerea parțială a listei vine într-un moment în care interesul pentru acțiunile Anthropic este foarte ridicat. Publicația notează că, în aprilie, acțiunile ar fi fost tranzacționate pe piețele secundare la o evaluare implicită de 1.000 miliarde dolari (aprox. 4.600 miliarde lei), iar unii vânzători ar fi cerut prețuri care implicau 1.150 miliarde dolari (aprox. 5.290 miliarde lei). Tot în această săptămână, Anthropic a anunțat o rundă de finanțare de 65 miliarde dolari (aprox. 299 miliarde lei) care evaluează compania la 965 miliarde dolari (aprox. 4.440 miliarde lei), peste OpenAI, conform articolului. The Next Web mai arată că Anthropic a închis runda Series G la 380 miliarde dolari (aprox. 1.750 miliarde lei) în februarie, iar ulterior piața secundară a urcat prețurile până la niveluri care implicau 1.000 miliarde dolari. Ce urmează: incertitudine pentru cumpărătorii prin platformele rămase pe listă Publicația menționează că Anthropic este în discuții timpurii pentru un IPO cu Goldman Sachs, JPMorgan și Morgan Stanley, cu o listare posibilă chiar din octombrie. În acest context, gestionarea pieței secundare devine o condiție pentru o ofertă publică „curată”. Potrivit articolului, Anthropic nu a răspuns solicitării Bloomberg de a comenta, iar cele patru platforme rămase pe listă nu au reacționat public. Consecința practică este o împărțire a investitorilor: cei care au cumpărat prin platformele eliminate din listă au acum mai multă claritate, în timp ce cei care au cumpărat prin platformele încă nominalizate rămân sub semnul întrebării. [...]
Groq încearcă să se refinanțeze cu 650 milioane dolari (aprox. 2,99 miliarde lei) pentru a-și susține cloudul de inferență , după un acord atipic prin care Nvidia a plătit 20 miliarde dolari (aprox. 92 miliarde lei) către investitori și a atras o parte din inginerii-cheie ai companiei, potrivit The Next Web . Miza economică este dacă Groq mai poate construi un avantaj de cost într-o piață în care prețul pe „token” (unitate de text generat) este împins în jos, iar Nvidia își optimizează accelerat propriile platforme pentru inferență. Finanțarea de 650 milioane dolari ar urma să vină de la investitori existenți și să fie direcționată către businessul de „inference cloud” (servicii de calcul pentru rularea modelelor AI după ce utilizatorul trimite un prompt). Publicația notează că runda este, practic, „garantată”: Disruptive și Infinitium s-au angajat să acopere finanțarea dacă alți investitori nu își exercită drepturile pro-rata (adică participarea proporțională pentru a-și menține ponderea). Ce a rămas din Groq după acordul de 20 miliarde dolari cu Nvidia Acordul din decembrie, descris ca „not-acqui-hire” (o tranzacție care nu este o achiziție completă, dar include plăți către investitori și transfer de oameni-cheie), a avut câteva efecte directe: Nvidia a plătit investitorii Groq în numerar, la un nivel care ar fi echivalat cu cea mai mare achiziție din istoria Nvidia, dacă ar fi fost o preluare integrală. Nvidia a licențiat tehnologia hardware a Groq. Mai mulți ingineri seniori au plecat la Nvidia. Groq nu a fost absorbită, dar a rămas „resetată” financiar și slăbită la nivel de leadership tehnic, concentrându-se acum pe un model mai îngust: inferență ca serviciu. Conducerea este asigurată interimar de CEO-ul Adam Winter și CFO-ul Matt Eng, conform aceleiași surse. De ce contează: inferența e piața mare, dar marjele sunt sub presiune The Next Web argumentează că inferența a devenit o piață mai mare decât antrenarea modelelor, pentru că fiecare interogare către un chatbot sau fiecare acțiune a unui „agent” AI consumă calcul de inferență. În acest context, Groq pariază pe propriul hardware LPU (Language Processing Unit), proiectat special pentru acest tip de sarcină, cu promisiunea unei viteze mai mari (măsurată în „tokens per second”) și a unui cost mai mic decât GPU-urile generaliste. Problema este că economia inferenței se înăsprește: publicația menționează că DeepSeek a redus permanent cu 75% prețul pentru V4 Pro, ceea ce comprimă veniturile pe token de care depind furnizorii de cloud de inferență. În paralel, Nvidia își împinge înainte platformele Blackwell și viitoarea Vera Rubin tocmai pentru a reduce diferențele de performanță la inferență care au creat oportunități pentru jucători specializați precum Groq. Ce urmează Runda de 650 milioane dolari este, în esență, un pariu că hardware-ul dedicat inferenței își păstrează avantajul chiar și într-un mediu cu prețuri în scădere și cu Nvidia accelerând optimizările. Întrebarea centrală, potrivit analizei, este dacă Groq poate să-și refacă rapid forța de inginerie la nivel senior, să scaleze operațional cloudul de inferență și să rămână competitivă la cost în fața a două presiuni simultane: îmbunătățirile Nvidia și ieftinirile agresive ale furnizorilor de modele. [...]
