Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Autoritatea chineză de concurență a chemat la ordine giganții tech potrivit South China Morning Post, cerându-le să limiteze ceea ce Beijingul numește competiție „involutivă”, în contextul unei escaladări a promoțiilor și „gratuităților” folosite pentru a atrage utilizatori, inclusiv pentru aplicații de inteligență artificială.
Intervenția vine de la State Administration for Market Regulation (SAMR), principalul organism de supraveghere a pieței, care a convocat vineri companii precum Alibaba Group Holding, Douyin (platforma ByteDance), Baidu, Tencent Holdings, JD.com, Meituan și Taobao Instant Commerce (divizia de livrări la cerere a Alibaba), a transmis instituția sâmbătă, conform publicației.
Mesajul SAMR a fost formulat în termeni de reglementare a competiției: autoritatea a „reamintit” platformelor să „reglementeze mai strict activitățile promoționale” și să evite „toate formele de competiție involutivă”, fără să indice explicit ce practici ar fi vizate. În același timp, regulatorul a cerut companiilor să „susțină împreună un mediu de piață corect și competitiv”, cu obiectivul declarat de a „încuraja inovarea și dezvoltarea sănătoasă” a economiei platformelor.
În limbajul politic și economic din China, „involuția” (neijuan) descrie o competiție agresivă, în special prin preț, percepută ca fiind de calitate scăzută și cu efecte negative asupra economiei. Termenul a devenit frecvent în ultimii ani, iar Beijingul a semnalat în repetate rânduri că vrea să combată fenomenul, tocmai din cauza costurilor pe care le poate genera în sectoare unde marjele sunt deja sub presiune.
Contextul imediat este perioada dinaintea Anului Nou Lunar, una dintre cele mai importante ferestre comerciale ale anului în China. Potrivit SCMP, marile companii tehnologice sunt prinse într-o competiție tot mai intensă de oferte și stimulente pentru a câștiga utilizatori pentru servicii diverse, „în special aplicații de inteligență artificială”, ceea ce amplifică riscul ca promoțiile să degenereze într-o cursă a subvențiilor.
Din perspectiva reglementării competiției între giganții tech, semnalul SAMR indică o linie roșie: autoritățile vor să limiteze strategiile de creștere bazate pe „cadouri” și reduceri agresive, atunci când acestea sunt percepute ca distorsionând piața și împingând industria într-o spirală de costuri. Publicația notează însă că regulatorul nu a detaliat măsurile concrete vizate, ceea ce lasă deschisă întrebarea dacă urmează clarificări, ghidaje sau acțiuni punctuale asupra campaniilor promoționale din această perioadă.
Recomandate
OpenAI și Google au vândut acces la modele AI avansate către subsidiare din Singapore ale unor giganți chinezi aflați pe lista neagră a Pentagonului , într-un caz care scoate în evidență o breșă de reglementare: SUA controlează strict exportul de cipuri, dar nu interzice explicit accesul la modele de inteligență artificială prin entități din afara Chinei, potrivit Ziarul Financiar . Informația, atribuită de ZF publicației Financial Times, indică faptul că accesul la modelele OpenAI și Google a ajuns la subsidiare din Singapore ale Alibaba, Baidu și Tencent, companii incluse pe lista Pentagonului cu entități suspectate de legături cu armata Chinei. Tranzacțiile ar fi fost legale în baza cadrului actual, deoarece legislația americană nu blochează în mod explicit furnizarea de servicii AI către companii chineze prin filiale din afara Chinei, chiar dacă firmele-mamă figurează pe lista „1260H”. De ce contează: controalele pe cipuri nu acoperă „exportul” de AI ca serviciu Cazul alimentează criticile experților în securitate națională, care susțin că administrația Trump nu a extins controalele la export asupra modelelor AI la fel de strict precum a făcut-o în cazul cipurilor avansate folosite la antrenarea acestora. Practic, restricțiile pe hardware pot fi ocolite prin acces la modele găzduite în cloud (servicii online), dacă nu există o interdicție explicită pentru „model” ca produs/serviciu. Reacțiile companiilor și riscul de „ distillation ” OpenAI a transmis că luna trecută a suspendat accesul utilizatorilor afiliați Alibaba la API-ul său, după ce a identificat suspiciuni de „distillation” – proces prin care rezultatele generate de un model AI sunt folosite pentru antrenarea sau îmbunătățirea unui model concurent. Compania a mai precizat că modelele sale nu pot fi accesate din China continentală, dar permite unor companii cu acționariat sau sediu în China să utilizeze serviciile sale în țări unde poate aplica măsuri de securitate și monitorizare. „Am prefera ca o parte cât mai mare a lumii să utilizeze inteligenţă artificială modelată de valori democratice, decât AI controlată de guverne autocratice”, a transmis OpenAI. Google a confirmat că serviciile sale AI sunt disponibile în Hong Kong și Singapore, în conformitate cu politici interne care interzic inclusiv folosirea modelelor pentru „distillation”. Totuși, compania a admis că simpla restricționare geografică nu este suficientă pentru a preveni astfel de practici. Diferențe de politică între laboratoare: cazul Anthropic Spre deosebire de OpenAI și Google, Anthropic interzice accesul la modelele sale avansate pentru firmele chineze și pentru entitățile controlate de acestea, indiferent de țara din care operează. În același context, compania a acuzat anterior laboratoare chineze precum DeepSeek, Moonshot și MiniMax că ar fi folosit tehnici de „distillation”. De asemenea, luna trecută Anthropic a susținut că Alibaba ar fi utilizat peste 25.000 de conturi frauduloase pentru a accesa modelul Claude de aproape 29 de milioane de ori, încălcând termenii de utilizare. Ce urmează Din datele prezentate, miza se mută de la controlul exportului de cipuri la controlul accesului la modele AI ca serviciu, inclusiv prin filiale din jurisdicții terțe. ZF notează că, în forma actuală, cadrul american lasă loc unor tranzacții legale care pot intra în conflict cu obiectivele de securitate națională invocate de Washington. [...]
Anthropic și Blackstone pariază că banii mari din AI se mută dinspre „modele” spre implementare , printr-o nouă companie de servicii care trimite echipe de ingineri în firme pentru a duce proiectele din faza de pilot în producție, potrivit The Next Web . Noua entitate se numește Ode (sub denumirea completă „Ode with Anthropic”) și a fost lansată săptămâna aceasta, conform partenerilor. Anthropic, Blackstone și Hellman & Friedman au creat compania ca un „venture” de 1,5 miliarde de dolari (aprox. 6,9 miliarde lei), după cum a relatat inițial TechCrunch . Ce vinde Ode: implementare, nu „modelul perfect” Ode își construiește oferta în jurul implementării AI în companii mari: trimite echipe mici de ingineri seniori, identifică zonele unde AI poate aduce rezultate și construiește sistemele necesare. Fondatorii descriu abordarea drept „Claude-first”, adică folosesc modelele Anthropic acolo unde se potrivesc, dar apelează și la modele rivale când este nevoie. Miza operațională este explicită: multe proiecte-pilot de AI în mediul enterprise nu ajung niciodată în producție, iar Ode vrea să acopere tocmai acest gol dintre experiment și utilizare efectivă. „Forțe speciale”, nu armată de consultanți Compania ar avea în jur de 100 de ingineri, iar peste jumătate ar fi fondat anterior propriile startup-uri. Un executiv Blackstone îi descrie ca „forțe speciale”, nu ca o masă de ingineri „forward-deployed” (echipe trimise în teren, la client, pentru implementare). Ode este construită pe baza Fractional AI , o firmă de „applied AI” (AI aplicat) pe care a cumpărat-o în mai. Blackstone ar fi identificat Fractional în timp ce integra AI în companiile din propriul portofoliu. La închiderea tranzacției, Fractional a încheiat un parteneriat de 11 luni cu OpenAI. Fondatorii Fractional, Chris Taylor și Eddie Siegel, conduc acum Ode. De ce contează: piața se aglomerează, iar „ROI-ul” rămâne greu de demonstrat Ode intră într-o zonă tot mai competitivă. OpenAI are o inițiativă similară, The Deployment Company, iar giganți de consultanță precum Deloitte și Accenture au construit echipe rivale. În paralel, Microsoft a transmis în repetate rânduri că AI produce valoare doar dacă schimbă modul în care funcționează o companie, nu doar dacă este „adăugat” peste procesele existente. Cererea există, însă fricțiunile sunt reale: companiile sunt prudente după episoade precum reacția clienților HubSpot legată de date, iar multe organizații nu pot măsura solid dacă soluțiile lor de AI chiar funcționează. Pariul Ode este că echipe mici, scumpe și foarte experimentate pot reuși acolo unde proiectele-pilot au eșuat. [...]
Japonia mizează pe roboți cu inteligență artificială pentru a acoperi lipsa de muncitori în șantierele navale , într-un proiect dezvoltat împreună cu Nvidia , potrivit G4Media . Ținta este creșterea productivității într-un sector afectat de scăderea numărului de lucrători calificați, pe fondul îmbătrânirii populației și al natalității reduse. Un conglomerat japonez a anunțat colaborarea cu Nvidia pentru dezvoltarea unor roboți bazați pe inteligență artificială destinați construcției navale, informație atribuită de publicație agenției AFP. În paralel, G4Media notează că inițiativa este prezentată și „potrivit Mediafax”. Ce activități ar urma să preia roboții Conform detaliilor din material, roboții ar urma să fie folosiți pentru: sudură; vopsire; inspecție; manipularea materialelor. Aceștia ar urma să opereze în cadrul unor „șantiere navale digitale de generație următoare”, descrise ca fiind bazate pe „inteligență artificială fizică” și tehnologie digitală. De ce contează pentru industrie: productivitate și presiunea tranziției verzi În comunicarea citată, conglomeratul japonez leagă proiectul de două presiuni majore asupra industriei: deficitul de forță de muncă și cererea globală pentru nave cu emisii reduse sau zero de carbon. În acest context, creșterea capacității de construcție și îmbunătățirea productivității sunt prezentate drept priorități pentru sector. Context: o referință la începuturile Nvidia Materialul mai menționează că Jensen Huang, CEO-ul Nvidia, a mulțumit unei companii japoneze pentru o investiție de 5 milioane de dolari în anii 1990, despre care a spus că a fost importantă pentru supraviețuirea Nvidia în perioada în care compania era aproape de faliment. [...]
Samsung pregătește un Galaxy Watch cu AI care rulează permanent în fundal, mizând pe monitorizare mai lungă și mai precisă a sănătății , potrivit Samsung News . Miza operațională este trecerea de la măsurători punctuale la un „asistent” de sănătate care colectează și interpretează continuu date, pentru a susține gestionarea proactivă a stării de bine „în timp real”. Din perspectiva companiei, ceasul devine o „poartă de acces” către experiențe de inteligență artificială personalizate în ecosistemul Galaxy , cu sănătatea ca principal caz de utilizare. Samsung susține că integrarea AI ar trebui să fie „fără întreruperi” și „intuitivă”, astfel încât să ofere sprijin concret în rutina zilnică. Ce schimbări promite noul ceas, pe scurt În material sunt evidențiate câteva direcții tehnice și de utilizare, fără a fi oferite specificații sau cifre: funcționare continuă „în fundal”, astfel încât îngrijirea sănătății să devină parte „naturală” a rutinei; „componente interne complet noi”; autonomie îmbunătățită a bateriei; monitorizare a sănătății „mai mult timp” și cu „o precizie mai mare”; folosirea informațiilor generate de AI pentru a ajuta utilizatorii să își înțeleagă mai bine starea și să o gestioneze proactiv, „în timp real”. Samsung leagă această evoluție de modul în care dispozitivele mobile devin principalul punct de acces la AI, iar Galaxy Watch este poziționat ca element-cheie în zona de sănătate, fiind „mereu activ”. Când sunt așteptate detaliile Compania anunță o prezentare pe 22 iulie , de la ora 16:00 (ora României), când va arăta „următoarea evoluție” a Galaxy Watch, în cadrul unui ecosistem conectat bazat pe inteligență artificială. În acest stadiu, comunicarea nu include detalii despre preț, disponibilitate sau funcții concrete de sănătate, dincolo de direcțiile generale menționate. [...]
Samsung își împinge strategia de produse bazate pe inteligență artificială spre zona de „lifestyle” prin concepte premiate internațional , cu potențial de a influența viitoare direcții de dezvoltare pentru electrocasnice și roboți de consum, potrivit Samsung News . Compania spune că a obținut opt premii la Red Dot Award: Design Concept, inclusiv două distincții „Best of the Best”, pentru accesorii destinate electrocasnicelor și pentru conceptul de roboți pentru copii Dremo & Minimo. De ce contează: AI-ul trece de la funcții punctuale la experiențe personalizate Miza acestor premii nu este doar recunoașterea de design, ci direcția pe care Samsung o indică pentru produse: sisteme care „înțeleg contextul și preferințele utilizatorilor” și livrează experiențe mai intuitive și personalizate. În termeni practici, compania își poziționează conceptele ca viitoare produse în care AI-ul (inteligența artificială) devine componentă centrală a interacțiunii, nu doar o funcție adăugată. În declarația inclusă de companie, Mauro Porcini , președinte și Chief Design Officer al diviziei Device eXperience (DX), leagă evoluția tehnologiei de nevoia de a „înțelege oamenii” și de adaptarea naturală la nevoile fiecărui utilizator. „Pe măsură ce tehnologia continuă să avanseze, devine tot mai important să înțelegem oamenii.” Cele două concepte „Best of the Best”: de la consumabile la roboți pentru copii 1) Accesorii pentru electrocasnice – codificare prin culori pentru eliminarea consumabilelor Samsung descrie un concept care ajută utilizatorii să gestioneze și să elimine consumabilele (de exemplu, filtre pentru purificatoare de aer și aspiratoare) printr-un sistem de codificare cromatică, astfel încât metoda corectă de eliminare să fie recunoscută „intuitiv”, fără explicații separate: gri: piese semipermanente verde: piese reciclabile maro: deșeuri generale Același concept este prezentat ca având o „triplă coroană” la Global Design Awards, după ce a luat aur și la iF Design Award 2026 (menționat de companie aici ) și la IDEA Design Award 2024 (menționat aici ). 2) Samsung Kids Robot Dremo & Minimo – companion AI personalizat Al doilea „Best of the Best” vizează un concept de robot pentru copii, în care AI-ul ar permite personalizarea unui „personaj” (nume, personalitate, voce). Sistemul ar avea două componente: Dremo , corpul principal folosit acasă Minimo , o versiune portabilă pentru conectivitate „oricând și oriunde” Samsung îl descrie ca pe un companion care „crește” odată cu copilul, adaptând interacțiunile la interese și la etapele de dezvoltare. Alte șase concepte premiate: AI în îngrijire, bucătărie, interfețe și interacțiune 3D Pe lângă cele două distincții de top, compania enumeră încă șase concepte bazate pe AI premiate la Red Dot, orientate spre „stiluri de viață personalizate”: AI Beauty Mirror : analiză a pielii prin scanare și recomandări personalizate de îngrijire Panorama UX : optimizarea automată a dispunerii ecranului și a interacțiunilor în funcție de utilizator și context AI Kitchen : recomandări pentru mese, gestionarea ingredientelor, gătit și spălat vase, folosind AI și robotică Spatial Tab : platformă conversațională 3D fără ochelari, pentru interacțiuni realiste cu „AI Companions” AI Home Companion PUCO : companion sensibil la context, cu proiecții și expresii non-verbale Fluid AI Design System : interfață generativă cu agenți AI, care creează interfețe personalizate în timp real Context: ce este Red Dot Award: Design Concept Samsung reamintește că Red Dot Design Award este organizat din 1955 de Design Zentrum Nordrhein Westfalen și are trei categorii: Product Design, Design Concept și Brands & Communication Design. Componenta „Design Concept” vizează concepte înainte de a deveni produse comerciale. Din informațiile publicate, nu rezultă un calendar de lansare sau o confirmare că aceste concepte vor ajunge pe piață; materialul le prezintă ca direcții de design și utilizare a AI în produse viitoare. [...]
Trei edituri mari cer în instanță oprirea și sancționarea folosirii cărților lor la antrenarea Gemini , într-un proces care poate ridica semnificativ costurile și riscurile legale pentru dezvoltarea de modele de inteligență artificială, potrivit The Guardian . Acțiunea a fost depusă la o instanță federală din New York de Hachette Book Group , Cengage Learning și Elsevier, alături de autorul american Scott Turow. Reclamanții susțin că Google ar fi folosit „milioane” de cărți protejate de drepturi de autor pentru a-și antrena modelele Gemini, fără permisiune și fără plată, descriind situația drept „una dintre cele mai prolifice încălcări ale materialelor protejate de drepturi de autor din istorie”. În plângere, editurile afirmă că Google ar fi „repurposed” (reutilizat în alt scop) cărți furnizate pentru servicii cu utilizare limitată, precum Google Books, Google Play Books și Google Scholar. Aceste servicii ar fi permis, de exemplu, afișarea de fragmente căutabile sau vânzarea de cărți electronice, dar nu și copierea conținutului pentru antrenarea unor produse comerciale de inteligență artificială, susțin reclamanții. Ce riscă Google: despăgubiri, interdicție și distrugerea copiilor neautorizate Reclamanții cer: daune statutare (despăgubiri prevăzute de lege pentru încălcarea drepturilor de autor); o interdicție permanentă care să oprească presupusa încălcare; un ordin judecătoresc prin care Google să distrugă orice copii neautorizate ale operelor folosite la antrenarea sistemelor sale de AI. Plângerea mai susține că, în interiorul companiei, ar fi existat discuții care recunoșteau riscurile legale, inclusiv o evaluare internă potrivit căreia Google s-ar fi putut confrunta cu „ 100Bs in potential fines” (amenzi potențiale de ordinul zecilor până la sutelor de miliarde de dolari) pentru folosirea textelor furnizate de edituri pentru Google Play Books. Google nu a răspuns unei solicitări de comentariu din partea publicației. De ce contează pentru piață: presiune pe modelul de business al AI generative Editurile spun că utilizarea conținutului fără licență afectează autorii și industria editorială, argumentând că materialele generate de AI ar putea eroda vânzările de carte. În plângere este dat exemplul unui scenariu în care Gemini ar putea produce rapid o poveste care „înlocuiește” o lucrare originală pe care modelul ar fi fost antrenat. Procesul se adaugă valului de litigii privind AI generativă și drepturile de autor, în care autori și edituri au dat în judecată companii precum Google, OpenAI, Anthropic și Meta, susținând că operele lor au fost folosite fără permisiune pentru antrenarea modelelor. În material este menționat și un caz în care un judecător a decis în favoarea Meta (iunie anul trecut), precum și o înțelegere descrisă drept „landmark settlement”, în care Anthropic ar fi acceptat să plătească 1,5 miliarde de dolari (aprox. 6,9 miliarde lei) unor autori care au reclamat folosirea unor copii piratate la antrenarea chatbotului Claude. În acest dosar, Hachette și Cengage mai încercaseră anterior să se alăture unui proces mai vechi (din 2023) intentat Google de autori și ilustratori, însă Google s-a opus participării lor, ceea ce a dus la deschiderea unei acțiuni separate. [...]
