Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Autoritatea chineză de concurență a chemat la ordine giganții tech potrivit South China Morning Post, cerându-le să limiteze ceea ce Beijingul numește competiție „involutivă”, în contextul unei escaladări a promoțiilor și „gratuităților” folosite pentru a atrage utilizatori, inclusiv pentru aplicații de inteligență artificială.
Intervenția vine de la State Administration for Market Regulation (SAMR), principalul organism de supraveghere a pieței, care a convocat vineri companii precum Alibaba Group Holding, Douyin (platforma ByteDance), Baidu, Tencent Holdings, JD.com, Meituan și Taobao Instant Commerce (divizia de livrări la cerere a Alibaba), a transmis instituția sâmbătă, conform publicației.
Mesajul SAMR a fost formulat în termeni de reglementare a competiției: autoritatea a „reamintit” platformelor să „reglementeze mai strict activitățile promoționale” și să evite „toate formele de competiție involutivă”, fără să indice explicit ce practici ar fi vizate. În același timp, regulatorul a cerut companiilor să „susțină împreună un mediu de piață corect și competitiv”, cu obiectivul declarat de a „încuraja inovarea și dezvoltarea sănătoasă” a economiei platformelor.
În limbajul politic și economic din China, „involuția” (neijuan) descrie o competiție agresivă, în special prin preț, percepută ca fiind de calitate scăzută și cu efecte negative asupra economiei. Termenul a devenit frecvent în ultimii ani, iar Beijingul a semnalat în repetate rânduri că vrea să combată fenomenul, tocmai din cauza costurilor pe care le poate genera în sectoare unde marjele sunt deja sub presiune.
Contextul imediat este perioada dinaintea Anului Nou Lunar, una dintre cele mai importante ferestre comerciale ale anului în China. Potrivit SCMP, marile companii tehnologice sunt prinse într-o competiție tot mai intensă de oferte și stimulente pentru a câștiga utilizatori pentru servicii diverse, „în special aplicații de inteligență artificială”, ceea ce amplifică riscul ca promoțiile să degenereze într-o cursă a subvențiilor.
Din perspectiva reglementării competiției între giganții tech, semnalul SAMR indică o linie roșie: autoritățile vor să limiteze strategiile de creștere bazate pe „cadouri” și reduceri agresive, atunci când acestea sunt percepute ca distorsionând piața și împingând industria într-o spirală de costuri. Publicația notează însă că regulatorul nu a detaliat măsurile concrete vizate, ceea ce lasă deschisă întrebarea dacă urmează clarificări, ghidaje sau acțiuni punctuale asupra campaniilor promoționale din această perioadă.
Recomandate
Papa Leo XIV cere control și reglementare pentru AI, pe fondul creșterii neîncrederii publice , într-un mesaj care poate alimenta presiunea politică pentru reguli mai dure asupra companiilor din domeniu, potrivit HotNews . Într-o enciclică de peste 40.000 de cuvinte, Papa avertizează că inteligența artificială nu este „în sine” ostilă omului, dar poate deveni problematică atunci când este ghidată exclusiv de profit, mai ales dacă ajunge să înlocuiască locuri de muncă fără protecție sau reconversie pentru angajați. Mesajul este adresat liderilor politici, mediului de afaceri și societății, cu accent pe riscul afectării demnității și autonomiei umane. Ce tip de măsuri cere Vaticanul și de ce contează pentru companii În viziunea prezentată, controlul dezvoltării AI ar trebui să se traducă în politici publice și obligații mai clare pentru sectorul privat. Papa cere explicit: reglementarea companiilor private din domeniul AI; programe de recalificare pentru muncitori; educație care să dezvolte gândirea critică față de AI; măsuri de protejare a copiilor de conținut fals, violent sau sexualizat. Pentru mediul de afaceri, un astfel de cadru ar însemna costuri de conformare și responsabilități suplimentare (de la guvernanță și evaluarea riscurilor până la protecția utilizatorilor), dar și o schimbare de ritm: modelul de inovare rapidă, tolerat în valurile anterioare de tehnologie, ar putea deveni mai greu de susținut în fața unei opinii publice tot mai prudente. Neîncrederea în AI crește: semnale din SUA și Europa HotNews plasează mesajul Papei într-un context în care încrederea în AI scade. În SUA, un sondaj Pew Research Center indică faptul că aproximativ jumătate dintre americani sunt „mai degrabă îngrijorați decât entuziasmați” de creșterea AI, iar ponderea a urcat de la 37% în 2021 la 50% „în prezent”. În Europa, datele citate arată o reticență similară: aproximativ 25% dintre europeni spun că s-ar simți confortabil ca AI să preia sarcini administrative la job, iar aproape 50% dintre europenii cu studii superioare cred că locul lor de muncă este în pericol „acum” din cauza AI. Totodată, jumătate dintre europeni cred că AI va avea un impact negativ asupra societății. Pe zona de informare și politică, un alt studiu menționat arată că, deși 49% dintre respondenți spun că au folosit instrumente AI precum ChatGPT pentru subiecte politice, doar 30% cred că beneficiile depășesc riscurile. Percepția asupra democrației este împărțită: 32% văd AI mai degrabă ca oportunitate, iar 39% o consideră deja un risc. De la „tehnologie a progresului” la „tehnologie a riscului” Analiza compară primirea AI cu entuziasmul care a însoțit internetul în anii ’90 și începutul anilor 2000, inclusiv în România, unde internetul a fost asociat cu modernizarea și „intrarea în rândul lumii”. În schimb, AI este percepută mai puțin ca infrastructură care facilitează acțiunea umană și mai mult ca un sistem care poate genera conținut, influența decizii și „risca să înceapă să ia decizii în locul oamenilor”. În plus, AI apare într-o lume deja marcată de efectele secundare ale revoluției digitale: dezinformare, colectare masivă de date personale, polarizare și neîncredere în Big Tech. În acest context, tensiunea dintre promisiunea de productivitate și mesajele către investitori despre reducerea costurilor prin înlocuirea forței de muncă devine un factor major de respingere socială. Ce urmează: risc de reglementări mai puternice HotNews notează că acestea sunt scenarii, însă climatul social poate împinge politicienii către reglementări mai ferme. Miza nu mai este doar tehnologică, ci socială: dacă AI este percepută în primul rând ca instrument al concedierilor, al fraudei digitale sau al manipulării informației, integrarea ei „profundă” în viața de zi cu zi ar putea întâmpina rezistență, cu efect direct asupra pieței și asupra modului în care companiile pot lansa și scala produse bazate pe AI. [...]
Hyundai își repoziționează mesajul despre roboți spre „AI fizică” în condiții reale , folosind o campanie globală legată de Cupa Mondială 2026 în care robotul umanoid Atlas este pus să execute mișcări inspirate din fotbal, potrivit Interesting Engineering . Inițiativa, numită „School of Football”, este construită ca o serie de filme narative în care Atlas „învață” sportul de la jucători și fani, cu accent pe emoții, creativitate și pasiune, nu pe o demonstrație tehnică clasică. Campania face parte din platforma Hyundai pentru Cupa Mondială, „Next Starts Now”, și urmărește să prezinte o viziune mai accesibilă și „centrată pe om” asupra roboticii și inteligenței artificiale. De ce contează: demonstrații fără CGI și accent pe utilizare în lumea reală Elementul central este prezentarea versiunii electrice, de generație nouă, a robotului Atlas în „condiții reale”, iar publicația notează că secvențele au fost realizate fără imagini generate pe calculator (CGI). Mesajul implicit este că progresele în robotică nu se reduc la mișcări spectaculoase în laborator, ci la control, echilibru și coordonare în contexte dinamice. Hyundai spune că proiectul urmărește să evidențieze potențialul tot mai mare al roboților de a dezvolta adaptabilitate, reacții mai rapide și forme de „expresie” inspirate de comportamentul uman. Cum este antrenat Atlas: date de mișcare, simulare și învățare prin recompensă Un exemplu folosit în campanie este „Ghost Rabona”, o lovitură cu piciorul încrucișat, descrisă ca fiind dificilă prin cerințele de sincronizare, echilibru și mișcare „înșelătoare”. Pentru a o executa, Atlas: studiază date detaliate despre mișcările jucătorilor; traduce aceste date într-un mediu de simulare bazat pe fizică; se antrenează prin „învățare prin recompensă” (reinforcement learning), adică își îmbunătățește execuția prin încercări repetate și feedback. Materialul mai menționează că reușita depinde de capabilități precum controlul echilibrului în poziții asimetrice, coordonare la nivelul întregului corp, adaptare în timp real la schimbarea centrului de greutate și control motor precis în condiții constrânse. Ce urmează Hyundai ar urma să publice, în perioada următoare, conținut „din culise” despre colaborarea cu Boston Dynamics , cu detalii despre dezvoltarea și antrenarea mișcărilor lui Atlas, inclusiv informații tehnice despre învățarea robotică și proiectarea mișcării. [...]
Planurile Samsung de a dezvolta cipuri AI personalizate pentru OpenAI par să se fi blocat , pe fondul unor „diferențe strategice” între cele două companii, potrivit SamMobile . Informația contează operațional: un astfel de proiect ar fi putut consolida poziția Samsung în lanțul de aprovizionare pentru infrastructura ChatGPT, într-un moment în care cererea pentru hardware dedicat inteligenței artificiale crește accelerat. Conform publicației, Samsung ar fi lucrat la un „inference neural processing unit” (un procesor specializat pentru rularea modelelor AI în producție, nu pentru antrenarea lor), destinat OpenAI, bazat pe arhitectura ARM. Deși ar fi existat „progrese considerabile” în faza preliminară de dezvoltare, ritmul proiectului ar fi încetinit recent, pe fondul nealinierii strategice dintre OpenAI și Samsung Electronics. Fără confirmare că acordul a căzut, dar direcția pare să se schimbe Materialul precizează că nu există o confirmare că înțelegerea privind cipurile personalizate a fost abandonată complet. Totuși, răcirea colaborării pe zona de cipuri ar putea explica, în această lectură, de ce Samsung a investit recent în Anthropic , startup-ul american din spatele modelului Claude. În plus, este menționat și un raport separat potrivit căruia Samsung ar putea fabrica cipuri AI și pentru Anthropic, ceea ce ar indica o posibilă reorientare a eforturilor către un alt partener din zona modelelor lingvistice mari. Colaborarea Samsung–OpenAI continuă pe alte paliere Chiar dacă discuțiile despre cipuri nu avansează, cele două companii ar continua să colaboreze în alte domenii, în baza unor acorduri semnate spre finalul anului trecut. Un exemplu dat este Samsung SDS , care ar urma să dezvolte împreună cu OpenAI centre de date pentru AI. Separat, Samsung ar fi „probabil” să furnizeze memorii semiconductoare către startup-ul de inteligență artificială, ceea ce sugerează că relația comercială poate rămâne relevantă chiar și fără un cip personalizat dedicat ChatGPT. În lipsa unor clarificări oficiale, rămâne de urmărit dacă „diferențele strategice” se traduc într-o pauză temporară sau într-o schimbare de direcție pe termen mai lung, cu efect direct asupra rolului Samsung în infrastructura hardware a OpenAI. [...]
Anthropic a redus la jumătate lista platformelor „neautorizate” care îi vindeau acțiunile, după ce avertismentul inițial a provocat turbulențe pe piața secundară și pierderi pentru vehicule listate care promiteau expunere la companie , potrivit The Next Web . Compania și-a actualizat notificarea privind platformele de pe piața secundară care ar tranzacționa acțiuni Anthropic fără autorizare, tăind lista de la opt firme la patru. În versiunea revizuită mai sunt menționate doar Open Door Partners, Unicorns Exchange, Pachamama și Upmarket. Mai multe nume proeminente din tranzacționarea de acțiuni ale companiilor private, inclusiv Hiive, au fost eliminate din listă. În notificarea inițială, publicată la începutul lunii, Anthropic susținea că orice vânzare sau transfer de acțiuni realizat prin platformele nominalizate este nul și nu va fi recunoscut în registrele companiei, iar avertismentul se aplica atât acțiunilor preferențiale, cât și celor ordinare. A fost pentru prima dată când o companie majoră din zona AI a numit public platforme specifice ca fiind „neautorizate”. Efectul imediat: panică în rândul investitorilor și presiune pe fonduri listate Materialul descrie o reacție în lanț: fonduri tranzacționate public care își promovau expunerea la acțiuni Anthropic au scăzut, brokeri privați au încercat să își reevalueze pozițiile, iar investitorii care cumpăraseră acțiuni prin platformele vizate au rămas cu incertitudinea dacă deținerile lor au „acoperire” juridică. Sim Desai, CEO al Hiive, a contestat public acuzațiile pe LinkedIn, afirmând că platforma sa nu facilitează transferuri „fără aprobarea companiei”. După ce Hiive a fost scos de pe listă, Desai a susținut că mesajul inițial a creat confuzie și a afectat reputația companiei sale. „Dacă Anthropic ne-ar fi abordat înainte de noua lor poziție agresivă și de declarațiile publice corespunzătoare (nu au făcut-o), am fi lucrat cu plăcere cu ei pentru a livra un mesaj unitar către piață.” De ce contează: controlul tranzacțiilor intră în conflict cu nevoia de lichiditate înainte de IPO The Next Web plasează episodul într-un context mai larg: atât Anthropic, cât și OpenAI au de mult timp restricții de transfer în acordurile cu acționarii, însă „litera mică” a fost adesea ignorată de cumpărătorii care caută expunere la companii AI înainte de listare. Prin nominalizarea explicită a unor platforme, Anthropic a transformat o prevedere juridică standard într-un eveniment cu efect de piață. În același timp, compania are un interes practic pentru existența lichidității pe piața secundară: aceasta ajută la atragerea și retenția angajaților remunerați inclusiv cu acțiuni. Pe de altă parte, Anthropic vrea să controleze cine îi tranzacționează acțiunile pentru guvernanță, conformare la reglementările privind valorile mobiliare și administrarea structurii acționariatului (cap table) înaintea unei posibile listări. Context de evaluare: finanțare la 965 miliarde dolari și semnale de supraîncălzire pe piața secundară Retragerea parțială a listei vine într-un moment în care interesul pentru acțiunile Anthropic este foarte ridicat. Publicația notează că, în aprilie, acțiunile ar fi fost tranzacționate pe piețele secundare la o evaluare implicită de 1.000 miliarde dolari (aprox. 4.600 miliarde lei), iar unii vânzători ar fi cerut prețuri care implicau 1.150 miliarde dolari (aprox. 5.290 miliarde lei). Tot în această săptămână, Anthropic a anunțat o rundă de finanțare de 65 miliarde dolari (aprox. 299 miliarde lei) care evaluează compania la 965 miliarde dolari (aprox. 4.440 miliarde lei), peste OpenAI, conform articolului. The Next Web mai arată că Anthropic a închis runda Series G la 380 miliarde dolari (aprox. 1.750 miliarde lei) în februarie, iar ulterior piața secundară a urcat prețurile până la niveluri care implicau 1.000 miliarde dolari. Ce urmează: incertitudine pentru cumpărătorii prin platformele rămase pe listă Publicația menționează că Anthropic este în discuții timpurii pentru un IPO cu Goldman Sachs, JPMorgan și Morgan Stanley, cu o listare posibilă chiar din octombrie. În acest context, gestionarea pieței secundare devine o condiție pentru o ofertă publică „curată”. Potrivit articolului, Anthropic nu a răspuns solicitării Bloomberg de a comenta, iar cele patru platforme rămase pe listă nu au reacționat public. Consecința practică este o împărțire a investitorilor: cei care au cumpărat prin platformele eliminate din listă au acum mai multă claritate, în timp ce cei care au cumpărat prin platformele încă nominalizate rămân sub semnul întrebării. [...]
Groq încearcă să se refinanțeze cu 650 milioane dolari (aprox. 2,99 miliarde lei) pentru a-și susține cloudul de inferență , după un acord atipic prin care Nvidia a plătit 20 miliarde dolari (aprox. 92 miliarde lei) către investitori și a atras o parte din inginerii-cheie ai companiei, potrivit The Next Web . Miza economică este dacă Groq mai poate construi un avantaj de cost într-o piață în care prețul pe „token” (unitate de text generat) este împins în jos, iar Nvidia își optimizează accelerat propriile platforme pentru inferență. Finanțarea de 650 milioane dolari ar urma să vină de la investitori existenți și să fie direcționată către businessul de „inference cloud” (servicii de calcul pentru rularea modelelor AI după ce utilizatorul trimite un prompt). Publicația notează că runda este, practic, „garantată”: Disruptive și Infinitium s-au angajat să acopere finanțarea dacă alți investitori nu își exercită drepturile pro-rata (adică participarea proporțională pentru a-și menține ponderea). Ce a rămas din Groq după acordul de 20 miliarde dolari cu Nvidia Acordul din decembrie, descris ca „not-acqui-hire” (o tranzacție care nu este o achiziție completă, dar include plăți către investitori și transfer de oameni-cheie), a avut câteva efecte directe: Nvidia a plătit investitorii Groq în numerar, la un nivel care ar fi echivalat cu cea mai mare achiziție din istoria Nvidia, dacă ar fi fost o preluare integrală. Nvidia a licențiat tehnologia hardware a Groq. Mai mulți ingineri seniori au plecat la Nvidia. Groq nu a fost absorbită, dar a rămas „resetată” financiar și slăbită la nivel de leadership tehnic, concentrându-se acum pe un model mai îngust: inferență ca serviciu. Conducerea este asigurată interimar de CEO-ul Adam Winter și CFO-ul Matt Eng, conform aceleiași surse. De ce contează: inferența e piața mare, dar marjele sunt sub presiune The Next Web argumentează că inferența a devenit o piață mai mare decât antrenarea modelelor, pentru că fiecare interogare către un chatbot sau fiecare acțiune a unui „agent” AI consumă calcul de inferență. În acest context, Groq pariază pe propriul hardware LPU (Language Processing Unit), proiectat special pentru acest tip de sarcină, cu promisiunea unei viteze mai mari (măsurată în „tokens per second”) și a unui cost mai mic decât GPU-urile generaliste. Problema este că economia inferenței se înăsprește: publicația menționează că DeepSeek a redus permanent cu 75% prețul pentru V4 Pro, ceea ce comprimă veniturile pe token de care depind furnizorii de cloud de inferență. În paralel, Nvidia își împinge înainte platformele Blackwell și viitoarea Vera Rubin tocmai pentru a reduce diferențele de performanță la inferență care au creat oportunități pentru jucători specializați precum Groq. Ce urmează Runda de 650 milioane dolari este, în esență, un pariu că hardware-ul dedicat inferenței își păstrează avantajul chiar și într-un mediu cu prețuri în scădere și cu Nvidia accelerând optimizările. Întrebarea centrală, potrivit analizei, este dacă Groq poate să-și refacă rapid forța de inginerie la nivel senior, să scaleze operațional cloudul de inferență și să rămână competitivă la cost în fața a două presiuni simultane: îmbunătățirile Nvidia și ieftinirile agresive ale furnizorilor de modele. [...]
Roboții umanoizi intră în zona de divertisment, nu doar în fabrici , iar un show de modă din Seul a fost folosit ca demonstrație publică a acestei schimbări, potrivit Interesting Engineering . Evenimentul, numit „Mach33: Physical AI Fashion Show”, a fost găzduit de compania sud-coreeană Galaxy Corporation și a pus pe podium perechi formate din modele umane și roboți umanoizi îmbrăcați în ținute coordonate. Imagini și clipuri de la show arată roboții mergând pe catwalk, pozând lângă modele și executând coregrafii sincronizate. De ce contează: mutarea roboților în spații sociale și culturale Dincolo de componenta de spectacol, prezentarea indică o direcție operațională: roboții umanoizi sunt promovați tot mai des în contexte sociale, culturale și de divertisment, nu doar în demonstrații tehnice, laboratoare sau medii industriale controlate. În acest caz, conceptul a fost descris ca o vitrină de „AI fizic” – adică sisteme de inteligență artificială integrate în corpuri robotice, capabile să se miște și să interacționeze în lumea reală. Potrivit Reuters, citată de publicație, show-ul a fost construit în jurul ideii de coexistență între oameni și roboți în viața de zi cu zi, iar ținutele „în oglindă” au fost folosite pentru a ilustra cum ar putea arăta interacțiunile viitoare dintre oameni și astfel de sisteme. Unde a avut loc și cine împinge proiectul Show-ul s-a desfășurat la Galaxy Robot Park din Seul, un complex de divertisment cu tematică robotică, deschis recent, care combină robotica, inteligența artificială, cultura K-pop și atracții interactive. Galaxy Corporation se poziționează ca firmă de „enter-tech” (îmbinarea dintre entertainment și tehnologie) și este cunoscută și pentru managementul unor figuri importante din industria de divertisment din Coreea de Sud, inclusiv artistul G-Dragon. Conform informațiilor citate, compania ar avea în plan și concerte cu roboți, performanțe interactive și alte evenimente culturale axate pe AI. Context: ambițiile Coreei de Sud și limitele tehnologiei Materialul plasează evenimentul în contextul unei economii cu una dintre cele mai mari densități de roboți industriali la nivel global – peste 1.000 de roboți industriali la 10.000 de lucrători – și al investițiilor consistente în automatizare, producție avansată, AI și robotică umanoidă. În același timp, tranziția roboților umanoizi din fabrici și depozite către medii cu interacțiune directă cu oamenii rămâne dificilă: deși au progresat la mers, echilibru, dans și mișcări coregrafiate, persistă provocări legate de dexteritate, autonomie, percepție și interacțiune naturală om-robot. Pentru companiile din zona de robotică și divertisment, astfel de evenimente funcționează ca test de acceptare publică și ca exercițiu de integrare a roboților în produse și experiențe comerciale, nu doar ca demonstrații de inginerie. [...]
