Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Un judecător federal din SUA a sugerat că „AI Overviews” poate crea o piață nouă pentru „inputurile” IA și poate ridica probleme antitrust, într-o audiere în care a criticat dur felul în care Google folosește conținutul presei pentru răspunsurile generate de inteligență artificială, potrivit Ziarul Financiar.
Audierea a avut loc săptămâna trecută la tribunalul federal din Washington și a fost condusă de judecătorul Amit Mehta, cel care a decis în august 2024 că Google deține un monopol ilegal pe piața căutării online. De această dată, discuția s-a concentrat pe „AI Overviews”, funcția care afișează rezumate generate de IA deasupra rezultatelor clasice de căutare.
În timpul audierilor, Mehta a spus că Google „aspiră” conținutul editorilor pentru a-și rafina rezultatele bazate pe IA „într-un mod care pare cu adevărat nedrept” și a avertizat că îmbunătățirile de produs nu sunt „complet imune” la controlul antitrust, potrivit relatării publicației juridice MLex, citată de ZF.
Instanța a analizat cererile Google de respingere a două procese antitrust, consolidate pentru această audiere:
Ambele vizează efectele „AI Overviews” și modul în care rezumatele generate de IA folosesc conținutul editorilor.
Avocații Google au susținut că „AI Overviews” este o „îmbunătățire de produs” și au descris relația istorică dintre Google și editori — în care editorii permit scanarea conținutului, iar motorul de căutare trimite trafic — drept „un istoric vag de relații comerciale”, potrivit lui Jason Kint, directorul general al Digital Content Next (DCN), asociația editorilor premium americani, prezent la audiere.
În versiunea companiei, riscul ca modelul să lovească presa ar fi „mult prea speculativ”. Judecătorul Mehta nu a părut convins și a replicat că situația, în ansamblu, „pare, toată, cu adevărat nedreaptă”, potrivit lui Kint. Acesta a mai relatat că judecătorul a considerat că „îmbunătățirea de produs” invocată de Google ar fi fost construită „pe spinarea editorilor”, care nu au control asupra felului în care compania le folosește conținutul.
Avocatul Penske a rezumat dezechilibrul astfel: editorii, „în cea mai mare parte, nu pot spune nu”.
Un element cu potențial impact de reglementare este observația judecătorului că „se formează clar o piață” pentru inputurile inteligenței artificiale generative — adică pentru conținutul și datele folosite pentru a produce răspunsuri IA. Potrivit relatării DCN, Mehta a sugerat și că situația ar semăna, în anumite privințe, cu o „facilitate esențială” (infrastructură de care depinde o întreagă piață), dar a precizat că nu îi revine, în acest stadiu, să facă o asemenea calificare.
Ce urmează depinde de modul în care instanța va trata cererile de respingere și de felul în care va interpreta, în cheie antitrust, relația dintre un produs IA integrat în căutare și dependența editorilor de distribuția prin Google.
Recomandate
Gemini Live primește funcții „agentice” care pot rula sarcini în fundal, pe zile sau săptămâni , ceea ce mută aplicația de la conversație la execuție efectivă de taskuri — cu impact direct asupra modului în care utilizatorii își gestionează munca și timpul, potrivit Google Blog . Actualizarea vizează un set de funcții de productivitate care folosesc comenzi vocale pentru a declanșa acțiuni în aplicațiile Google, într-un flux „hands-free” (fără atingerea ecranului). Google notează că 63% dintre utilizatori vorbesc cu Gemini cu voce tare, motiv pentru care a prioritizat acest tip de interacțiune. Spark : sarcini complexe, multi-pas, rulate autonom Gemini Live se integrează cu Spark , un mecanism prin care utilizatorul poate seta, prin voce, sarcini mai elaborate care „rulează singure”. Conform descrierii, Spark funcționează în Google Docs, Sheets, Drive și pe web și poate gestiona joburi programate pe termen mai lung, inclusiv când utilizatorul nu folosește activ aplicația. Exemplele date includ transformarea unor idei spuse „în treacăt” într-o structură de document în Google Docs sau menținerea unui plan săptămânal de mese și generarea unei liste de cumpărături pe baza rețetelor salvate în Docs. Daily Brief: rezumat vocal al zilei din Gmail și Calendar O altă funcție introdusă este Daily Brief , care oferă un rezumat vorbit al elementelor importante din zi. Utilizatorul poate cere „care este briefingul meu zilnic?”, iar Gemini combină actualizări relevante din Gmail și Calendar într-un „digest” concis, fără a fi nevoie de ecran. Gestionarea inboxului din voce: căutare, sumarizare, arhivare Google introduce și o funcție de administrare a inboxului „hands-free”, în care Gemini devine un partener conversațional pentru sortarea rapidă a e-mailurilor din Gmail. Din comenzi vocale, utilizatorul poate căuta, sumariza, marca (star), arhiva sau șterge mesaje, inclusiv pe criterii de urgență. „Personal Intelligence”: memorie și context din conversații și aplicații conectate Prin Personal Intelligence , Gemini Live „ține minte” ce a fost discutat anterior și conectează informații din conversații cu aplicații Google precum Gmail, Photos, Search și YouTube, pentru a răspunde mai precis la întrebări recurente sau legate de context (de exemplu, numele unui restaurant menționat anterior sau o rețetă discutată recent). Pentru a folosi aceste capabilități, utilizatorii trebuie să aleagă conectarea aplicațiilor în setările Gemini Personal Intelligence și să pornească modul Live din aplicația Gemini. Google indică și trimiterea la politica de confidențialitate , fără a detalia în acest material cum sunt procesate datele pentru noile funcții. [...]
Google mută transcrierea vocală spre „text editat” , odată cu lansarea modelului Gemini 3.5 Transcribe, care nu doar transformă vocea în text, ci și elimină automat ticuri verbale și autocorecții — o schimbare cu impact direct asupra modului în care utilizatorii și companiile pot folosi dictarea, potrivit IT Home . Modelul este prezentat ca o optimizare a experienței de introducere vocală: poate șterge „ăă”, „îî” și alte interjecții, dar și ajusta în timp real textul atunci când vorbitorul se corectează imediat după o greșeală. Publicația notează că Gemini 3.5 Transcribe este deja folosit pentru funcția „Rambler” din tastatura Gboard de pe Pixel 11 și urmează să fie extins treptat în mai multe produse și servicii Google. Ce câștigă utilizatorii: viteză mai mare și mai puține erori Google compară noul model cu motorul anterior de transcriere, Chirp 3. Conform datelor citate, Gemini 3.5 Transcribe ar aduce: o creștere estimată a vitezei cu aproximativ 70% de la vorbire la textul final; o reducere a ratei de eroare în scenarii de vorbire în timp real la 5,5%, față de 7,32% la Chirp 3. Deși îmbunătățirea de acuratețe nu este descrisă ca „foarte mare”, efectul practic invocat este reducerea volumului de corecturi manuale, relevant pentru cei care folosesc frecvent dictarea. De ce contează: transcrierea devine și „curățare” de conținut, cu riscuri Dincolo de recunoașterea cuvintelor, modelul „încearcă să înțeleagă” intenția utilizatorului, inclusiv prin eliminarea automată a fragmentelor care fac propozițiile mai puțin fluente. Utilizatorii pot încărca și un glosar personalizat, pentru recunoașterea mai bună a termenilor de specialitate. Modelul suportă 85 de limbi și poate procesa înregistrări cu până la trei vorbitori. Totuși, aceeași logică de „ordonare” a textului ridică o limitare importantă: în procesul de „curățare”, AI poate modifica formularea originală. Sursa avertizează că, în contexte unde este necesară redarea fidelă a declarațiilor (de exemplu, situații în care „nu se poate schimba exprimarea”), această „lustruire inteligentă” poate fi nepotrivită. [...]
Concedierile colective nu mai sunt percepute automat ca „semn de criză” pe fondul AI. Într-o intervenție la Ziarul Financiar , Eliza Rogalski , managing partner la Rogalski Damaschin , spune că opinia publică a ajuns să „asimileze” valurile de restructurări, întrucât există o acceptare largă a ideii că unele joburi vor dispărea din cauza automatizării și a adopției inteligenței artificiale. Declarațiile au fost făcute la ZF Live (30 august 2026), în contextul în care tot mai multe companii din industrii diferite recurg la restructurări pe măsură ce integrează tehnologii de inteligență artificială în procesele de business. „Sunt absolut sigură dacă acum 20 de ani un val de concedieri colective era un subiect de criză, astăzi nu mai este.” De ce se schimbă reacția publică la restructurări Potrivit Elizei Rogalski, diferența față de acum două decenii ține în primul rând de percepție: publicul ar fi ajuns la o „înțelegere cvasi-universală” că anumite categorii de locuri de muncă vor fi eliminate pe fondul automatizării și al utilizării AI. „Din cauză că există o înțelegere cvasi-universală a faptului că anumite joburi vor dispărea din cauza AI-ului. Și atunci opinia publică asimilează aceste valuri de concedieri.” Implicația pentru companii: restructurarea devine mai „normalizată” În această logică, anunțurile de restructurare nu mai declanșează același tip de reacție publică precum în trecut, tocmai pentru că sunt interpretate mai degrabă ca o consecință a schimbării tehnologice decât ca un semnal imediat de criză economică sau de management. Materialul nu oferă date despre dimensiunea restructurărilor sau despre sectoare specifice, însă plasează fenomenul într-un cadru mai larg: integrarea accelerată a AI în procesele de business, care împinge companiile să-și redeseneze operațiunile și, implicit, structura de personal. [...]
Sony Music și Warner Chappell cer despăgubiri care pot ajunge la miliarde de dolari într-un proces intentat companiei Anthropic , într-o nouă escaladare a litigiilor privind folosirea conținutului protejat la antrenarea modelelor de inteligență artificială, potrivit The Verge . Cele două companii au depus acțiunea la US District Court for the Northern District of California și solicită daune pentru „zeci de mii” de opere protejate de drepturi de autor. În plângere, ele cer până la 150.000 de dolari (aprox. 675.000 lei) pentru fiecare lucrare, plus până la 25.000 de dolari (aprox. 112.500 lei) pentru fiecare situație în care ar fi fost eliminată „date identificabile” de copyright. Dacă instanța ar acorda maximul cerut, totalul ar putea ajunge la „câteva miliarde de dolari”, notează publicația. De ce contează: riscul financiar și de reglementare pentru modelele AI Miza nu este doar un nou proces într-o serie de dispute, ci un risc financiar major pentru dezvoltatorii de modele AI care au folosit seturi mari de date pentru antrenare. În acest caz, reclamanții susțin că Anthropic ar fi obținut și folosit conținut protejat „la scară masivă” pentru a dezvolta și opera modelele „Claude”, ceea ce ar fi generat „profituri enorme”. În plângere sunt menționați ca pârâți nu doar Anthropic, ci și cofondatorii Dario Amodei și Benjamin Mann, în calitate de persoane fizice. Ce susțin reclamanții despre sursele de date Potrivit acuzațiilor din dosar, Benjamin Mann ar fi folosit BitTorrent pentru a descărca peste cinci milioane de cărți piratate, iar angajați ar fi descărcat cel puțin încă două milioane de pe Pirate Library Mirror. Plângerea mai afirmă că Anthropic ar fi „scrapat” (colectat automat) versuri de pe site-uri precum MusixMatch și LyricFind, care ar fi plătit pentru licențierea conținutului de la casele de discuri. În material sunt enumerate și exemple de melodii despre care se afirmă că ar fi fost găsite în datele de antrenare, inclusiv „Ain’t No Mountain High Enough”, „Livin’ On a Prayer”, „September”, „Hallelujah” și „Paper Rings”. Context: un nou proces într-un val de litigii Acțiunea Sony Music și Warner Chappell vine după ce Anthropic ar fi încheiat recent o înțelegere într-un proces intentat de industria editorială, în valoare de 1,5 miliarde de dolari (aprox. 6,75 miliarde lei). Compania s-a mai confruntat cu procese din partea Universal Music Group, Concord și ABKCO, precum și cu acțiuni separate din partea BMG și Round Hill Music, conform aceleiași surse. Anthropic „nu a răspuns imediat” unei solicitări de comentariu, mai notează publicația. [...]
Un verdict al CJUE ar putea stabili dacă modelele AI vor plăti pentru conținutul folosit la antrenare , cu efect direct asupra costurilor și regulilor de funcționare pentru furnizorii de inteligență artificială și asupra veniturilor editorilor, potrivit HotNews . Miza este procesul „ Like Company vs Google Irlanda ”, ajuns la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), care poate clarifica dacă și când utilizarea conținutului protejat de drepturi de autor în antrenarea și răspunsurile chatboților intră sub incidența legislației europene. De la un rezumat Gemini la o întrebare-cheie pentru piața AI Disputa a pornit după ce un utilizator a cerut chatbot-ului Gemini (Google) să rezume un articol publicat în iulie 2023 de Balatonkornyeke, un agregator de știri locale din Ungaria, care relata despre ideea unui cântăreț maghiar de a introduce delfini în Lacul Balaton. Potrivit Tribunalului Regional din Budapesta, răspunsul generat de chatbot a inclus și detalii care nu existau în articolul original. Instanța maghiară a trimis cazul la CJUE pe 3 aprilie 2025, iar pe 10 martie 2026 Marea Cameră a CJUE a organizat o audiere orală descrisă de observatori juridici drept prima care a abordat direct legătura dintre inteligența artificială și dreptul UE privind drepturile de autor. Linia de conflict: „antrenare” versus „copiere” În esență, întrebarea este dacă, atunci când un sistem AI este antrenat pe conținut protejat și apoi produce răspunsuri pe baza lui, se aplică dreptul de autor. Argumentul Google, așa cum este prezentat în material, este că modelul nu „stochează” articole precum o bază de date, ci învață tipare statistice; din această perspectivă, compania susține că nu are loc o „copiere” atunci când sistemul generează un răspuns, ci o predicție de limbaj. De cealaltă parte, editorii și jurnaliștii susțin că produsele AI folosesc munca lor pentru a livra răspunsuri directe, reducând nevoia utilizatorilor de a mai accesa site-ul sursă. În plus, ei invocă utilizarea fără permisiune sau compensație, mai ales când rezultatele generate seamănă mult cu materialele originale sau concurează cu acestea. Ce spune cadrul legal european și unde e „zona gri” HotNews notează că legislația UE are deja instrumente relevante, deși nu au fost gândite pentru chatboții actuali: o directivă din 2001 privind controlul deținătorilor de drepturi asupra reproducerii și comunicării operelor; o directivă din 2019 care a introdus excepții pentru „extragerea de text și date” (prelucrare automată a unor volume mari de conținut), inclusiv din materiale accesibile gratuit, cu excepția cazului în care titularii de drepturi optează explicit să nu permită utilizarea. Limitele acestor excepții, în special în contexte comerciale de inteligență artificială, sunt însă „neverificate” juridic, iar procesul de la CJUE ar putea forța o delimitare. Trei scenarii cu impact direct în costuri și obligații Materialul descrie trei rezultate posibile ale deciziei CJUE: Antrenarea AI este „reproducere” în sensul dreptului de autor: dezvoltatorii ar putea avea nevoie de licențe și ar trebui să respecte opțiunile de excludere sau să se bazeze pe excepții specifice. Antrenarea AI nu intră sub incidența dreptului de autor : unul dintre cele mai puternice argumente juridice ale editorilor ar putea dispărea. Accent pe „rezultate” (output) : instanța ar decide când un răspuns al unui chatbot este suficient de apropiat de un articol protejat încât să constituie încălcare. De ce contează acum: Legea AI cere conformitate, dar nu definește „conformitatea” Cazul vine într-un moment în care UE implementează deja Legea privind inteligența artificială, care impune furnizorilor de modele mari să adopte politici de conformitate cu drepturile de autor, să respecte opțiunile de excludere ale titularilor și să publice rezumate ale conținutului folosit la instruire. Dar, potrivit articolului, legea nu rezolvă problema de fond: cere respectarea dreptului de autor fără să stabilească exact ce înseamnă asta în practică. În acest context, hotărârea CJUE ar putea deveni piesa care dă sens operațional obligațiilor din Legea AI. „Dacă instanța e de acord cu Google, presa privată moare” Paul Nemitz, expert în digitalizare și profesor asociat la Colegiul Europei, avertizează că miza pentru mass-media independentă este majoră: „Dacă instanța este de acord cu argumentele Google, chiar și parțial, presa privată și publicațiile private din Europa sunt moarte. Doar presa de stat va supraviețui”. Nemitz susține că excepția pentru extragerea de text și date a fost concepută pentru progres științific, nu pentru extragerea la scară largă a producției jurnalistice și culturale de către sisteme comerciale de AI, iar interpretarea ar trebui corelată cu drepturile fundamentale ale UE și rolul democratic al jurnalismului. În paralel, Societatea Europeană pentru Drepturi de Autor cere prudență și avertizează împotriva unei hotărâri atât de ample încât să creeze o piață de licențiere accesibilă doar celor mai mari furnizori de AI, deși recunoaște îngrijorările legate de utilizarea nelicențiată a conținutului protejat. Ce urmează în dosar Avizul avocatului general al CJUE este programat pentru 3 septembrie, iar hotărârea finală este anticipată la sfârșitul acestui an. Decizia este așteptată să influențeze direct modul în care companiile AI își pot construi seturile de date, ce licențe ar putea fi necesare și cât de mult se poate baza industria pe excepțiile existente în dreptul european. [...]
Imaginile false despre agricultură circulă tot mai ușor online, iar fermierii sunt îndemnați să verifice înainte să distribuie – inclusiv prin căutare inversă a imaginilor și prin confirmarea informațiilor din surse de știri, arată o analiză publicată de agrarheute . Miza este una operațională: manipulările vizuale pot alimenta campanii emoționale și pot afecta reputația sectorului, dar și deciziile de comunicare ale celor din agricultură. De ce contează: „dovezile” vizuale pot fi fabricate sau scoase din context Publicația pornește de la realitatea că, în rețelele sociale, agricultorii se confruntă frecvent cu povești încărcate emoțional și campanii negative. În multe cazuri, mesajele sunt „susținute” de fotografii care ar trebui să dovedească o situație – însă falsurile deliberate și instrumentele de generare a imaginilor cu inteligență artificială fac posibilă crearea aproape oricărui „cadru probator”. Primul filtru: scepticism și verificare în presa generală Recomandarea centrală este să rămâi prudent mai ales când un text sau o imagine „confirmă” prea bine o convingere proprie și te împinge să o distribui rapid. Ca regulă practică, materialul sugerează verificarea pe mai multe site-uri de știri: dacă o informație nu apare nicăieri după câteva ore, crește probabilitatea să fie falsă. Pot ajuta și: comentariile altor utilizatori (care pot semnala rapid un fals deja demontat); eventualele „Community Notes” (note de context adăugate de comunitate pe unele platforme). Verificarea originii fotografiilor: căutarea inversă a imaginilor Un instrument concret recomandat este căutarea inversă a imaginilor, pentru a vedea unde a mai apărut o fotografie și dacă este mai veche decât se pretinde. Articolul indică drept exemplu Google Bilder , unde se poate folosi pictograma de cameră din bara de căutare. Publicația dă un caz recent: un utilizator a postat, la mijlocul lunii august, un text despre un fermier care „nu poate merge la Berlin să protesteze” pentru că trebuie să recolteze, atașând o imagine cu un lan de porumb extrem de uscat. Căutarea inversă ar fi arătat rapid că fotografia era „împrumutată” de la organizația de ajutor pentru copii Plan International și că surprindea un câmp din Zambia, din 2024. Fotografii reale, dar „retușate”: manipularea devine mai greu de depistat Căutarea inversă poate ajuta și la identificarea editărilor făcute pe fotografii autentice. Un exemplu frecvent menționat este alterarea imaginilor de la proteste, prin schimbarea textelor de pe pancarte, pentru a produce indignare. Dacă în trecut astfel de falsuri puteau fi observate mai ușor (de pildă, textul „nu se potrivea” cu unghiul, pliurile sau suprafața), publicația notează că astăzi inteligența artificială poate face aceste modificări mult mai profesionist. În astfel de situații, găsirea versiunii originale prin căutare inversă rămâne una dintre puținele verificări rapide la îndemână. Ce urmează Materialul anunță că, în partea a doua, va detalia ce alte tipuri de falsificări devin posibile prin folosirea inteligenței artificiale și cum pot fi identificate mai sigur aceste imagini. [...]
