Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Concedierile colective nu mai sunt percepute automat ca „semn de criză” pe fondul AI. Într-o intervenție la Ziarul Financiar, Eliza Rogalski, managing partner la Rogalski Damaschin, spune că opinia publică a ajuns să „asimileze” valurile de restructurări, întrucât există o acceptare largă a ideii că unele joburi vor dispărea din cauza automatizării și a adopției inteligenței artificiale.
Declarațiile au fost făcute la ZF Live (30 august 2026), în contextul în care tot mai multe companii din industrii diferite recurg la restructurări pe măsură ce integrează tehnologii de inteligență artificială în procesele de business.
„Sunt absolut sigură dacă acum 20 de ani un val de concedieri colective era un subiect de criză, astăzi nu mai este.”
Potrivit Elizei Rogalski, diferența față de acum două decenii ține în primul rând de percepție: publicul ar fi ajuns la o „înțelegere cvasi-universală” că anumite categorii de locuri de muncă vor fi eliminate pe fondul automatizării și al utilizării AI.
„Din cauză că există o înțelegere cvasi-universală a faptului că anumite joburi vor dispărea din cauza AI-ului. Și atunci opinia publică asimilează aceste valuri de concedieri.”
În această logică, anunțurile de restructurare nu mai declanșează același tip de reacție publică precum în trecut, tocmai pentru că sunt interpretate mai degrabă ca o consecință a schimbării tehnologice decât ca un semnal imediat de criză economică sau de management.
Materialul nu oferă date despre dimensiunea restructurărilor sau despre sectoare specifice, însă plasează fenomenul într-un cadru mai larg: integrarea accelerată a AI în procesele de business, care împinge companiile să-și redeseneze operațiunile și, implicit, structura de personal.
Recomandate
Un verdict al CJUE ar putea stabili dacă modelele AI vor plăti pentru conținutul folosit la antrenare , cu efect direct asupra costurilor și regulilor de funcționare pentru furnizorii de inteligență artificială și asupra veniturilor editorilor, potrivit HotNews . Miza este procesul „ Like Company vs Google Irlanda ”, ajuns la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), care poate clarifica dacă și când utilizarea conținutului protejat de drepturi de autor în antrenarea și răspunsurile chatboților intră sub incidența legislației europene. De la un rezumat Gemini la o întrebare-cheie pentru piața AI Disputa a pornit după ce un utilizator a cerut chatbot-ului Gemini (Google) să rezume un articol publicat în iulie 2023 de Balatonkornyeke, un agregator de știri locale din Ungaria, care relata despre ideea unui cântăreț maghiar de a introduce delfini în Lacul Balaton. Potrivit Tribunalului Regional din Budapesta, răspunsul generat de chatbot a inclus și detalii care nu existau în articolul original. Instanța maghiară a trimis cazul la CJUE pe 3 aprilie 2025, iar pe 10 martie 2026 Marea Cameră a CJUE a organizat o audiere orală descrisă de observatori juridici drept prima care a abordat direct legătura dintre inteligența artificială și dreptul UE privind drepturile de autor. Linia de conflict: „antrenare” versus „copiere” În esență, întrebarea este dacă, atunci când un sistem AI este antrenat pe conținut protejat și apoi produce răspunsuri pe baza lui, se aplică dreptul de autor. Argumentul Google, așa cum este prezentat în material, este că modelul nu „stochează” articole precum o bază de date, ci învață tipare statistice; din această perspectivă, compania susține că nu are loc o „copiere” atunci când sistemul generează un răspuns, ci o predicție de limbaj. De cealaltă parte, editorii și jurnaliștii susțin că produsele AI folosesc munca lor pentru a livra răspunsuri directe, reducând nevoia utilizatorilor de a mai accesa site-ul sursă. În plus, ei invocă utilizarea fără permisiune sau compensație, mai ales când rezultatele generate seamănă mult cu materialele originale sau concurează cu acestea. Ce spune cadrul legal european și unde e „zona gri” HotNews notează că legislația UE are deja instrumente relevante, deși nu au fost gândite pentru chatboții actuali: o directivă din 2001 privind controlul deținătorilor de drepturi asupra reproducerii și comunicării operelor; o directivă din 2019 care a introdus excepții pentru „extragerea de text și date” (prelucrare automată a unor volume mari de conținut), inclusiv din materiale accesibile gratuit, cu excepția cazului în care titularii de drepturi optează explicit să nu permită utilizarea. Limitele acestor excepții, în special în contexte comerciale de inteligență artificială, sunt însă „neverificate” juridic, iar procesul de la CJUE ar putea forța o delimitare. Trei scenarii cu impact direct în costuri și obligații Materialul descrie trei rezultate posibile ale deciziei CJUE: Antrenarea AI este „reproducere” în sensul dreptului de autor: dezvoltatorii ar putea avea nevoie de licențe și ar trebui să respecte opțiunile de excludere sau să se bazeze pe excepții specifice. Antrenarea AI nu intră sub incidența dreptului de autor : unul dintre cele mai puternice argumente juridice ale editorilor ar putea dispărea. Accent pe „rezultate” (output) : instanța ar decide când un răspuns al unui chatbot este suficient de apropiat de un articol protejat încât să constituie încălcare. De ce contează acum: Legea AI cere conformitate, dar nu definește „conformitatea” Cazul vine într-un moment în care UE implementează deja Legea privind inteligența artificială, care impune furnizorilor de modele mari să adopte politici de conformitate cu drepturile de autor, să respecte opțiunile de excludere ale titularilor și să publice rezumate ale conținutului folosit la instruire. Dar, potrivit articolului, legea nu rezolvă problema de fond: cere respectarea dreptului de autor fără să stabilească exact ce înseamnă asta în practică. În acest context, hotărârea CJUE ar putea deveni piesa care dă sens operațional obligațiilor din Legea AI. „Dacă instanța e de acord cu Google, presa privată moare” Paul Nemitz, expert în digitalizare și profesor asociat la Colegiul Europei, avertizează că miza pentru mass-media independentă este majoră: „Dacă instanța este de acord cu argumentele Google, chiar și parțial, presa privată și publicațiile private din Europa sunt moarte. Doar presa de stat va supraviețui”. Nemitz susține că excepția pentru extragerea de text și date a fost concepută pentru progres științific, nu pentru extragerea la scară largă a producției jurnalistice și culturale de către sisteme comerciale de AI, iar interpretarea ar trebui corelată cu drepturile fundamentale ale UE și rolul democratic al jurnalismului. În paralel, Societatea Europeană pentru Drepturi de Autor cere prudență și avertizează împotriva unei hotărâri atât de ample încât să creeze o piață de licențiere accesibilă doar celor mai mari furnizori de AI, deși recunoaște îngrijorările legate de utilizarea nelicențiată a conținutului protejat. Ce urmează în dosar Avizul avocatului general al CJUE este programat pentru 3 septembrie, iar hotărârea finală este anticipată la sfârșitul acestui an. Decizia este așteptată să influențeze direct modul în care companiile AI își pot construi seturile de date, ce licențe ar putea fi necesare și cât de mult se poate baza industria pe excepțiile existente în dreptul european. [...]
Imaginile false despre agricultură circulă tot mai ușor online, iar fermierii sunt îndemnați să verifice înainte să distribuie – inclusiv prin căutare inversă a imaginilor și prin confirmarea informațiilor din surse de știri, arată o analiză publicată de agrarheute . Miza este una operațională: manipulările vizuale pot alimenta campanii emoționale și pot afecta reputația sectorului, dar și deciziile de comunicare ale celor din agricultură. De ce contează: „dovezile” vizuale pot fi fabricate sau scoase din context Publicația pornește de la realitatea că, în rețelele sociale, agricultorii se confruntă frecvent cu povești încărcate emoțional și campanii negative. În multe cazuri, mesajele sunt „susținute” de fotografii care ar trebui să dovedească o situație – însă falsurile deliberate și instrumentele de generare a imaginilor cu inteligență artificială fac posibilă crearea aproape oricărui „cadru probator”. Primul filtru: scepticism și verificare în presa generală Recomandarea centrală este să rămâi prudent mai ales când un text sau o imagine „confirmă” prea bine o convingere proprie și te împinge să o distribui rapid. Ca regulă practică, materialul sugerează verificarea pe mai multe site-uri de știri: dacă o informație nu apare nicăieri după câteva ore, crește probabilitatea să fie falsă. Pot ajuta și: comentariile altor utilizatori (care pot semnala rapid un fals deja demontat); eventualele „Community Notes” (note de context adăugate de comunitate pe unele platforme). Verificarea originii fotografiilor: căutarea inversă a imaginilor Un instrument concret recomandat este căutarea inversă a imaginilor, pentru a vedea unde a mai apărut o fotografie și dacă este mai veche decât se pretinde. Articolul indică drept exemplu Google Bilder , unde se poate folosi pictograma de cameră din bara de căutare. Publicația dă un caz recent: un utilizator a postat, la mijlocul lunii august, un text despre un fermier care „nu poate merge la Berlin să protesteze” pentru că trebuie să recolteze, atașând o imagine cu un lan de porumb extrem de uscat. Căutarea inversă ar fi arătat rapid că fotografia era „împrumutată” de la organizația de ajutor pentru copii Plan International și că surprindea un câmp din Zambia, din 2024. Fotografii reale, dar „retușate”: manipularea devine mai greu de depistat Căutarea inversă poate ajuta și la identificarea editărilor făcute pe fotografii autentice. Un exemplu frecvent menționat este alterarea imaginilor de la proteste, prin schimbarea textelor de pe pancarte, pentru a produce indignare. Dacă în trecut astfel de falsuri puteau fi observate mai ușor (de pildă, textul „nu se potrivea” cu unghiul, pliurile sau suprafața), publicația notează că astăzi inteligența artificială poate face aceste modificări mult mai profesionist. În astfel de situații, găsirea versiunii originale prin căutare inversă rămâne una dintre puținele verificări rapide la îndemână. Ce urmează Materialul anunță că, în partea a doua, va detalia ce alte tipuri de falsificări devin posibile prin folosirea inteligenței artificiale și cum pot fi identificate mai sigur aceste imagini. [...]
Fermierii din Marea Britanie testează monitorizarea vacilor cu camere și inteligență artificială pentru a depista mai repede semnele de boală , într-un model care poate reduce pierderile și intervențiile tardive în fermele de lapte, potrivit agrarheute . Sistemul folosește camere care urmăresc animalele non-stop și colectează date despre mișcări, timpul de odihnă, comportamentul de hrănire și condiția corporală. Un software analizează informațiile și construiește profiluri individuale pentru fiecare vacă, astfel încât abaterile de la „normalul” ei să fie semnalate mai rapid. Miza operațională este detectarea timpurie a schimbărilor de comportament sau de confort care pot indica probleme de sănătate. Monitorizarea digitală nu înlocuiește verificările periodice făcute de fermier și medicul veterinar, ci le completează, cu scopul de a permite reacții mai rapide atunci când apar semne timpurii. Unde este folosit deja și ce ajustări au făcut fermierii Tehnologia este deja utilizată pe 46 de ferme de lapte din Marea Britanie. Retailerul Marks & Spencer (M&S) a introdus sistemul în „pool”-ul său de lapte (rețeaua de furnizori). Conform experiențelor inițiale menționate de publicație, fermierii au folosit datele analizate pentru a ajusta: așternutul, orele de hrănire, boxele de odihnă. Sistemul a fost dezvoltat împreună cu medici veterinari, iar obiectivul declarat este ca modificările la nivelul fiecărei vaci să devină vizibile cât mai devreme, pentru ca intervențiile să fie făcute mai rapid. [...]
Samsung își leagă strategia de AI de economisirea timpului în gospodărie , mizând pe automatizări și pe extinderea utilizării platformei SmartThings , potrivit Samsung News . Compania își construiește mesajul în jurul ideii că „timpul câștigat” prin tehnologie poate fi reinvestit de utilizatori în activități personale, sub conceptul „SmartTime”. Datele citate de companie indică o asociere directă între inteligența artificială și eficiență: 52% dintre respondenții din comunitatea Samsung Members spun că folosesc AI pentru a economisi timp, 54% pentru a găsi mai rapid informațiile de care au nevoie, iar 48% pentru a-și optimiza activitățile zilnice. În paralel, un studiu Samsung în rândul utilizatorilor de dispozitive premium arată că 31% ar investi mai mult într-un ecosistem conectat dacă acesta i-ar economisi timp în fiecare zi, iar 87% își doresc dispozitive care să le îmbunătățească productivitatea. SmartThings, pivotul operațional al „ecosistemului conectat” În ecosistemul Samsung, SmartThings este prezentat ca platforma care conectează dispozitive compatibile și permite gestionarea și automatizarea activităților dintr-un singur loc. Exemplele menționate includ: mașini de spălat care își adaptează programul în funcție de nevoile utilizatorului; aspiratoare robot care preiau o parte din rutina de curățenie; controlul mai multor dispozitive conectate din aceeași aplicație. Samsung afirmă că, în România, peste 100.000 de utilizatori folosesc SmartThings zilnic, ceea ce sugerează o bază locală relevantă pentru extinderea scenariilor de automatizare în locuințe. AI ca funcție „de masă” în ecosistemul personal Compania susține, pe baza datelor din comunitatea Samsung Members, că inteligența artificială este deja larg răspândită în rândul utilizatorilor: 95% dintre respondenți dețin un smartphone cu funcții AI, iar 96% consideră smartphone-ul dispozitivul care le aduce cele mai mari beneficii AI în viața de zi cu zi. De ce contează: economisirea timpului devine argument de investiție Mesajul central este că eficiența (timp mai puțin pentru sarcini repetitive) poate influența decizia de a investi într-un ecosistem de dispozitive conectate. Samsung leagă explicit această logică de „SmartTime”, adică de modul în care utilizatorii aleg să folosească timpul eliberat. „Vedem din datele noastre că utilizatorii caută eficiență și modalități de a economisi timp, iar un ecosistem conectat poate simplifica o parte dintre activitățile pe care le gestionăm zi de zi”, a declarat Simona Panait , Director de Marketing Samsung Electronics România și Bulgaria. Pentru detalii despre platformă și ecosistem, compania trimite la pagina dedicată SmartThings . [...]
Sony Music și Warner Chappell cer despăgubiri care pot ajunge la miliarde de dolari într-un proces intentat companiei Anthropic , într-o nouă escaladare a litigiilor privind folosirea conținutului protejat la antrenarea modelelor de inteligență artificială, potrivit The Verge . Cele două companii au depus acțiunea la US District Court for the Northern District of California și solicită daune pentru „zeci de mii” de opere protejate de drepturi de autor. În plângere, ele cer până la 150.000 de dolari (aprox. 675.000 lei) pentru fiecare lucrare, plus până la 25.000 de dolari (aprox. 112.500 lei) pentru fiecare situație în care ar fi fost eliminată „date identificabile” de copyright. Dacă instanța ar acorda maximul cerut, totalul ar putea ajunge la „câteva miliarde de dolari”, notează publicația. De ce contează: riscul financiar și de reglementare pentru modelele AI Miza nu este doar un nou proces într-o serie de dispute, ci un risc financiar major pentru dezvoltatorii de modele AI care au folosit seturi mari de date pentru antrenare. În acest caz, reclamanții susțin că Anthropic ar fi obținut și folosit conținut protejat „la scară masivă” pentru a dezvolta și opera modelele „Claude”, ceea ce ar fi generat „profituri enorme”. În plângere sunt menționați ca pârâți nu doar Anthropic, ci și cofondatorii Dario Amodei și Benjamin Mann, în calitate de persoane fizice. Ce susțin reclamanții despre sursele de date Potrivit acuzațiilor din dosar, Benjamin Mann ar fi folosit BitTorrent pentru a descărca peste cinci milioane de cărți piratate, iar angajați ar fi descărcat cel puțin încă două milioane de pe Pirate Library Mirror. Plângerea mai afirmă că Anthropic ar fi „scrapat” (colectat automat) versuri de pe site-uri precum MusixMatch și LyricFind, care ar fi plătit pentru licențierea conținutului de la casele de discuri. În material sunt enumerate și exemple de melodii despre care se afirmă că ar fi fost găsite în datele de antrenare, inclusiv „Ain’t No Mountain High Enough”, „Livin’ On a Prayer”, „September”, „Hallelujah” și „Paper Rings”. Context: un nou proces într-un val de litigii Acțiunea Sony Music și Warner Chappell vine după ce Anthropic ar fi încheiat recent o înțelegere într-un proces intentat de industria editorială, în valoare de 1,5 miliarde de dolari (aprox. 6,75 miliarde lei). Compania s-a mai confruntat cu procese din partea Universal Music Group, Concord și ABKCO, precum și cu acțiuni separate din partea BMG și Round Hill Music, conform aceleiași surse. Anthropic „nu a răspuns imediat” unei solicitări de comentariu, mai notează publicația. [...]
OpenAI își retrage modelele din Cursor după preluarea de către SpaceX , invocând riscuri de conformitate și istoricul de încălcare a contractelor în companiile controlate de Elon Musk, potrivit OpenAI . Compania spune că a notificat SpaceX că intenționează să închidă contractul prin care furniza modele OpenAI către Cursor, cu o dată propusă de oprire pe 12 noiembrie 2026. Decizia are un impact operațional direct pentru dezvoltatorii care folosesc Cursor cu modele OpenAI: accesul prin această integrare urmează să fie retras, iar OpenAI afirmă că oferă „notificarea maximă” permisă de contract pentru a prelungi cât mai mult perioada în care utilizatorii pot rămâne conectați la modelele sale. De ce taie OpenAI accesul: „nu putem avea încredere” în respectarea termenilor OpenAI își justifică decizia prin faptul că „nu poate fi încrezătoare” că SpaceX va utiliza tehnologia în limitele termenilor de utilizare, pe baza experienței anterioare cu companii ale lui Musk care ar fi încălcat contracte. În text sunt menționate două repere: după ce Musk a achiziționat Twitter (acum parte din SpaceX), compania ar fi încălcat termenii contractului cu OpenAI, conform relatării din The New York Times (link în sursă); „sub jurământ”, Musk ar fi admis că xAI (acum, de asemenea, parte din SpaceX) a încălcat termenii de utilizare ai OpenAI, potrivit Forbes (link în sursă). Fereastra contractuală și miza „ Astra ” OpenAI precizează că acordul personalizat cu Cursor îi oferă o fereastră limitată pentru anulare după o schimbare de control, ceea ce explică de ce oprirea este programată la o dată ulterioară notificării. În același timp, compania leagă decizia de responsabilitatea sporită pe măsură ce capabilitățile AI avansează și de necesitatea de a se asigura că viitorul său model, „Astra”, este folosit conform termenilor. În acest context, OpenAI spune că va menține anularea la „cea mai târzie dată” posibilă, dar fără a furniza „modele viitoare” către Cursor. Ce urmează pentru utilizatori OpenAI afirmă că a lucrat cu Cursor aproape patru ani și că respectă echipa și produsul, însă recunoaște că cei mai afectați vor fi dezvoltatorii care se bazează pe modelele OpenAI în Cursor. Compania susține că este pregătită să ofere sprijin în tranziție, fără să detalieze în material ce formă va lua acest suport sau ce alternative concrete vor avea utilizatorii după 12 noiembrie 2026. [...]
