Știri
Știri din categoria Inteligență artificială

Dataland mizează pe infrastructură de date și senzori pentru a transforma arta IA într-o experiență personalizată, într-un model care împinge muzeele spre investiții tehnologice comparabile cu cele din centrele de date, potrivit Mediafax. Noul spațiu se inaugurează sâmbătă la Los Angeles și este prezentat ca primul muzeu din lume dedicat integral operelor produse de inteligența artificială.
Muzeul este amplasat în centrul orașului, în complexul Grand LA proiectat de Frank Gehry, vizavi de Sala de Concerte Walt Disney. Proiectul este semnat de artistul turco-american Refik Anadol și partenerul său Efsun Erkiliç, care susțin ideea că „mașinile pot fi aliați, mai degrabă decât amenințări”. Anadol a declarat pentru Los Angeles Times, potrivit Le Figaro:
„Sistemul este opera de artă.”
Dataland îmbină imaginea, sunetul și parfumul, iar experiența este ajustată în funcție de datele colectate de la vizitatori. La intrare, fiecare primește un dispozitiv purtat la încheietura mâinii, similar unui ceas inteligent, care măsoară ritmul cardiac, emoțiile și temperatura; aceste informații influențează elementele vizuale, care variază în funcție de public, conform Forbes. În paralel, senzori montați pe pereți urmăresc mișcările vizitatorilor.
Infrastructura tehnică descrisă în material include:
Muzeul acoperă 2.300 de metri pătrați și include cinci galerii, completate de aproape 1.000 de metri pătrați de spațiu pentru servere. În articol, Dataland este descris ca punctul culminant al activității lui Anadol, care a mai realizat proiecții pe pereții Disney Hall (2018) și o instalație în holul Muzeului de Artă Modernă din New York (2022).
Baza tehnologică a proiectului este un model dezvoltat de studio, numit „Large Nature Model”. Spre deosebire de sisteme precum ChatGPT, antrenate pe text, acesta ar fi fost alimentat exclusiv cu imagini și date din lumea naturală: peste 500 de milioane de imagini reprezentând 2,2 milioane de specii, furnizate de Smithsonian Institution, Muzeul de Istorie Naturală din Londra, Laboratorul de Ornitologie Cornell, iNaturalist și Getty, potrivit Los Angeles Times. Studioul afirmă că a făcut și expediții proprii în 16 păduri tropicale și că arhiva include 50 de milioane de cântece de păsări, inclusiv o înregistrare din 1987 a ultimului cântec cunoscut al unui Kauai Moho, specie dispărută.
În lipsa unor informații despre buget, prețuri de bilete sau venituri estimate, impactul economic nu poate fi cuantificat din datele publicate; însă dimensiunea spațiului pentru servere și nivelul de instrumentare (senzori, proiecție, audio, date biometrice) indică o direcție operațională în care muzeul devine, practic, și o platformă tehnologică.
Recomandate

Prima gală AI Music Awards arată că muzica generată cu inteligență artificială începe să intre în circuitul comercial , pe fondul disputelor tot mai dure din industrie privind drepturile de autor și folosirea operelor protejate la antrenarea modelelor, potrivit Digi24 . Evenimentul a avut loc vineri, la Los Angeles, și a premiat melodii create integral sau parțial cu ajutorul inteligenței artificiale, precum și persoanele din spatele acestora, într-un moment în care astfel de producții atrag milioane de ascultări și încep să apară în clasamente, conform Reuters, citată de publicație. Semnal pentru piață: AI-ul trece de la experiment la „produs” premiat Marile premii ale serii – pentru artistul, melodia și albumul anului – au fost câștigate de Xania Monet , un avatar muzical generat cu inteligență artificială, cunoscut pentru piesa R&B „How Was I Supposed to Know?”. Potrivit Billboard, menționat în articol, aceasta ar fi devenit prima melodie a unui artist bazat pe AI care a intrat într-unul dintre clasamentele sale radio. Creatorii și participanții au susținut că muzica realizată cu AI ar trebui recunoscută ca o formă nouă de expresie artistică, care presupune creativitate umană și multe ore de lucru. Producătorul muzical Drake Murphy a rezumat această idee într-o declarație făcută pe scenă: „Într-o lume în care toată lumea spune că inteligența artificială este falsă, omul din spatele ei este real.” Xania Monet a fost creată de Telisha „Nikki” Jones, care a spus că a scris personal versurile și a folosit ulterior inteligența artificială pentru a le transforma în melodii. Înaintea ceremoniei, Jones a afirmat că publicul „trebuie pur și simplu să se obișnuiască” cu acest tip de muzică și că nu crede că va dispărea curând. Cum au fost aleși câștigătorii Câștigătorii au fost desemnați de artiști AI membri ai Sonic Intelligence Academy , companie care, potrivit articolului, a dezvoltat: clasamente muzicale dedicate creațiilor realizate cu inteligență artificială; instrumente pentru identificarea acestora. Miza juridică: procese pentru antrenarea modelelor pe opere protejate Articolul plasează gala în contextul unei tensiuni crescânde între industria muzicală și companiile de inteligență artificială. Casele de discuri au intentat procese unor companii, inclusiv Anthropic și OpenAI, acuzând folosirea fără autorizație a unor opere protejate prin drepturi de autor pentru antrenarea modelelor. În paralel, administratorii patrimoniului artistic al lui Elvis Presley au inițiat, de asemenea, o acțiune în justiție legată de această practică. Companiile vizate susțin că utilizarea materialelor este acoperită de doctrina americană „fair use” (utilizare echitabilă), care permite în anumite condiții folosirea operelor fără licență. Temeri operaționale în industrie: presiune pe joburi și pe artiștii „tradiționali” Pe lângă disputa juridică, muzicieni și profesioniști din industrie se tem că proliferarea melodiilor generate automat ar putea reduce oportunitățile pentru artiștii umani și ar putea afecta locurile de muncă ale producătorilor, cântăreților, inginerilor de sunet și compozitorilor. Participanții la gală au respins însă ideea că muzica AI ar fi lipsită de valoare artistică, argumentând că mulți dintre nominalizați aveau povești și idei de transmis, dar nu dispuneau de toate competențele necesare pentru a compune sau interpreta. Unul dintre nominalizați, J. Frequency, a spus: „Multe dintre lucrurile pe care le facem în culise presupun muncă intensă, contrar opiniei generale. Arta este artă și cred că aceasta este doar o altă formă de exprimare.” În ansamblu, apariția unei gale dedicate și intrarea unor piese AI în clasamente sugerează că muzica generată cu inteligență artificială nu mai rămâne doar un experiment tehnologic, ci începe să fie tratată ca un segment distinct, cu propriile mecanisme de recunoaștere – în timp ce regulile de drepturi de autor rămân în dispută. [...]

ChatGPT intră mai adânc în fluxurile de vânzări ale companiilor , printr-un pachet care conectează direct instrumentele comerciale (CRM, prospectare, documente, notițe de întâlnire) la conversațiile din ChatGPT, cu scopul de a reduce munca administrativă și de a accelera închiderea tranzacțiilor, potrivit Le Figaro . Noul „ ChatGPT for Sales ” include un „ Sales plugin ” (un modul care adaugă funcții dedicate vânzărilor) și peste 30 de module partenere noi sau îmbunătățite, astfel încât echipele să poată folosi în ChatGPT informații din aplicațiile pe care le utilizează deja pentru pregătirea apelurilor, personalizarea ofertelor și urmărirea mai rapidă a oportunităților. Ce se schimbă operațional pentru echipele de vânzări „Sales plugin”-ul este prezentat ca un punct de plecare pentru activitățile repetitive din vânzări, cu fluxuri gata de folosit: de la decizia asupra conturilor urmărite, până la pregătirea unei discuții și redactarea mesajelor de follow-up. Ideea centrală este agregarea contextului despre client, care în mod obișnuit este dispersat între colegi, instrumente de prospectare, convorbiri cu clienții și CRM. În paralel, pachetul mizează pe conectarea la module partenere, astfel încât ChatGPT să poată folosi date și context din instrumentele existente ale companiei, „într-un singur loc”. Ecosistemul de module: de la CRM la contracte În material sunt date exemple de utilizare pe etape de lucru, cu aplicații uzuale în organizații comerciale: Conținut și instruire : Confluence, Guru, Seismic; pregătirea prezentărilor cu ChatGPT Slides, Gamma, Figma sau Canva; simularea discursului de vânzare cu ChatGPT Voice. Conturi și oportunități : Salesforce, HubSpot, Close CRM, monday CRM pentru context și pași următori. Prospectare și contactare : Apollo, Clay, Common Room, plus instrumente de outreach precum Outreach sau Salesloft. Convorbiri cu clienții : notițe și sinteze din Meetings plugin, Gong, Otter.ai sau Granola. Performanță și risc : Backstory, Data plugin sau Hex pentru analiză și semnale de risc în „pipeline” (portofoliul de oportunități). Oferte și acorduri : Docusign, Ironclad, PandaDoc sau ServiceNow CPQ. Separat, este menționat și „dot”, descris ca un agent „mereu activ” în ChatGPT, care poate folosi aceleași module și context pentru a pregăti brief-uri de întâlnire, a urmări actualizări ale tranzacțiilor și a propune pași următori. Exemple de utilizare: de la listă de conturi la follow-up Câteva scenarii punctate în material: Construirea pipeline-ului : generarea unei liste prioritizate de conturi din CRM și cercetare, cu justificări și identificarea informațiilor lipsă. Pregătirea întâlnirilor : brief care combină istoricul contului, apeluri anterioare și priorități ale cumpărătorului, urmat de adaptarea prezentării. Urmărirea pașilor agreați : redactarea follow-up-ului după apel și pregătirea actualizărilor în fișa clientului, cu posibilitatea de salvare în CRM (este dat exemplul Attio). Detectarea riscurilor : înțelegerea blocajelor dintr-o tranzacție pe baza istoricului din CRM și a discuțiilor cu clientul; verificări zilnice prin „dot” (exemplu: Rox). Cum se activează și ce limitări sunt menționate Pornirea se face prin instalarea modulului dedicat: Sales plugin . Pentru detalii despre soluție și modulele partenere, materialul indică pagina: ChatGPT for Sales . La nivel de companie, administratorii ChatGPT Business și Enterprise pot activa funcționalitatea din Admin Console , unde pot permite instalarea modulelor sau le pot instala implicit pentru utilizatori; este menționată și documentația pentru administrarea controalelor de securitate și conformitate: admin controls . Publicația precizează că disponibilitatea modulelor și a funcțiilor diferă în funcție de plan, regiune și setările spațiului de lucru. În final, direcția declarată este extinderea „ecosistemului de module” în jurul activităților zilnice ale vânzărilor, astfel încât mai mult din munca comercială să fie făcută în ChatGPT, cu instrumente conectate și context care se păstrează pe tot parcursul ciclului de vânzare. [...]

Senatul SUA pregătește audieri după ce un test guvernamental a arătat că patru platforme IA pot genera rapid planuri de atac cu numeroase victime și asupra infrastructurii electrice, potrivit Mediafax . Miza pentru companii și autorități este una de reglementare: cât de repede pot fi impuse standarde de siguranță pentru modele disponibile comercial, în condițiile în care mecanismele de protecție pot fi ocolite. Inițiativa vine de la senatoarea democrată Maggie Hassan , care va prelua conducerea Comisiei pentru Securitate Internă a Senatului în ianuarie. Ea a cerut Biroului pentru Responsabilitate Guvernamentală (GAO) să investigheze cum poate fi folosită în scopuri rău intenționate inteligența artificială disponibilă comercial, potrivit CBS News (menționată de Mediafax). Ce a găsit GAO în testele pe ChatGPT, Claude, Gemini și Grok Conform unui raport publicat miercuri, în mai puțin de 12 ore cele patru platforme au reușit să genereze planuri pentru: atacuri cu dispozitive explozive în orașe americane, cu scopul de a provoca numeroase victime; atacarea unor componente ale rețelei electrice, inclusiv prin drone sau arme de foc, cu obiectivul de a produce prejudicii economice. Testele GAO au fost desfășurate în perioada decembrie 2025 – octombrie 2026, inclusiv în primăvara acestui an. Raportul consemnează că platformele au furnizat informații detaliate care ar fi putut fi folosite pentru desfășurarea unor atacuri, inclusiv ținte specifice, locații, momente și metode. Într-unul dintre teste, o platformă a refuzat inițial să ofere detalii despre construirea și detonarea unui dispozitiv exploziv improvizat, însă investigatorii au reușit să ocolească mecanismele de protecție și să obțină informațiile solicitate. GAO mai notează că, în cazul scenariilor privind stațiile electrice, platformele au prezentat inclusiv hărți și imagini. Investigatorii au consultat experți și au vizitat locațiile pentru a verifica acuratețea planurilor, identificând și erori (de exemplu, drumuri reprezentate incorect sau ziduri înalte care ar fi îngreunat observarea unor ținte). Reacțiile companiilor și următorul pas în Congres Raportul GAO (61 de pagini) include răspunsuri de la Anthropic, Google, OpenAI și SpaceXAI. Anthropic a transmis că nu contestă posibilitatea ca un utilizator hotărât să obțină conținut periculos prin prezentarea în mod înșelător a scopului unei solicitări, precizând totodată că tratează constatarea „cu seriozitate”, dar că nu poate verifica rezultatele raportului. Google a susținut că testele au fost realizate pe modele mai vechi și că își îmbunătățește în continuare modelele. OpenAI a transmis că salută oportunitatea de a răspunde constatărilor GAO, iar SpaceXAI a afirmat că lucrează la îmbunătățirea siguranței la fiecare lansare a unui nou model. Hassan a anunțat că una dintre primele audieri din noua legislatură, în ianuarie, va viza riscurile inteligenței artificiale și măsurile de îmbunătățire a siguranței. „Amenințarea pe care inteligența artificială o reprezintă pentru siguranța publică nu mai este una teoretică. Dacă Congresul nu acționează, este doar o chestiune de timp, nu dacă, până când un actor rău intenționat va folosi inteligența artificială pentru a planifica și a desfășura un atac major”, a transmis Hassan. GAO avertizează că, deși multe dintre informațiile furnizate de platforme sunt disponibile pe internet, IA poate comprima în câteva ore un proces care altfel ar putea necesita săptămâni sau luni de cercetare, ceea ce amplifică riscul pentru securitatea națională și economică. [...]

Un grup de 59 de lideri din tehnologie, știință și business cere UE să aloce bani dedicați pentru AI în bugetul 2028–2034 , avertizând că ce nu intră acum în cadrul financiar multianual „nu va exista înainte de 2035”, potrivit The Next Web . Inițiativa vine în plin proces de negociere a următorului buget pe termen lung al Uniunii, iar semnatarii susțin că Europa intră în „cursa AI” cu resurse net inferioare rivalilor. Scrisoarea deschisă este semnată, între alții, de directorii executivi ai ElevenLabs, Lovable, DeepL și Source, alături de nume precum Yann LeCun, economistul laureat Nobel Philippe Aghion, Octave Klaba (OVHcloud) și Rafał Brzoska (InPost). Documentul a fost transmis presei de biroul de presă al semnatarilor, iar subiectul a fost relatat și de Euronews . Miza: buget dedicat și prioritizare a furnizorilor europeni Punctul central, cu impact direct de politică publică și piață, este cererea pentru un buget dedicat inteligenței artificiale în viitorul cadru financiar 2028–2034. Semnatarii cer ca finanțarea să fie prinsă explicit în Fondul european pentru competitivitate și în următorul program de cercetare, argumentând că investițiile americane în infrastructură AI din acest an se ridică la „sute de miliarde de dolari”, în timp ce Europa nu poate concura cu „bugete de categorie ușoară”. Până la operaționalizarea unui astfel de buget, scrisoarea solicită ca bugetele actuale de IT ale UE să fie direcționate către furnizori europeni de AI — o poziție care, dacă ar fi preluată în politici, ar putea influența achizițiile publice și accesul la contracte pentru companiile din ecosistemul european. „Nu putem câștiga un meci la categoria grea cu bugete de categorie ușoară.” Cele cinci cereri: de la „regimul 28” la institute de AI Scrisoarea formulează cinci direcții de acțiune, din care mai multe țin de reglementare și de funcționarea pieței unice: Simplificare : continuarea demersurilor de reducere a birocrației, inclusiv prin pachetul Digital Omnibus (menționat ca prim pas), dar cu obiectivul unui „regim 28” — un set unic de reguli care să permită unei companii să se înființeze o singură dată și să opereze în toată UE. Semnatarii cer și tratament unitar pentru opțiunile pe acțiuni ale angajaților în toate statele membre. Scalare : orientarea economiilor din fonduri de pensii și ale asigurătorilor către fonduri pentru companii europene în creștere (scale-up), o piață unică a capitalului, guverne care să acționeze ca „clienți-ancoră” pentru tehnologie europeană și acces mai larg la date. Bani : buget dedicat pentru AI în instrumentele UE, pe fondul diferenței de amploare față de investițiile din SUA; scrisoarea amintește și investițiile UE de „zeci de miliarde de euro” în așa-numitele „gigafabrici” AI. Talente : institute „fanion” de AI, bine finanțate, independente și conduse pe criterii de merit științific, după modelul ELLIS Institutes. Agendă permanentă de competitivitate AI : ținte publice pentru investiții, capacitate de calcul (compute), talente și adopție, revizuite anual de șefii de guvern. Context și potențial conflict de interese The Next Web notează că documentul are și o componentă de lobby: mai mulți semnatari conduc companii care ar beneficia direct de finanțarea și schimbările de reguli cerute. În același timp, momentul ales este legat de negocierile în curs pentru bugetul UE, iar scrisoarea avertizează că absența unor linii de finanțare dedicate acum ar împinge orice corecție majoră după 2035. „Europa nu mai poate fi mulțumită să reglementeze pur și simplu tehnologiile inventate de alții.” Cine mai apare pe listă Pe lângă fondatori de startup-uri și academici, sunt menționați și lideri din companii europene de tehnologie, inclusiv Hristo Borisov (Payhawk), Jeppe Rindom (Pleo) și Silvio Kutić (Infobip). În zona academică apar Bernhard Schölkopf (Max Planck Institute for Intelligent Systems) și Sepp Hochreiter (Johannes Kepler University Linz). The Next Web amintește și că unele cereri reiau idei promovate anterior de Vittorio Colao, inclusiv „regimul 28” și nevoia de mai multă capacitate de calcul. [...]

Le Groupe Figaro își duce conținutul în ChatGPT, mizând pe distribuție și pe noi fluxuri de lucru cu IA , într-un parteneriat care păstrează controlul editorial la editor și poate schimba modul în care publicul descoperă articolele. Potrivit Le Figaro , acordul cu OpenAI vizează atât știrile curente, cât și arhiva, iar materialele vor fi accesibile în ChatGPT prin rezumate și fragmente, însoțite de linkuri către articolele originale. Parteneriatul acoperă conținut din mai multe verticale – inclusiv știri, business, cultură și lifestyle – și include și publicații asociate grupului. Miza operațională imediată este creșterea „descoperirii” conținutului (discovery) în mediul ChatGPT, adică direcționarea utilizatorilor către materiale prin sinteze și citate scurte, nu prin republicare integrală în interfața IA. Ce se schimbă pentru distribuția conținutului Le Figaro în ChatGPT Conform anunțului, articolele Le Figaro vor putea fi găsite în ChatGPT folosind: rezumate (sinteze ale conținutului), fragmente/extrase (porțiuni scurte din text), linkuri către materialele de bază , astfel încât utilizatorii să poată ajunge la sursa originală. Din perspectiva unui editor, aceasta indică o strategie de a folosi ChatGPT ca „poartă de intrare” către conținut, cu accent pe trafic și pe expunerea la audiențe noi, fără a ceda controlul asupra produsului editorial. Control editorial și utilizare internă: ChatGPT Enterprise în redacție Le Figaro precizează că își păstrează independența editorială și controlul deplin asupra jurnalismului său. În paralel, publicația spune că intenționează să introducă ChatGPT Enterprise în mai multe echipe, pentru a sprijini activitatea de zi cu zi, și să exploreze utilizări suplimentare ale tehnologiei OpenAI în fluxurile de lucru și în servicii pentru cititori, în linie cu „carta IA” și standardele editoriale ale grupului. În comunicare sunt incluse și declarații ale conducerii Groupe Figaro și ale OpenAI, care plasează acordul în contextul colaborărilor OpenAI cu organizații media pentru „descoperirea informațiilor de încredere” și dezvoltarea de aplicații responsabile pentru editori. Detalii financiare sau termeni comerciali ai parteneriatului nu sunt menționați în sursa citată. [...]

Nvidia a oprit livrările de cipuri AI către China , deși exista un acord special de licențiere negociat între Washington și Beijing în 2025, potrivit Mediafax . Decizia are un impact direct asupra veniturilor dintr-o piață importantă și arată cât de fragil rămâne comerțul cu tehnologie avansată, chiar și atunci când există aprobări punctuale. Într-o conferință privind rezultatele financiare, Colette Kress , director executiv interimar al Nvidia, a spus că estimările companiei nu mai includ produse licențiate din gama Hopper pentru centrele de date și că livrările către China au fost oprite. „Previziunile noastre nu includ niciun produs licențiat din gama Hopper pentru centrele de date și nu mai livrăm produse licențiate din gama Hopper pentru centrele de date către China.” Ce înseamnă pentru businessul Nvidia Nvidia a vândut către China produse licențiate pentru centre de date din generația Hopper în valoare de 2,4 miliarde de dolari (aprox. 11,0 miliarde lei) în trimestrul încheiat la 25 octombrie, conform informațiilor citate de Reuters . Oprirea livrărilor taie, cel puțin temporar, o sursă materială de venituri din segmentul de cipuri pentru inteligență artificială. Familia Hopper include modelul H200, descris ca procesor folosit pentru antrenarea și rularea modelelor avansate de inteligență artificială. Contextul de reglementare: controale, apoi relaxare, dar livrările se opresc SUA au introdus în 2022 controale la export pentru cipurile H200, pentru a restricționa accesul Chinei. Ulterior, după întâlnirea dintre președintele american Donald Trump și omologul său chinez Xi Jinping, administrația americană a anunțat că va permite vânzarea modelului H200 către clienții chinezi aprobați. În ianuarie, SUA și-au relaxat politica de acordare a licențelor pentru H200, permițând analizarea individuală a cererilor de export, sub rezerva unor condiții de securitate. Washingtonul ar fi aprobat vânzările de H200 către 10 companii chineze, între care Alibaba, Tencent și ByteDance (proprietarul TikTok), potrivit Reuters. Rămâne neclar din informațiile disponibile de ce Nvidia a decis să oprească livrările în pofida acestui cadru de licențiere; compania indică însă că nu mai include aceste produse în previziuni și că nu mai livrează către China. [...]