Prima gală AI Music Awards arată că muzica generată cu inteligență artificială începe să intre în circuitul comercial, pe fondul disputelor tot mai dure din industrie privind drepturile de autor și folosirea operelor protejate la antrenarea modelelor, potrivit Digi24.

Evenimentul a avut loc vineri, la Los Angeles, și a premiat melodii create integral sau parțial cu ajutorul inteligenței artificiale, precum și persoanele din spatele acestora, într-un moment în care astfel de producții atrag milioane de ascultări și încep să apară în clasamente, conform Reuters, citată de publicație.

Semnal pentru piață: AI-ul trece de la experiment la „produs” premiat

Marile premii ale serii – pentru artistul, melodia și albumul anului – au fost câștigate de Xania Monet, un avatar muzical generat cu inteligență artificială, cunoscut pentru piesa R&B „How Was I Supposed to Know?”. Potrivit Billboard, menționat în articol, aceasta ar fi devenit prima melodie a unui artist bazat pe AI care a intrat într-unul dintre clasamentele sale radio.

Creatorii și participanții au susținut că muzica realizată cu AI ar trebui recunoscută ca o formă nouă de expresie artistică, care presupune creativitate umană și multe ore de lucru. Producătorul muzical Drake Murphy a rezumat această idee într-o declarație făcută pe scenă:

„Într-o lume în care toată lumea spune că inteligența artificială este falsă, omul din spatele ei este real.”

Xania Monet a fost creată de Telisha „Nikki” Jones, care a spus că a scris personal versurile și a folosit ulterior inteligența artificială pentru a le transforma în melodii. Înaintea ceremoniei, Jones a afirmat că publicul „trebuie pur și simplu să se obișnuiască” cu acest tip de muzică și că nu crede că va dispărea curând.

Cum au fost aleși câștigătorii

Câștigătorii au fost desemnați de artiști AI membri ai Sonic Intelligence Academy, companie care, potrivit articolului, a dezvoltat:

• clasamente muzicale dedicate creațiilor realizate cu inteligență artificială;
• instrumente pentru identificarea acestora.

Miza juridică: procese pentru antrenarea modelelor pe opere protejate

Articolul plasează gala în contextul unei tensiuni crescânde între industria muzicală și companiile de inteligență artificială. Casele de discuri au intentat procese unor companii, inclusiv Anthropic și OpenAI, acuzând folosirea fără autorizație a unor opere protejate prin drepturi de autor pentru antrenarea modelelor.

În paralel, administratorii patrimoniului artistic al lui Elvis Presley au inițiat, de asemenea, o acțiune în justiție legată de această practică. Companiile vizate susțin că utilizarea materialelor este acoperită de doctrina americană „fair use” (utilizare echitabilă), care permite în anumite condiții folosirea operelor fără licență.

Temeri operaționale în industrie: presiune pe joburi și pe artiștii „tradiționali”

Pe lângă disputa juridică, muzicieni și profesioniști din industrie se tem că proliferarea melodiilor generate automat ar putea reduce oportunitățile pentru artiștii umani și ar putea afecta locurile de muncă ale producătorilor, cântăreților, inginerilor de sunet și compozitorilor.

Participanții la gală au respins însă ideea că muzica AI ar fi lipsită de valoare artistică, argumentând că mulți dintre nominalizați aveau povești și idei de transmis, dar nu dispuneau de toate competențele necesare pentru a compune sau interpreta. Unul dintre nominalizați, J. Frequency, a spus:

„Multe dintre lucrurile pe care le facem în culise presupun muncă intensă, contrar opiniei generale. Arta este artă și cred că aceasta este doar o altă formă de exprimare.”

În ansamblu, apariția unei gale dedicate și intrarea unor piese AI în clasamente sugerează că muzica generată cu inteligență artificială nu mai rămâne doar un experiment tehnologic, ci începe să fie tratată ca un segment distinct, cu propriile mecanisme de recunoaștere – în timp ce regulile de drepturi de autor rămân în dispută.