Știri
Știri din categoria Inteligență artificială

Un grup de 59 de lideri din tehnologie, știință și business cere UE să aloce bani dedicați pentru AI în bugetul 2028–2034, avertizând că ce nu intră acum în cadrul financiar multianual „nu va exista înainte de 2035”, potrivit The Next Web. Inițiativa vine în plin proces de negociere a următorului buget pe termen lung al Uniunii, iar semnatarii susțin că Europa intră în „cursa AI” cu resurse net inferioare rivalilor.
Scrisoarea deschisă este semnată, între alții, de directorii executivi ai ElevenLabs, Lovable, DeepL și Source, alături de nume precum Yann LeCun, economistul laureat Nobel Philippe Aghion, Octave Klaba (OVHcloud) și Rafał Brzoska (InPost). Documentul a fost transmis presei de biroul de presă al semnatarilor, iar subiectul a fost relatat și de Euronews.
Punctul central, cu impact direct de politică publică și piață, este cererea pentru un buget dedicat inteligenței artificiale în viitorul cadru financiar 2028–2034. Semnatarii cer ca finanțarea să fie prinsă explicit în Fondul european pentru competitivitate și în următorul program de cercetare, argumentând că investițiile americane în infrastructură AI din acest an se ridică la „sute de miliarde de dolari”, în timp ce Europa nu poate concura cu „bugete de categorie ușoară”.
Până la operaționalizarea unui astfel de buget, scrisoarea solicită ca bugetele actuale de IT ale UE să fie direcționate către furnizori europeni de AI — o poziție care, dacă ar fi preluată în politici, ar putea influența achizițiile publice și accesul la contracte pentru companiile din ecosistemul european.
„Nu putem câștiga un meci la categoria grea cu bugete de categorie ușoară.”
Scrisoarea formulează cinci direcții de acțiune, din care mai multe țin de reglementare și de funcționarea pieței unice:
The Next Web notează că documentul are și o componentă de lobby: mai mulți semnatari conduc companii care ar beneficia direct de finanțarea și schimbările de reguli cerute. În același timp, momentul ales este legat de negocierile în curs pentru bugetul UE, iar scrisoarea avertizează că absența unor linii de finanțare dedicate acum ar împinge orice corecție majoră după 2035.
„Europa nu mai poate fi mulțumită să reglementeze pur și simplu tehnologiile inventate de alții.”
Pe lângă fondatori de startup-uri și academici, sunt menționați și lideri din companii europene de tehnologie, inclusiv Hristo Borisov (Payhawk), Jeppe Rindom (Pleo) și Silvio Kutić (Infobip). În zona academică apar Bernhard Schölkopf (Max Planck Institute for Intelligent Systems) și Sepp Hochreiter (Johannes Kepler University Linz). The Next Web amintește și că unele cereri reiau idei promovate anterior de Vittorio Colao, inclusiv „regimul 28” și nevoia de mai multă capacitate de calcul.
Recomandate

Le Groupe Figaro își duce conținutul în ChatGPT, mizând pe distribuție și pe noi fluxuri de lucru cu IA , într-un parteneriat care păstrează controlul editorial la editor și poate schimba modul în care publicul descoperă articolele. Potrivit Le Figaro , acordul cu OpenAI vizează atât știrile curente, cât și arhiva, iar materialele vor fi accesibile în ChatGPT prin rezumate și fragmente, însoțite de linkuri către articolele originale. Parteneriatul acoperă conținut din mai multe verticale – inclusiv știri, business, cultură și lifestyle – și include și publicații asociate grupului. Miza operațională imediată este creșterea „descoperirii” conținutului (discovery) în mediul ChatGPT, adică direcționarea utilizatorilor către materiale prin sinteze și citate scurte, nu prin republicare integrală în interfața IA. Ce se schimbă pentru distribuția conținutului Le Figaro în ChatGPT Conform anunțului, articolele Le Figaro vor putea fi găsite în ChatGPT folosind: rezumate (sinteze ale conținutului), fragmente/extrase (porțiuni scurte din text), linkuri către materialele de bază , astfel încât utilizatorii să poată ajunge la sursa originală. Din perspectiva unui editor, aceasta indică o strategie de a folosi ChatGPT ca „poartă de intrare” către conținut, cu accent pe trafic și pe expunerea la audiențe noi, fără a ceda controlul asupra produsului editorial. Control editorial și utilizare internă: ChatGPT Enterprise în redacție Le Figaro precizează că își păstrează independența editorială și controlul deplin asupra jurnalismului său. În paralel, publicația spune că intenționează să introducă ChatGPT Enterprise în mai multe echipe, pentru a sprijini activitatea de zi cu zi, și să exploreze utilizări suplimentare ale tehnologiei OpenAI în fluxurile de lucru și în servicii pentru cititori, în linie cu „carta IA” și standardele editoriale ale grupului. În comunicare sunt incluse și declarații ale conducerii Groupe Figaro și ale OpenAI, care plasează acordul în contextul colaborărilor OpenAI cu organizații media pentru „descoperirea informațiilor de încredere” și dezvoltarea de aplicații responsabile pentru editori. Detalii financiare sau termeni comerciali ai parteneriatului nu sunt menționați în sursa citată. [...]

Nvidia a oprit livrările de cipuri AI către China , deși exista un acord special de licențiere negociat între Washington și Beijing în 2025, potrivit Mediafax . Decizia are un impact direct asupra veniturilor dintr-o piață importantă și arată cât de fragil rămâne comerțul cu tehnologie avansată, chiar și atunci când există aprobări punctuale. Într-o conferință privind rezultatele financiare, Colette Kress , director executiv interimar al Nvidia, a spus că estimările companiei nu mai includ produse licențiate din gama Hopper pentru centrele de date și că livrările către China au fost oprite. „Previziunile noastre nu includ niciun produs licențiat din gama Hopper pentru centrele de date și nu mai livrăm produse licențiate din gama Hopper pentru centrele de date către China.” Ce înseamnă pentru businessul Nvidia Nvidia a vândut către China produse licențiate pentru centre de date din generația Hopper în valoare de 2,4 miliarde de dolari (aprox. 11,0 miliarde lei) în trimestrul încheiat la 25 octombrie, conform informațiilor citate de Reuters . Oprirea livrărilor taie, cel puțin temporar, o sursă materială de venituri din segmentul de cipuri pentru inteligență artificială. Familia Hopper include modelul H200, descris ca procesor folosit pentru antrenarea și rularea modelelor avansate de inteligență artificială. Contextul de reglementare: controale, apoi relaxare, dar livrările se opresc SUA au introdus în 2022 controale la export pentru cipurile H200, pentru a restricționa accesul Chinei. Ulterior, după întâlnirea dintre președintele american Donald Trump și omologul său chinez Xi Jinping, administrația americană a anunțat că va permite vânzarea modelului H200 către clienții chinezi aprobați. În ianuarie, SUA și-au relaxat politica de acordare a licențelor pentru H200, permițând analizarea individuală a cererilor de export, sub rezerva unor condiții de securitate. Washingtonul ar fi aprobat vânzările de H200 către 10 companii chineze, între care Alibaba, Tencent și ByteDance (proprietarul TikTok), potrivit Reuters. Rămâne neclar din informațiile disponibile de ce Nvidia a decis să oprească livrările în pofida acestui cadru de licențiere; compania indică însă că nu mai include aceste produse în previziuni și că nu mai livrează către China. [...]

Anthropic a primit undă verde pentru listarea la Nasdaq , un pas care îi poate consolida finanțarea și pachetul de stimulente pentru angajați înainte de debutul la bursă , potrivit CNMO . Compania de inteligență artificială a depus pe 17 noiembrie, ora locală, a treia versiune revizuită a prospectului de ofertă publică inițială (IPO) la Comisia americană pentru valori mobiliare (SEC), iar documentul arată că acțiunile au fost „aprobate” pentru listare; tranzacționarea este așteptată să înceapă pe 19 noiembrie. Schimbarea-cheie față de prospectul depus pe 10 noiembrie este trecerea statutului de la „în curs de aplicare” la „aprobat”, în timp ce dimensiunea ofertei și intervalul de preț au rămas neschimbate. Anthropic intenționează să ofere public 825 milioane de acțiuni ordinare clasa A, la un preț estimat între 70 și 78 dolari pe acțiune (aprox. 322–359 lei, la un curs orientativ de 4,6 lei/dolar). La aceste niveluri, valoarea totală a ofertei ar fi între 57,75 și 64,35 miliarde dolari (aprox. 266–296 miliarde lei). Ce se schimbă operațional: costurile cu stimulentele în acțiuni devin mai bine conturate O altă actualizare importantă din prospect vizează cheltuielile cu stimulentele pe bază de acțiuni (compensații acordate angajaților sub formă de instrumente legate de acțiuni). Conform documentului, la prețul median al intervalului (74 dolari), aproximativ 47 milioane de unități de acțiuni restricționate (RSU) aprobate anterior ar genera cheltuieli de circa 3,5 miliarde dolari (aprox. 16,1 miliarde lei), recunoscute pe o perioadă medie ponderată de aproximativ 3,8 ani. În plus, compania estimează că ajustarea calendarului de dobândire (vesting) pentru circa 67 milioane de RSU ar aduce cheltuieli incrementale de aproximativ 3 miliarde dolari (aprox. 13,8 miliarde lei), impact care ar urma să fie recunoscut la finalizarea IPO-ului. Context de finanțare: plasament privat sincron de 26 miliarde dolari, neschimbat Aranjamentul de plasament privat „sincron” în valoare de 26 miliarde dolari (aprox. 119,6 miliarde lei) rămâne neschimbat, iar participanții menționați includ Google, Microsoft, Nvidia și AMD. CNMO notează că informația privind prospectul și aprobarea listării este relatată de „China Securities Journal”. Dacă tranzacționarea începe pe 19 noiembrie, cum indică anunțul anterior al Nasdaq citat în material, următorul reper pentru piață va fi confirmarea prețului final de ofertă și a alocării, precum și modul în care aceste costuri de compensare în acțiuni vor fi reflectate în rezultatele financiare după listare. [...]

OpenAI a lansat GPT-6.2 Astra și Sol cu prețuri pe token semnificativ mai mici decât rivalii, mizând pe cost ca avantaj competitiv după ce Anthropic și Google au prezentat modele noi în ultimele zile, potrivit 9to5Google . Mișcarea vine la o săptămână după ce Anthropic a lansat Claude Fable și Mythos 5.2, iar Google a anunțat Gemini 4 Hydrogen . Anthropic a susținut că Fable 5.2 depășește, în benchmark-uri, modele precum Opus 5.5, GPT-6 Astra și Gemini 4 Carbon, pe arii care includ programare, securitate cibernetică și „knowledge work” (muncă bazată pe analiză și documente). Poziționarea OpenAI: performanță comparabilă, cost mai mic OpenAI afirmă că GPT-6.2 Astra și Sol „joacă” în aceeași ligă cu modelele Anthropic, dar pot livra performanțe similare la un cost „drastic” mai mic. Din perspectiva utilizatorilor business, mesajul central este că diferențierea nu mai ține doar de scoruri în teste, ci de eficiența economică a utilizării la scară (mai ales pentru echipe care consumă volume mari de tokeni – unități de text folosite la procesare). Două modele, două utilizări: Sol pentru „munca de zi cu zi”, Astra pentru livrabile profesionale Dintre cele două modele: Sol este descris de OpenAI drept „mai inteligent, mai eficient” și orientat spre a permite finalizarea mai multor sarcini „în același abonament plătit”, ca model implicit pentru activități curente. Astra este reglat pentru calitate maximă în scenarii profesionale (documente, prezentări, programare). OpenAI susține că rezultatele (slide-uri, foi de calcul, documente) „arată mai puțin ca AI” și urmează mai bine șabloanele și convențiile domeniului, iar codul este mai curat, inclusiv pentru interfețe web, jocuri și design 3D. Publicația indică și pagina de prezentare OpenAI, unde compania detaliază modelele: OpenAI . Disponibilitate și prețuri: cât costă GPT-6.2 Astra și Sol GPT-6.2 Astra și Sol sunt disponibile pentru utilizatorii Plus, Pro, Enterprise și Edu în ChatGPT Work și Codex , conform informațiilor din articol. Prețurile sunt comunicate „per milion de tokeni”: GPT-6.2 Astra : 8 dolari (aprox. 37 lei) input, 0,40 dolari (aprox. 2 lei) input din cache, 40 dolari (aprox. 184 lei) output. Sol : 2 dolari (aprox. 9 lei) input, 0,10 dolari (aprox. 0,5 lei) input din cache, 10 dolari (aprox. 46 lei) output. 9to5Google notează că Astra este „semnificativ mai accesibil” decât GPT-6 Astra, în timp ce Sol își păstrează nivelul de preț față de predecesor. De ce contează pentru companii Pentru organizațiile care folosesc AI în fluxuri operaționale (suport, generare de conținut, analiză, dezvoltare software), diferențele de preț pe token pot influența direct bugetele și decizia de standardizare pe un furnizor. În acest context, OpenAI încearcă să contracareze avantajul de imagine al rivalilor pe benchmark-uri printr-o combinație de „calitate pentru livrabile” și cost total mai mic de utilizare. [...]

Google își actualizează instrumentul de imagini Pics cu modelul Nano Banana 2.1 , iar schimbarea contează operațional pentru organizații deoarece se distribuie automat în Workspace, fără opțiuni de comutare la nivel de utilizator , potrivit IT之家 . Google spune că upgrade-ul îmbunătățește atât generarea de imagini (mai multe detalii), cât și editarea (mai precisă), inclusiv în documente și prezentări. Implementarea este programată să ajungă la utilizatori în 1–3 zile și vizează atât clienți din zona de business și enterprise, cât și abonamente individuale și componente educaționale. Conform informațiilor din anunțul Google Workspace citat de publicație, actualizarea se aplică pentru: Business Standard și Business Plus Enterprise Standard și Enterprise Plus Google AI Plus, Google AI Pro, Google AI Ultra Google AI Pro for Education AI Expanded Access Fără „buton” de activare, dar cu posibilitate de blocare pentru administratori Un element cheie pentru administrarea IT este că upgrade-ul nu vine cu un comutator dedicat în consola de administrare și nici cu o setare prin care utilizatorii să poată alege versiunea modelului. Pics este activ implicit, însă administratorii pot dezactiva serviciul la nivel de domeniu, unitate organizațională (OU) sau grup. Ce se schimbă în calitatea imaginilor și a editărilor Google indică drept ținte principale problemele de tip „imagine generată insuficient de fină” și „editări care deviază de la intenția inițială”. Nano Banana 2.1 ar urma să aducă: detalii mai bune, iluminare mai naturală și texturi mai bine redate la generare; păstrarea mai fidelă a conținutului original la editări locale sau globale, cu mai puține modificări nedorite asupra persoanelor din cadru, fundalului și elementelor de brand. Un alt punct menționat este randarea textului din imagini: modelul ar genera sau modifica textul cu forme și aliniere mai clare și mai corecte, menținând o viteză de procesare apropiată de versiunea anterioară. Impact și disponibilitate în aplicațiile Workspace Actualizarea nu se limitează la o aplicație separată: utilizatorii care apelează Pics din Google Docs și Google Slides pentru editarea imaginilor ar trebui să beneficieze, de asemenea, de îmbunătățiri. IT之家 amintește că Nano Banana 2.1 fusese anunțat inițial pe 7 octombrie, cu progrese evidențiate la design vizual, editare pe bază de mască și consistența subiectului. [...]

În economia creatorilor, AI mută competiția către „încredere”, iar platformele riscă să piardă creatori dacă nu oferă protecție și plăți transparente , potrivit unei analize publicate de TechRadar . Pe fondul exploziei de conținut generat de AI și al politicilor de monetizare greu de anticipat, relația dintre creatori și platforme devine mai tensionată, cu efect direct asupra veniturilor și retenției. Presiunea imediată vine din două direcții: pe de o parte, creatorii concurează pentru atenție cu volume mari de conținut „low-effort” generat de AI, iar moderarea laxă poate crea un teren de joc inegal; pe de altă parte, cresc temerile că munca lor este folosită la antrenarea modelelor AI fără consimțământ sau compensație. În acest context, analiza susține că lipsa de acțiune poate eroda încrederea și poate îndepărta exact oamenii de care depind platformele pentru a atrage și păstra audiențe. De ce contează pentru platforme: risc comercial și migrarea creatorilor Materialul argumentează că „încrederea” devine un diferențiator competitiv: platformele care își protejează creatorii și îi plătesc predictibil au șanse mai mari să atragă și să păstreze creatorii valoroși. În paralel, apar mai multe platforme și fluxuri de venit, ceea ce le crește creatorilor opțiunile și reduce costul de a pleca către un competitor. Analiza indică și un semnal operațional: experiențele slabe de plată afectează deja relațiile cu contributorii. Conform unei cercetări Tipalti despre plăți globale, 26% dintre companii au pierdut contributori din cauza problemelor legate de plăți în ultimele 12 luni, iar creatorii au reprezentat 36% din aceste pierderi. Concluzia trasă este că „fricțiunea” la plată poate lovi direct în capacitatea unei platforme de a-și păstra baza de creatori. Două condiții pentru „încredere”: protecția conținutului și plăți explicabile TechRadar sintetizează două priorități pe care platformele ar trebui să le trateze ca esențiale: Protejarea muncii creatorilor și controlul asupra conținutului : recunoașterea problemelor aduse de AI și introducerea de măsuri de protecție, astfel încât beneficiile rezultate să fie împărțite echitabil. Plăți fiabile și transparente : la finalul fiecărui ciclu de plată, creatorii ar trebui să primească o defalcare clară a modului în care s-a calculat suma, inclusiv factorii care explică variațiile lunare, astfel încât plata să fie corectă și la timp. În plus, pe măsură ce economia creatorilor se extinde global, analiza avertizează că diferențele dintre standardele de protecție a conținutului și infrastructura financiară (valute, metode de plată, cerințe regionale) pot deveni blocaje de creștere, dacă platformele nu își adaptează sistemele. Context: litigii și controverse care amplifică neîncrederea Textul menționează că tensiunile sunt vizibile și în zona juridică și de guvernanță a platformelor. Un exemplu este aprobarea de către o instanță din SUA a unei înțelegeri de 1,5 miliarde de dolari (aprox. 6,9 miliarde lei) legată de folosirea de către Anthropic a unor cărți piratate pentru antrenarea modelelor AI, caz care, deși aduce o clarificare pentru deținătorii de drepturi, ar lăsa creatorii mici fără resursele necesare pentru litigii. Separat, analiza amintește îngrijorări legate de faptul că YouTube ar fi folosit AI pentru a modifica videoclipurile creatorilor fără consimțământ, ca exemplu de dezechilibru potențial în relația platformă–creator. În esență, concluzia materialului este că AI schimbă ce creează oamenii și cum distribuie platformele conținutul, însă dependența reciprocă rămâne; diferența este că, într-un ecosistem mai opac și mai fragmentat, încrederea (protecție + plăți transparente) devine criteriul care poate decide cine câștigă competiția pentru creatori . [...]