Știri
Știri din categoria Inteligență artificială

Le Groupe Figaro își duce conținutul în ChatGPT, mizând pe distribuție și pe noi fluxuri de lucru cu IA, într-un parteneriat care păstrează controlul editorial la editor și poate schimba modul în care publicul descoperă articolele. Potrivit Le Figaro, acordul cu OpenAI vizează atât știrile curente, cât și arhiva, iar materialele vor fi accesibile în ChatGPT prin rezumate și fragmente, însoțite de linkuri către articolele originale.
Parteneriatul acoperă conținut din mai multe verticale – inclusiv știri, business, cultură și lifestyle – și include și publicații asociate grupului. Miza operațională imediată este creșterea „descoperirii” conținutului (discovery) în mediul ChatGPT, adică direcționarea utilizatorilor către materiale prin sinteze și citate scurte, nu prin republicare integrală în interfața IA.
Conform anunțului, articolele Le Figaro vor putea fi găsite în ChatGPT folosind:
Din perspectiva unui editor, aceasta indică o strategie de a folosi ChatGPT ca „poartă de intrare” către conținut, cu accent pe trafic și pe expunerea la audiențe noi, fără a ceda controlul asupra produsului editorial.
Le Figaro precizează că își păstrează independența editorială și controlul deplin asupra jurnalismului său. În paralel, publicația spune că intenționează să introducă ChatGPT Enterprise în mai multe echipe, pentru a sprijini activitatea de zi cu zi, și să exploreze utilizări suplimentare ale tehnologiei OpenAI în fluxurile de lucru și în servicii pentru cititori, în linie cu „carta IA” și standardele editoriale ale grupului.
În comunicare sunt incluse și declarații ale conducerii Groupe Figaro și ale OpenAI, care plasează acordul în contextul colaborărilor OpenAI cu organizații media pentru „descoperirea informațiilor de încredere” și dezvoltarea de aplicații responsabile pentru editori. Detalii financiare sau termeni comerciali ai parteneriatului nu sunt menționați în sursa citată.
Recomandate

OpenAI a lansat GPT-6.2 Astra și Sol cu prețuri pe token semnificativ mai mici decât rivalii, mizând pe cost ca avantaj competitiv după ce Anthropic și Google au prezentat modele noi în ultimele zile, potrivit 9to5Google . Mișcarea vine la o săptămână după ce Anthropic a lansat Claude Fable și Mythos 5.2, iar Google a anunțat Gemini 4 Hydrogen . Anthropic a susținut că Fable 5.2 depășește, în benchmark-uri, modele precum Opus 5.5, GPT-6 Astra și Gemini 4 Carbon, pe arii care includ programare, securitate cibernetică și „knowledge work” (muncă bazată pe analiză și documente). Poziționarea OpenAI: performanță comparabilă, cost mai mic OpenAI afirmă că GPT-6.2 Astra și Sol „joacă” în aceeași ligă cu modelele Anthropic, dar pot livra performanțe similare la un cost „drastic” mai mic. Din perspectiva utilizatorilor business, mesajul central este că diferențierea nu mai ține doar de scoruri în teste, ci de eficiența economică a utilizării la scară (mai ales pentru echipe care consumă volume mari de tokeni – unități de text folosite la procesare). Două modele, două utilizări: Sol pentru „munca de zi cu zi”, Astra pentru livrabile profesionale Dintre cele două modele: Sol este descris de OpenAI drept „mai inteligent, mai eficient” și orientat spre a permite finalizarea mai multor sarcini „în același abonament plătit”, ca model implicit pentru activități curente. Astra este reglat pentru calitate maximă în scenarii profesionale (documente, prezentări, programare). OpenAI susține că rezultatele (slide-uri, foi de calcul, documente) „arată mai puțin ca AI” și urmează mai bine șabloanele și convențiile domeniului, iar codul este mai curat, inclusiv pentru interfețe web, jocuri și design 3D. Publicația indică și pagina de prezentare OpenAI, unde compania detaliază modelele: OpenAI . Disponibilitate și prețuri: cât costă GPT-6.2 Astra și Sol GPT-6.2 Astra și Sol sunt disponibile pentru utilizatorii Plus, Pro, Enterprise și Edu în ChatGPT Work și Codex , conform informațiilor din articol. Prețurile sunt comunicate „per milion de tokeni”: GPT-6.2 Astra : 8 dolari (aprox. 37 lei) input, 0,40 dolari (aprox. 2 lei) input din cache, 40 dolari (aprox. 184 lei) output. Sol : 2 dolari (aprox. 9 lei) input, 0,10 dolari (aprox. 0,5 lei) input din cache, 10 dolari (aprox. 46 lei) output. 9to5Google notează că Astra este „semnificativ mai accesibil” decât GPT-6 Astra, în timp ce Sol își păstrează nivelul de preț față de predecesor. De ce contează pentru companii Pentru organizațiile care folosesc AI în fluxuri operaționale (suport, generare de conținut, analiză, dezvoltare software), diferențele de preț pe token pot influența direct bugetele și decizia de standardizare pe un furnizor. În acest context, OpenAI încearcă să contracareze avantajul de imagine al rivalilor pe benchmark-uri printr-o combinație de „calitate pentru livrabile” și cost total mai mic de utilizare. [...]

OpenAI deschide plățile către „agenți” AI prin ChatGPT Wallet , o funcționalitate care le permite să cumpere produse în numele utilizatorilor, potrivit HotNews . Miza operațională este că achiziția nu mai este doar o acțiune inițiată manual de om, ci poate fi delegată unui sistem automatizat, cu implicații directe pentru modul în care se fac plățile online și pentru controlul asupra tranzacțiilor. ChatGPT Wallet a fost dezvoltat în parteneriat cu American Express , Mastercard și Visa. În forma inițială, serviciul va fi disponibil abonaților ChatGPT Pro din Statele Unite, cu vârsta de peste 18 ani. Cine sunt „dots” și ce pot face Funcționalitatea este construită pentru agenți AI denumiți „dots”, care pot realiza cumpărături în numele utilizatorilor. În practică, utilizatorul deleagă agentului sarcina de achiziție, iar plata este realizată prin noul „portofel” integrat. HotNews notează că informația este relatată de CNBC, „conform News.ro”. Articolul nu oferă, însă, detalii suplimentare despre pașii concreți ai fluxului de plată sau despre limitele de utilizare dincolo de condițiile de lansare (SUA, 18+, ChatGPT Pro). Ce urmează Deocamdată, lansarea este limitată la piața din SUA și la un segment de utilizatori (abonamente Pro). Extinderea către alte țări sau către alte tipuri de abonamente nu este menționată în materialul citat. [...]

Un grup de 59 de lideri din tehnologie, știință și business cere UE să aloce bani dedicați pentru AI în bugetul 2028–2034 , avertizând că ce nu intră acum în cadrul financiar multianual „nu va exista înainte de 2035”, potrivit The Next Web . Inițiativa vine în plin proces de negociere a următorului buget pe termen lung al Uniunii, iar semnatarii susțin că Europa intră în „cursa AI” cu resurse net inferioare rivalilor. Scrisoarea deschisă este semnată, între alții, de directorii executivi ai ElevenLabs, Lovable, DeepL și Source, alături de nume precum Yann LeCun, economistul laureat Nobel Philippe Aghion, Octave Klaba (OVHcloud) și Rafał Brzoska (InPost). Documentul a fost transmis presei de biroul de presă al semnatarilor, iar subiectul a fost relatat și de Euronews . Miza: buget dedicat și prioritizare a furnizorilor europeni Punctul central, cu impact direct de politică publică și piață, este cererea pentru un buget dedicat inteligenței artificiale în viitorul cadru financiar 2028–2034. Semnatarii cer ca finanțarea să fie prinsă explicit în Fondul european pentru competitivitate și în următorul program de cercetare, argumentând că investițiile americane în infrastructură AI din acest an se ridică la „sute de miliarde de dolari”, în timp ce Europa nu poate concura cu „bugete de categorie ușoară”. Până la operaționalizarea unui astfel de buget, scrisoarea solicită ca bugetele actuale de IT ale UE să fie direcționate către furnizori europeni de AI — o poziție care, dacă ar fi preluată în politici, ar putea influența achizițiile publice și accesul la contracte pentru companiile din ecosistemul european. „Nu putem câștiga un meci la categoria grea cu bugete de categorie ușoară.” Cele cinci cereri: de la „regimul 28” la institute de AI Scrisoarea formulează cinci direcții de acțiune, din care mai multe țin de reglementare și de funcționarea pieței unice: Simplificare : continuarea demersurilor de reducere a birocrației, inclusiv prin pachetul Digital Omnibus (menționat ca prim pas), dar cu obiectivul unui „regim 28” — un set unic de reguli care să permită unei companii să se înființeze o singură dată și să opereze în toată UE. Semnatarii cer și tratament unitar pentru opțiunile pe acțiuni ale angajaților în toate statele membre. Scalare : orientarea economiilor din fonduri de pensii și ale asigurătorilor către fonduri pentru companii europene în creștere (scale-up), o piață unică a capitalului, guverne care să acționeze ca „clienți-ancoră” pentru tehnologie europeană și acces mai larg la date. Bani : buget dedicat pentru AI în instrumentele UE, pe fondul diferenței de amploare față de investițiile din SUA; scrisoarea amintește și investițiile UE de „zeci de miliarde de euro” în așa-numitele „gigafabrici” AI. Talente : institute „fanion” de AI, bine finanțate, independente și conduse pe criterii de merit științific, după modelul ELLIS Institutes. Agendă permanentă de competitivitate AI : ținte publice pentru investiții, capacitate de calcul (compute), talente și adopție, revizuite anual de șefii de guvern. Context și potențial conflict de interese The Next Web notează că documentul are și o componentă de lobby: mai mulți semnatari conduc companii care ar beneficia direct de finanțarea și schimbările de reguli cerute. În același timp, momentul ales este legat de negocierile în curs pentru bugetul UE, iar scrisoarea avertizează că absența unor linii de finanțare dedicate acum ar împinge orice corecție majoră după 2035. „Europa nu mai poate fi mulțumită să reglementeze pur și simplu tehnologiile inventate de alții.” Cine mai apare pe listă Pe lângă fondatori de startup-uri și academici, sunt menționați și lideri din companii europene de tehnologie, inclusiv Hristo Borisov (Payhawk), Jeppe Rindom (Pleo) și Silvio Kutić (Infobip). În zona academică apar Bernhard Schölkopf (Max Planck Institute for Intelligent Systems) și Sepp Hochreiter (Johannes Kepler University Linz). The Next Web amintește și că unele cereri reiau idei promovate anterior de Vittorio Colao, inclusiv „regimul 28” și nevoia de mai multă capacitate de calcul. [...]

Nvidia a oprit livrările de cipuri AI către China , deși exista un acord special de licențiere negociat între Washington și Beijing în 2025, potrivit Mediafax . Decizia are un impact direct asupra veniturilor dintr-o piață importantă și arată cât de fragil rămâne comerțul cu tehnologie avansată, chiar și atunci când există aprobări punctuale. Într-o conferință privind rezultatele financiare, Colette Kress , director executiv interimar al Nvidia, a spus că estimările companiei nu mai includ produse licențiate din gama Hopper pentru centrele de date și că livrările către China au fost oprite. „Previziunile noastre nu includ niciun produs licențiat din gama Hopper pentru centrele de date și nu mai livrăm produse licențiate din gama Hopper pentru centrele de date către China.” Ce înseamnă pentru businessul Nvidia Nvidia a vândut către China produse licențiate pentru centre de date din generația Hopper în valoare de 2,4 miliarde de dolari (aprox. 11,0 miliarde lei) în trimestrul încheiat la 25 octombrie, conform informațiilor citate de Reuters . Oprirea livrărilor taie, cel puțin temporar, o sursă materială de venituri din segmentul de cipuri pentru inteligență artificială. Familia Hopper include modelul H200, descris ca procesor folosit pentru antrenarea și rularea modelelor avansate de inteligență artificială. Contextul de reglementare: controale, apoi relaxare, dar livrările se opresc SUA au introdus în 2022 controale la export pentru cipurile H200, pentru a restricționa accesul Chinei. Ulterior, după întâlnirea dintre președintele american Donald Trump și omologul său chinez Xi Jinping, administrația americană a anunțat că va permite vânzarea modelului H200 către clienții chinezi aprobați. În ianuarie, SUA și-au relaxat politica de acordare a licențelor pentru H200, permițând analizarea individuală a cererilor de export, sub rezerva unor condiții de securitate. Washingtonul ar fi aprobat vânzările de H200 către 10 companii chineze, între care Alibaba, Tencent și ByteDance (proprietarul TikTok), potrivit Reuters. Rămâne neclar din informațiile disponibile de ce Nvidia a decis să oprească livrările în pofida acestui cadru de licențiere; compania indică însă că nu mai include aceste produse în previziuni și că nu mai livrează către China. [...]

Anthropic a primit undă verde pentru listarea la Nasdaq , un pas care îi poate consolida finanțarea și pachetul de stimulente pentru angajați înainte de debutul la bursă , potrivit CNMO . Compania de inteligență artificială a depus pe 17 noiembrie, ora locală, a treia versiune revizuită a prospectului de ofertă publică inițială (IPO) la Comisia americană pentru valori mobiliare (SEC), iar documentul arată că acțiunile au fost „aprobate” pentru listare; tranzacționarea este așteptată să înceapă pe 19 noiembrie. Schimbarea-cheie față de prospectul depus pe 10 noiembrie este trecerea statutului de la „în curs de aplicare” la „aprobat”, în timp ce dimensiunea ofertei și intervalul de preț au rămas neschimbate. Anthropic intenționează să ofere public 825 milioane de acțiuni ordinare clasa A, la un preț estimat între 70 și 78 dolari pe acțiune (aprox. 322–359 lei, la un curs orientativ de 4,6 lei/dolar). La aceste niveluri, valoarea totală a ofertei ar fi între 57,75 și 64,35 miliarde dolari (aprox. 266–296 miliarde lei). Ce se schimbă operațional: costurile cu stimulentele în acțiuni devin mai bine conturate O altă actualizare importantă din prospect vizează cheltuielile cu stimulentele pe bază de acțiuni (compensații acordate angajaților sub formă de instrumente legate de acțiuni). Conform documentului, la prețul median al intervalului (74 dolari), aproximativ 47 milioane de unități de acțiuni restricționate (RSU) aprobate anterior ar genera cheltuieli de circa 3,5 miliarde dolari (aprox. 16,1 miliarde lei), recunoscute pe o perioadă medie ponderată de aproximativ 3,8 ani. În plus, compania estimează că ajustarea calendarului de dobândire (vesting) pentru circa 67 milioane de RSU ar aduce cheltuieli incrementale de aproximativ 3 miliarde dolari (aprox. 13,8 miliarde lei), impact care ar urma să fie recunoscut la finalizarea IPO-ului. Context de finanțare: plasament privat sincron de 26 miliarde dolari, neschimbat Aranjamentul de plasament privat „sincron” în valoare de 26 miliarde dolari (aprox. 119,6 miliarde lei) rămâne neschimbat, iar participanții menționați includ Google, Microsoft, Nvidia și AMD. CNMO notează că informația privind prospectul și aprobarea listării este relatată de „China Securities Journal”. Dacă tranzacționarea începe pe 19 noiembrie, cum indică anunțul anterior al Nasdaq citat în material, următorul reper pentru piață va fi confirmarea prețului final de ofertă și a alocării, precum și modul în care aceste costuri de compensare în acțiuni vor fi reflectate în rezultatele financiare după listare. [...]

Google își actualizează instrumentul de imagini Pics cu modelul Nano Banana 2.1 , iar schimbarea contează operațional pentru organizații deoarece se distribuie automat în Workspace, fără opțiuni de comutare la nivel de utilizator , potrivit IT之家 . Google spune că upgrade-ul îmbunătățește atât generarea de imagini (mai multe detalii), cât și editarea (mai precisă), inclusiv în documente și prezentări. Implementarea este programată să ajungă la utilizatori în 1–3 zile și vizează atât clienți din zona de business și enterprise, cât și abonamente individuale și componente educaționale. Conform informațiilor din anunțul Google Workspace citat de publicație, actualizarea se aplică pentru: Business Standard și Business Plus Enterprise Standard și Enterprise Plus Google AI Plus, Google AI Pro, Google AI Ultra Google AI Pro for Education AI Expanded Access Fără „buton” de activare, dar cu posibilitate de blocare pentru administratori Un element cheie pentru administrarea IT este că upgrade-ul nu vine cu un comutator dedicat în consola de administrare și nici cu o setare prin care utilizatorii să poată alege versiunea modelului. Pics este activ implicit, însă administratorii pot dezactiva serviciul la nivel de domeniu, unitate organizațională (OU) sau grup. Ce se schimbă în calitatea imaginilor și a editărilor Google indică drept ținte principale problemele de tip „imagine generată insuficient de fină” și „editări care deviază de la intenția inițială”. Nano Banana 2.1 ar urma să aducă: detalii mai bune, iluminare mai naturală și texturi mai bine redate la generare; păstrarea mai fidelă a conținutului original la editări locale sau globale, cu mai puține modificări nedorite asupra persoanelor din cadru, fundalului și elementelor de brand. Un alt punct menționat este randarea textului din imagini: modelul ar genera sau modifica textul cu forme și aliniere mai clare și mai corecte, menținând o viteză de procesare apropiată de versiunea anterioară. Impact și disponibilitate în aplicațiile Workspace Actualizarea nu se limitează la o aplicație separată: utilizatorii care apelează Pics din Google Docs și Google Slides pentru editarea imaginilor ar trebui să beneficieze, de asemenea, de îmbunătățiri. IT之家 amintește că Nano Banana 2.1 fusese anunțat inițial pe 7 octombrie, cu progrese evidențiate la design vizual, editare pe bază de mască și consistența subiectului. [...]