Știri
Știri din categoria Inteligență artificială

Senatul SUA pregătește audieri după ce un test guvernamental a arătat că patru platforme IA pot genera rapid planuri de atac cu numeroase victime și asupra infrastructurii electrice, potrivit Mediafax. Miza pentru companii și autorități este una de reglementare: cât de repede pot fi impuse standarde de siguranță pentru modele disponibile comercial, în condițiile în care mecanismele de protecție pot fi ocolite.
Inițiativa vine de la senatoarea democrată Maggie Hassan, care va prelua conducerea Comisiei pentru Securitate Internă a Senatului în ianuarie. Ea a cerut Biroului pentru Responsabilitate Guvernamentală (GAO) să investigheze cum poate fi folosită în scopuri rău intenționate inteligența artificială disponibilă comercial, potrivit CBS News (menționată de Mediafax).
Conform unui raport publicat miercuri, în mai puțin de 12 ore cele patru platforme au reușit să genereze planuri pentru:
Testele GAO au fost desfășurate în perioada decembrie 2025 – octombrie 2026, inclusiv în primăvara acestui an. Raportul consemnează că platformele au furnizat informații detaliate care ar fi putut fi folosite pentru desfășurarea unor atacuri, inclusiv ținte specifice, locații, momente și metode.
Într-unul dintre teste, o platformă a refuzat inițial să ofere detalii despre construirea și detonarea unui dispozitiv exploziv improvizat, însă investigatorii au reușit să ocolească mecanismele de protecție și să obțină informațiile solicitate.
GAO mai notează că, în cazul scenariilor privind stațiile electrice, platformele au prezentat inclusiv hărți și imagini. Investigatorii au consultat experți și au vizitat locațiile pentru a verifica acuratețea planurilor, identificând și erori (de exemplu, drumuri reprezentate incorect sau ziduri înalte care ar fi îngreunat observarea unor ținte).
Raportul GAO (61 de pagini) include răspunsuri de la Anthropic, Google, OpenAI și SpaceXAI. Anthropic a transmis că nu contestă posibilitatea ca un utilizator hotărât să obțină conținut periculos prin prezentarea în mod înșelător a scopului unei solicitări, precizând totodată că tratează constatarea „cu seriozitate”, dar că nu poate verifica rezultatele raportului. Google a susținut că testele au fost realizate pe modele mai vechi și că își îmbunătățește în continuare modelele. OpenAI a transmis că salută oportunitatea de a răspunde constatărilor GAO, iar SpaceXAI a afirmat că lucrează la îmbunătățirea siguranței la fiecare lansare a unui nou model.
Hassan a anunțat că una dintre primele audieri din noua legislatură, în ianuarie, va viza riscurile inteligenței artificiale și măsurile de îmbunătățire a siguranței.
„Amenințarea pe care inteligența artificială o reprezintă pentru siguranța publică nu mai este una teoretică. Dacă Congresul nu acționează, este doar o chestiune de timp, nu dacă, până când un actor rău intenționat va folosi inteligența artificială pentru a planifica și a desfășura un atac major”, a transmis Hassan.
GAO avertizează că, deși multe dintre informațiile furnizate de platforme sunt disponibile pe internet, IA poate comprima în câteva ore un proces care altfel ar putea necesita săptămâni sau luni de cercetare, ceea ce amplifică riscul pentru securitatea națională și economică.
Recomandate

Le Groupe Figaro își duce conținutul în ChatGPT, mizând pe distribuție și pe noi fluxuri de lucru cu IA , într-un parteneriat care păstrează controlul editorial la editor și poate schimba modul în care publicul descoperă articolele. Potrivit Le Figaro , acordul cu OpenAI vizează atât știrile curente, cât și arhiva, iar materialele vor fi accesibile în ChatGPT prin rezumate și fragmente, însoțite de linkuri către articolele originale. Parteneriatul acoperă conținut din mai multe verticale – inclusiv știri, business, cultură și lifestyle – și include și publicații asociate grupului. Miza operațională imediată este creșterea „descoperirii” conținutului (discovery) în mediul ChatGPT, adică direcționarea utilizatorilor către materiale prin sinteze și citate scurte, nu prin republicare integrală în interfața IA. Ce se schimbă pentru distribuția conținutului Le Figaro în ChatGPT Conform anunțului, articolele Le Figaro vor putea fi găsite în ChatGPT folosind: rezumate (sinteze ale conținutului), fragmente/extrase (porțiuni scurte din text), linkuri către materialele de bază , astfel încât utilizatorii să poată ajunge la sursa originală. Din perspectiva unui editor, aceasta indică o strategie de a folosi ChatGPT ca „poartă de intrare” către conținut, cu accent pe trafic și pe expunerea la audiențe noi, fără a ceda controlul asupra produsului editorial. Control editorial și utilizare internă: ChatGPT Enterprise în redacție Le Figaro precizează că își păstrează independența editorială și controlul deplin asupra jurnalismului său. În paralel, publicația spune că intenționează să introducă ChatGPT Enterprise în mai multe echipe, pentru a sprijini activitatea de zi cu zi, și să exploreze utilizări suplimentare ale tehnologiei OpenAI în fluxurile de lucru și în servicii pentru cititori, în linie cu „carta IA” și standardele editoriale ale grupului. În comunicare sunt incluse și declarații ale conducerii Groupe Figaro și ale OpenAI, care plasează acordul în contextul colaborărilor OpenAI cu organizații media pentru „descoperirea informațiilor de încredere” și dezvoltarea de aplicații responsabile pentru editori. Detalii financiare sau termeni comerciali ai parteneriatului nu sunt menționați în sursa citată. [...]

Google leagă Gemini de Google Wallet pentru analiză de cheltuieli, o schimbare operațională care mută asistentul AI mai aproape de date financiare sensibile , potrivit Android Police . Integrarea este disponibilă, deocamdată, doar pentru utilizatori din SUA și permite întrebări directe despre tranzacții, bugete și economisire, din aplicația Gemini. Funcționalitatea vine după ce Google a extins treptat capabilitățile „Personal Intelligence” (set de integrări prin care Gemini se conectează la servicii Google precum Gmail, Photos, YouTube și Search pentru răspunsuri personalizate). Adăugarea Wallet în această listă înseamnă că utilizatorii pot cere asistentului să interpreteze istoricul de plăți și să propună măsuri de reducere a cheltuielilor. Ce poate face concret integrarea Wallet–Gemini Conform detaliilor citate dintr-o postare oficială a Google, utilizatorii din SUA pot conecta Google Wallet la Gemini și pot folosi comanda „@Google Wallet” în conversație pentru a solicita analize. Exemplele menționate includ cereri de tipul: „Analizează-mi cheltuielile și ajută-mă să economisesc 1.000 de dolari în următoarele trei luni”, caz în care Gemini ar analiza tranzacțiile și ar sugera modalități de economisire. Printre capabilitățile descrise: generarea de grafice dinamice în chat pentru fluxuri de numerar și bugete; identificarea abonamentelor care „mănâncă” cei mai mulți bani, inclusiv plăți recurente; semnalarea abonamentelor care s-au scumpit în ultimul an, pe baza istoricului tranzacțiilor. Pentru o imagine mai completă asupra cheltuielilor, utilizatorii pot conecta și conturi bancare și carduri de credit la Google Wallet prin Plaid (un intermediar folosit pentru conectarea conturilor financiare la aplicații terțe). Miza: acces la date financiare și limitările declarate de Google Integrarea ridică inevitabil întrebări de confidențialitate și securitate, având în vedere că presupune accesul unui asistent AI la date de tranzacții. Google susține însă că Gemini primește doar acces „read-only” (doar citire) la conturi. Compania precizează explicit că, chiar și cu integrarea activată, Gemini nu poate muta, administra sau investi banii utilizatorului. De asemenea, conectarea dintre Google Wallet și Gemini poate fi întreruptă oricând. Disponibilitate și cum se activează Funcția se lansează pentru utilizatorii Gemini din SUA, pe Android, iOS și web. Pentru moment, nu este disponibilă în alte regiuni. Activarea se face din secțiunea „Connected Apps” din setările „Personal Intelligence” ale Gemini, unde utilizatorii pot conecta Google Wallet și apoi pot folosi „@Google Wallet” în solicitări. [...]

Un grup de 59 de lideri din tehnologie, știință și business cere UE să aloce bani dedicați pentru AI în bugetul 2028–2034 , avertizând că ce nu intră acum în cadrul financiar multianual „nu va exista înainte de 2035”, potrivit The Next Web . Inițiativa vine în plin proces de negociere a următorului buget pe termen lung al Uniunii, iar semnatarii susțin că Europa intră în „cursa AI” cu resurse net inferioare rivalilor. Scrisoarea deschisă este semnată, între alții, de directorii executivi ai ElevenLabs, Lovable, DeepL și Source, alături de nume precum Yann LeCun, economistul laureat Nobel Philippe Aghion, Octave Klaba (OVHcloud) și Rafał Brzoska (InPost). Documentul a fost transmis presei de biroul de presă al semnatarilor, iar subiectul a fost relatat și de Euronews . Miza: buget dedicat și prioritizare a furnizorilor europeni Punctul central, cu impact direct de politică publică și piață, este cererea pentru un buget dedicat inteligenței artificiale în viitorul cadru financiar 2028–2034. Semnatarii cer ca finanțarea să fie prinsă explicit în Fondul european pentru competitivitate și în următorul program de cercetare, argumentând că investițiile americane în infrastructură AI din acest an se ridică la „sute de miliarde de dolari”, în timp ce Europa nu poate concura cu „bugete de categorie ușoară”. Până la operaționalizarea unui astfel de buget, scrisoarea solicită ca bugetele actuale de IT ale UE să fie direcționate către furnizori europeni de AI — o poziție care, dacă ar fi preluată în politici, ar putea influența achizițiile publice și accesul la contracte pentru companiile din ecosistemul european. „Nu putem câștiga un meci la categoria grea cu bugete de categorie ușoară.” Cele cinci cereri: de la „regimul 28” la institute de AI Scrisoarea formulează cinci direcții de acțiune, din care mai multe țin de reglementare și de funcționarea pieței unice: Simplificare : continuarea demersurilor de reducere a birocrației, inclusiv prin pachetul Digital Omnibus (menționat ca prim pas), dar cu obiectivul unui „regim 28” — un set unic de reguli care să permită unei companii să se înființeze o singură dată și să opereze în toată UE. Semnatarii cer și tratament unitar pentru opțiunile pe acțiuni ale angajaților în toate statele membre. Scalare : orientarea economiilor din fonduri de pensii și ale asigurătorilor către fonduri pentru companii europene în creștere (scale-up), o piață unică a capitalului, guverne care să acționeze ca „clienți-ancoră” pentru tehnologie europeană și acces mai larg la date. Bani : buget dedicat pentru AI în instrumentele UE, pe fondul diferenței de amploare față de investițiile din SUA; scrisoarea amintește și investițiile UE de „zeci de miliarde de euro” în așa-numitele „gigafabrici” AI. Talente : institute „fanion” de AI, bine finanțate, independente și conduse pe criterii de merit științific, după modelul ELLIS Institutes. Agendă permanentă de competitivitate AI : ținte publice pentru investiții, capacitate de calcul (compute), talente și adopție, revizuite anual de șefii de guvern. Context și potențial conflict de interese The Next Web notează că documentul are și o componentă de lobby: mai mulți semnatari conduc companii care ar beneficia direct de finanțarea și schimbările de reguli cerute. În același timp, momentul ales este legat de negocierile în curs pentru bugetul UE, iar scrisoarea avertizează că absența unor linii de finanțare dedicate acum ar împinge orice corecție majoră după 2035. „Europa nu mai poate fi mulțumită să reglementeze pur și simplu tehnologiile inventate de alții.” Cine mai apare pe listă Pe lângă fondatori de startup-uri și academici, sunt menționați și lideri din companii europene de tehnologie, inclusiv Hristo Borisov (Payhawk), Jeppe Rindom (Pleo) și Silvio Kutić (Infobip). În zona academică apar Bernhard Schölkopf (Max Planck Institute for Intelligent Systems) și Sepp Hochreiter (Johannes Kepler University Linz). The Next Web amintește și că unele cereri reiau idei promovate anterior de Vittorio Colao, inclusiv „regimul 28” și nevoia de mai multă capacitate de calcul. [...]

Nvidia a oprit livrările de cipuri AI către China , deși exista un acord special de licențiere negociat între Washington și Beijing în 2025, potrivit Mediafax . Decizia are un impact direct asupra veniturilor dintr-o piață importantă și arată cât de fragil rămâne comerțul cu tehnologie avansată, chiar și atunci când există aprobări punctuale. Într-o conferință privind rezultatele financiare, Colette Kress , director executiv interimar al Nvidia, a spus că estimările companiei nu mai includ produse licențiate din gama Hopper pentru centrele de date și că livrările către China au fost oprite. „Previziunile noastre nu includ niciun produs licențiat din gama Hopper pentru centrele de date și nu mai livrăm produse licențiate din gama Hopper pentru centrele de date către China.” Ce înseamnă pentru businessul Nvidia Nvidia a vândut către China produse licențiate pentru centre de date din generația Hopper în valoare de 2,4 miliarde de dolari (aprox. 11,0 miliarde lei) în trimestrul încheiat la 25 octombrie, conform informațiilor citate de Reuters . Oprirea livrărilor taie, cel puțin temporar, o sursă materială de venituri din segmentul de cipuri pentru inteligență artificială. Familia Hopper include modelul H200, descris ca procesor folosit pentru antrenarea și rularea modelelor avansate de inteligență artificială. Contextul de reglementare: controale, apoi relaxare, dar livrările se opresc SUA au introdus în 2022 controale la export pentru cipurile H200, pentru a restricționa accesul Chinei. Ulterior, după întâlnirea dintre președintele american Donald Trump și omologul său chinez Xi Jinping, administrația americană a anunțat că va permite vânzarea modelului H200 către clienții chinezi aprobați. În ianuarie, SUA și-au relaxat politica de acordare a licențelor pentru H200, permițând analizarea individuală a cererilor de export, sub rezerva unor condiții de securitate. Washingtonul ar fi aprobat vânzările de H200 către 10 companii chineze, între care Alibaba, Tencent și ByteDance (proprietarul TikTok), potrivit Reuters. Rămâne neclar din informațiile disponibile de ce Nvidia a decis să oprească livrările în pofida acestui cadru de licențiere; compania indică însă că nu mai include aceste produse în previziuni și că nu mai livrează către China. [...]

Anthropic a primit undă verde pentru listarea la Nasdaq , un pas care îi poate consolida finanțarea și pachetul de stimulente pentru angajați înainte de debutul la bursă , potrivit CNMO . Compania de inteligență artificială a depus pe 17 noiembrie, ora locală, a treia versiune revizuită a prospectului de ofertă publică inițială (IPO) la Comisia americană pentru valori mobiliare (SEC), iar documentul arată că acțiunile au fost „aprobate” pentru listare; tranzacționarea este așteptată să înceapă pe 19 noiembrie. Schimbarea-cheie față de prospectul depus pe 10 noiembrie este trecerea statutului de la „în curs de aplicare” la „aprobat”, în timp ce dimensiunea ofertei și intervalul de preț au rămas neschimbate. Anthropic intenționează să ofere public 825 milioane de acțiuni ordinare clasa A, la un preț estimat între 70 și 78 dolari pe acțiune (aprox. 322–359 lei, la un curs orientativ de 4,6 lei/dolar). La aceste niveluri, valoarea totală a ofertei ar fi între 57,75 și 64,35 miliarde dolari (aprox. 266–296 miliarde lei). Ce se schimbă operațional: costurile cu stimulentele în acțiuni devin mai bine conturate O altă actualizare importantă din prospect vizează cheltuielile cu stimulentele pe bază de acțiuni (compensații acordate angajaților sub formă de instrumente legate de acțiuni). Conform documentului, la prețul median al intervalului (74 dolari), aproximativ 47 milioane de unități de acțiuni restricționate (RSU) aprobate anterior ar genera cheltuieli de circa 3,5 miliarde dolari (aprox. 16,1 miliarde lei), recunoscute pe o perioadă medie ponderată de aproximativ 3,8 ani. În plus, compania estimează că ajustarea calendarului de dobândire (vesting) pentru circa 67 milioane de RSU ar aduce cheltuieli incrementale de aproximativ 3 miliarde dolari (aprox. 13,8 miliarde lei), impact care ar urma să fie recunoscut la finalizarea IPO-ului. Context de finanțare: plasament privat sincron de 26 miliarde dolari, neschimbat Aranjamentul de plasament privat „sincron” în valoare de 26 miliarde dolari (aprox. 119,6 miliarde lei) rămâne neschimbat, iar participanții menționați includ Google, Microsoft, Nvidia și AMD. CNMO notează că informația privind prospectul și aprobarea listării este relatată de „China Securities Journal”. Dacă tranzacționarea începe pe 19 noiembrie, cum indică anunțul anterior al Nasdaq citat în material, următorul reper pentru piață va fi confirmarea prețului final de ofertă și a alocării, precum și modul în care aceste costuri de compensare în acțiuni vor fi reflectate în rezultatele financiare după listare. [...]

OpenAI a lansat GPT-6.2 Astra și Sol cu prețuri pe token semnificativ mai mici decât rivalii, mizând pe cost ca avantaj competitiv după ce Anthropic și Google au prezentat modele noi în ultimele zile, potrivit 9to5Google . Mișcarea vine la o săptămână după ce Anthropic a lansat Claude Fable și Mythos 5.2, iar Google a anunțat Gemini 4 Hydrogen . Anthropic a susținut că Fable 5.2 depășește, în benchmark-uri, modele precum Opus 5.5, GPT-6 Astra și Gemini 4 Carbon, pe arii care includ programare, securitate cibernetică și „knowledge work” (muncă bazată pe analiză și documente). Poziționarea OpenAI: performanță comparabilă, cost mai mic OpenAI afirmă că GPT-6.2 Astra și Sol „joacă” în aceeași ligă cu modelele Anthropic, dar pot livra performanțe similare la un cost „drastic” mai mic. Din perspectiva utilizatorilor business, mesajul central este că diferențierea nu mai ține doar de scoruri în teste, ci de eficiența economică a utilizării la scară (mai ales pentru echipe care consumă volume mari de tokeni – unități de text folosite la procesare). Două modele, două utilizări: Sol pentru „munca de zi cu zi”, Astra pentru livrabile profesionale Dintre cele două modele: Sol este descris de OpenAI drept „mai inteligent, mai eficient” și orientat spre a permite finalizarea mai multor sarcini „în același abonament plătit”, ca model implicit pentru activități curente. Astra este reglat pentru calitate maximă în scenarii profesionale (documente, prezentări, programare). OpenAI susține că rezultatele (slide-uri, foi de calcul, documente) „arată mai puțin ca AI” și urmează mai bine șabloanele și convențiile domeniului, iar codul este mai curat, inclusiv pentru interfețe web, jocuri și design 3D. Publicația indică și pagina de prezentare OpenAI, unde compania detaliază modelele: OpenAI . Disponibilitate și prețuri: cât costă GPT-6.2 Astra și Sol GPT-6.2 Astra și Sol sunt disponibile pentru utilizatorii Plus, Pro, Enterprise și Edu în ChatGPT Work și Codex , conform informațiilor din articol. Prețurile sunt comunicate „per milion de tokeni”: GPT-6.2 Astra : 8 dolari (aprox. 37 lei) input, 0,40 dolari (aprox. 2 lei) input din cache, 40 dolari (aprox. 184 lei) output. Sol : 2 dolari (aprox. 9 lei) input, 0,10 dolari (aprox. 0,5 lei) input din cache, 10 dolari (aprox. 46 lei) output. 9to5Google notează că Astra este „semnificativ mai accesibil” decât GPT-6 Astra, în timp ce Sol își păstrează nivelul de preț față de predecesor. De ce contează pentru companii Pentru organizațiile care folosesc AI în fluxuri operaționale (suport, generare de conținut, analiză, dezvoltare software), diferențele de preț pe token pot influența direct bugetele și decizia de standardizare pe un furnizor. În acest context, OpenAI încearcă să contracareze avantajul de imagine al rivalilor pe benchmark-uri printr-o combinație de „calitate pentru livrabile” și cost total mai mic de utilizare. [...]