Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Pentagonul transformă „Maven” de la Palantir în program militar oficial, potrivit Digi24, care citează Reuters, o decizie ce consolidează integrarea inteligenței artificiale în lanțul operațional prin care armata americană identifică și lovește ținte.
Secretarul adjunct al Apărării, Steve Feinberg, a anunțat într-o scrisoare din 9 martie către conducerea Pentagonului și comandanții militari că desemnarea Maven ca program oficial garantează utilizarea pe termen lung a tehnologiei Palantir în întregul aparat militar american. În document, Feinberg susține că integrarea Maven va oferi forțelor americane instrumente pentru „a detecta, descuraja și domina” adversarii în toate domeniile de operare.
Maven este descris ca o platformă software de comandă și control care analizează date de pe câmpul de luptă și identifică ținte, folosind inteligența artificială pentru a procesa rapid volume mari de informații din sateliți, drone, radare, senzori și rapoarte de informații. Reuters notează că Maven este deja principalul sistem de operare bazat pe inteligență artificială al armatei SUA și că a fost folosit pentru mii de lovituri țintite împotriva Iranului în ultimele trei săptămâni, ceea ce ridică miza deciziei de a-l extinde ca standard inter-servicii.
Din perspectiva integrării tehnologiei în sistemele de arme, trecerea Maven la statutul de program oficial are două efecte directe: simplifică adoptarea în toate ramurile armatei și asigură o finanțare stabilă pe termen lung, conform scrisorii citate.
Memo-ul mai dispune mutarea supravegherii Maven de la Agenția Națională de Informații Geospațiale la Biroul Șef al Inteligenței Artificiale Digitale al Pentagonului în 30 de zile, iar viitoarele contracte cu Palantir ar urma să fie gestionate de Armata SUA.
Decizia vine pe fondul dezbaterilor privind riscurile folosirii inteligenței artificiale în identificarea și lovirea țintelor fără intervenție umană, experți ai Națiunilor Unite avertizând asupra implicațiilor etice, legale și de securitate, inclusiv a prejudecăților preluate din datele de antrenare. Palantir afirmă că software-ul său nu ia decizii letale și că oamenii rămân responsabili pentru selectarea și aprobarea țintelor, însă extinderea Maven ca infrastructură de bază indică faptul că Pentagonul tratează „luarea deciziilor bazată pe IA” drept o componentă centrală a strategiei sale, așa cum reiese din formularea lui Feinberg.
Pe plan comercial, ordinul este prezentat ca un câștig important pentru Palantir, companie care a acumulat contracte guvernamentale, inclusiv un acord cu Armata SUA de până la 10 miliarde de dolari, anunțat vara trecută, iar capitalizarea sa de piață a ajuns la aproape 360 de miliarde de dolari, după dublarea prețului acțiunilor în ultimul an.
Reuters mai indică o posibilă dificultate pentru extinderea Maven: utilizarea instrumentului de inteligență artificială Claude, dezvoltat de Anthropic, companie considerată recent un risc pentru lanțul de aprovizionare de către Pentagon, în contextul unei dispute privind măsurile de siguranță legate de inteligența artificială.
Recomandate
Bill Gates cere reglementări obligatorii pentru AI, avertizând că un „buton de urgență” nu ajunge , pe fondul temerilor că tehnologia ar putea fi folosită abuziv și ar scăpa de sub control, potrivit Biziday . Într-un interviu acordat duminică postului american NBC, Gates a spus că, dacă inteligența artificială nu este ținută sub control, ar putea cauza „un miliard de morți” și i-a criticat pe factorii de decizie pentru că nu tratează subiectul suficient de serios. El a cerut implicarea „forțelor de ordine și politicienilor” în stabilirea măsurilor de protecție, inclusiv prin monitorizare, pe care o vede ca obligatorie. „Avem nevoie ca forțele de ordine și politicienii să participe la discuția despre cum arată măsurile de protecție și monitorizarea. Și acesta trebuie să fie un lucru obligatoriu.” De ce „butonul de oprire” nu rezolvă problema, în viziunea lui Gates Gates a criticat ideea că riscurile AI pot fi gestionate doar printr-un mecanism de tip „kill switch” (buton de oprire de urgență), argumentând că discuția trădează, uneori, lipsa de familiaritate tehnică a unor decidenți. „Nu este suficient să ai un buton. Încă nu am ajuns în punctul în care… acestea preiau controlul asupra computerelor în mod autonom și nu pot fi oprite. Așadar, această discuție… arată, într-un fel, cât de puțin familiarizați cu aspectele tehnice sunt unii oameni.” El a mai avertizat asupra riscului ca AI să ajungă în „mâini răuvoitoare”, descriind combinația dintre actori cu intenții rele și cele mai noi instrumente AI drept o amenințare fără precedent. Context: o inițiativă legislativă respinsă și presiune din industrie Declarațiile vin după ce o inițiativă a guvernului american de a introduce o lege care ar fi obligat companiile de AI să implementeze „butoane de urgență” în modelele lor a fost respinsă, notează publicația, citând informații apărute în The Guardian și Politico . În paralel, mai mulți directori din tehnologie, inclusiv Sam Altman și Elon Musk, s-au alăturat apelurilor pentru încetinirea dezvoltării AI, pe fondul unor incidente în care agenți AI ar fi desfășurat acțiuni fără acord. Gates a reluat astfel semnale de alarmă exprimate și de alți experți, într-un moment în care, potrivit Biziday, el publicase în august și un eseu despre riscurile AI pentru securitatea globală (menționat de publicație aici ). [...]
Donald Trump a respins ideea unei cooperări SUA–China în inteligența artificială , argumentând că Washingtonul are un avans pe care vrea să-l păstreze, potrivit Agerpres . Mesajul indică o linie mai dură care poate influența direct companiile de tehnologie și fluxurile de investiții din AI, într-un context în care colaborarea transfrontalieră este esențială pentru cercetare, infrastructură și acces la piețe. Declarația vine după o „discuție importantă” pe tema AI pe care Trump spune că a avut-o în această săptămână cu președintele chinez Xi Jinping . La Casa Albă , Trump a folosit termenul preferat de el, „super-inteligență” (SI), pentru a descrie subiectul discuției. De ce contează pentru industrie și investiții Trump a susținut că Beijingul ar urmări să încetinească progresul american și a invocat poziția dominantă a SUA în domeniu. În această logică, o „integrare” a inițiativelor ar însemna, în viziunea sa, deschiderea unui acces reciproc care ar reduce avantajul competitiv. „Ceea ce vor ei să facă este să ne oprească progresul, pentru că suntem mult înaintea Chinei și intenționăm să ne păstrăm acest avans.” Ce a spus, concret, despre „integrare” Trump a insistat că nu vrea ca SUA să „integreze” inițiativele privind AI cu cele ale Chinei, tocmai pentru că „avem un avans considerabil”. El a încheiat ideea cu o formulare care sugerează o abordare de tip „liderul nu își deschide tehnologia” în relația cu un competitor strategic. „Aș prefera să nu le integrăm, pentru că avem un avans considerabil.” „Când ești lider, nu deschizi accesul reciproc.” [...]
Bill Gates avertizează că inteligența artificială poate amplifica riscurile de securitate și cere reglementare , într-un context în care unele dintre cele mai importante companii din domeniu spun că sunt dispuse să încetinească dezvoltarea tehnologiei după incidente de securitate, potrivit Economica . Miliardarul american a declarat pentru NBC că „AI este cu siguranţă suficient de puternică pentru a declanşa evenimente care ar putea cauza un miliard de decese”, răspunzând unei întrebări despre capacitatea AI de a distruge omenirea. În același context, Gates a susținut că „nu a existat niciodată o armă mai puternică decât combinaţia dintre oamenii cu intenţii rele care folosesc cele mai noi instrumente AI”. De ce contează: presiune pentru reguli și supraveghere Întrebat dacă este nevoie de legislație pentru reglementarea AI, Gates a spus că „nimeni nu crede că autoreglementarea este suficientă”. El a adăugat că este necesară implicarea autorităților: „Este nevoie ca forţele de ordine şi politicienii să se implice în discuţia referitoare la cum vor arăta măsurile de protecţie şi de monitorizare”. Mesajul are relevanță directă pentru modul în care ar putea fi construită supravegherea publică a tehnologiilor AI: nu doar prin reguli voluntare ale industriei, ci prin măsuri de protecție și monitorizare discutate cu instituțiile statului. Context: companiile mari vorbesc despre încetinirea dezvoltării Dezbaterea privind reglementarea AI a revenit în prim-plan după ce OpenAI (creatorul ChatGPT) și Anthropic au transmis că sunt pregătite să încetinească ritmul dezvoltării tehnologiei, ca urmare a unei serii de incidente de securitate, mai notează publicația. [...]
Întâlnirea Trump–Xi a redeschis dialogul SUA–China pe IA fără acorduri concrete , dar cu semnale că cele două puteri nu vor să frâneze dezvoltarea tehnologiei, într-un moment în care competiția pentru cipuri avansate și controlul exporturilor rămâne un punct sensibil pentru industrie, potrivit Economica . Donald Trump a transmis pe rețeaua sa Truth Social că a avut „o întâlnire foarte productivă” cu președintele chinez Xi Jinping și că „se vor întâmpla lucruri extraordinare”. În același mesaj, Trump a susținut că liderului chinez „pare să-i placă” ideea schimbării denumirii „Inteligență Artificială” în „Superinteligență”. Ce semnal dă discuția despre IA: accelerare, nu „pauză” În contextul apelurilor de încetinire a dezvoltării IA, venite „în special dinspre Uniunea Europeană”, Trump a sugerat că SUA și China ar intenționa să nu frâneze dezvoltarea inteligenței artificiale. El se opune încetinirii ritmului, argumentând că SUA sunt „în avangardă” în domeniu. Pentru companii, miza este direct economică și operațională: dacă cele două superputeri mențin o linie de „accelerare”, presiunea pe investiții (infrastructură de calcul, cipuri, centre de date) și pe accesul la tehnologie de vârf rămâne ridicată, iar competiția se mută și mai mult în zona lanțurilor de aprovizionare. Cine a fost la recepție și ce lipsește din ecuație Trump a mai afirmat că „toți au fost de acord și aseară” cu privire la schimbarea denumirii, referindu-se la recepția pe care a găzduit-o joi în onoarea lui Xi. Printre participanți s-au numărat nume grele din industria tech americană: Elon Musk (xAI) Sam Altman (OpenAI) Jensen Huang (Nvidia) Tim Cook (Apple) Sundar Pichai (Alphabet) Jeff Bezos (Amazon) Michael Dell (Dell Technologies) Economica notează și un absent notabil: directorul general al Anthropic, Dario Amodei, descris ca un susținător important al reglementării IA — un detaliu relevant în contextul tensiunii dintre tabăra „accelerării” și cea a „frânării” prin reguli mai stricte. Context: rivalitate pe cipuri și armistițiu comercial prelungit Deși IA a fost un subiect cheie pe agenda discuțiilor, nu a fost anunțat niciun acord concret; în schimb, a fost „deschis un dialog” într-un domeniu în care SUA și China sunt rivale. În paralel, cele două țări au convenit să prelungească armistițiul comercial până pe 10 ianuarie , ceea ce suspendă escaladarea represaliilor prin taxe vamale și restricții, inclusiv în zone sensibile precum comerțul cu pământuri rare și produse de înaltă tehnologie. Pentru sectorul tehnologic, acest armistițiu reduce temporar riscul unor șocuri suplimentare în aprovizionare, fără să elimine însă disputa de fond legată de accesul Chinei la cipuri avansate. [...]
Google își accelerează filtrele anti-spam și folosește AI pentru a prinde „spam făcut cu AI”, pe fondul unei creșteri masive a volumului de conținut online , potrivit Search Engine Roundtable . Mesajul, transmis la un eveniment Google Search Central Live Deep Dive din Europa, indică un impact operațional direct pentru publisheri și companii: volatilitate mai mare în trafic și nevoia de controale mai stricte asupra calității, mai ales când conținutul este produs „la scară”. Informațiile provin dintr-un rezumat semnat de John Campbell, publicat de We Are Roast, despre motivele pentru care Google a lansat „atât de multe” actualizări anti-spam în 2026. Explicația centrală: există „mult mai mult conținut nou decât înainte”, iar o „proporție ridicată” din acest conținut este spam, ceea ce împinge Google să ajusteze mai des filtrele. Ce se schimbă operațional: AI contra spamului și praguri noi În prezentarea citată, Google ar fi spus că echipa folosește inteligența artificială pentru a identifica mai mult spam. În același timp, „AI slop” (conținut de slabă calitate generat în masă cu ajutorul AI) este în creștere și ar afecta inclusiv calitatea conținutului din feed-ul Discover. Un alt element important pentru modul în care vor evolua filtrele: feedback-ul utilizatorilor este descris ca „foarte important”, fiind baza pe care se construiesc noile filtre anti-spam. Un reper de volum: 40 de miliarde de pagini spam filtrate zilnic Gary Illyes a menționat un ordin de mărime al efortului de filtrare: Google ar filtra 40 de miliarde de pagini spam pe zi . Publicația notează însă că această cifră nu este nouă, fiind menționată și în trecut în documentația Google. De ce vor continua actualizările: formate mai multe, pagini mai multe, spam mai mult În rezumatul citat sunt enumerate trei motive pentru care Google „tot actualizează” modul în care judecă calitatea: S-au extins formatele de conținut : căutarea nu mai înseamnă doar „zece linkuri albastre”, iar fiecare format ar necesita criterii proprii de evaluare. A crescut „lățimea” conținutului : sunt mult mai multe pagini și site-uri; iar actualizările de tip „core” ar viza conținutul la nivel de pagină, nu domeniul, ceea ce explică de ce unele pagini cresc și altele scad pe același site. Probleme de conținut (spam) : actualizările îmbunătățesc detectarea unor practici precum cloaking, doorway pages, conținut copiat, spam de linkuri, conținut compromis (hacked). În plus, este menționat un avertisment că „scaled content” (conținut produs la scară, cu efort redus) devine o problemă mai mare decât spamul de linkuri. La ce să se aștepte site-urile: mai multe „spam updates” și risc crescut pentru conținutul „la scară” Concluzia rezumatului este directă: „așteptați-vă la mai multe actualizări anti-spam”, pe măsură ce Google gestionează „un val în creștere” de conținut de slabă calitate generat cu AI. Sunt menționate și „noi praguri” anti-spam, iar riscul principal este asociat conținutului „scaled, low-effort” — produs în volum mare, cu valoare redusă pentru utilizator. [...]
Giorgia Meloni încearcă să-și blindeze juridic identitatea vocală în UE după ce a depus la EUIPO o cerere de înregistrare a vocii ca marcă, pe fondul riscurilor tot mai mari de deepfake-uri generate de inteligență artificială, potrivit Agerpres . Cererea, datată 5 octombrie pe site-ul Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) și confirmată de biroul premierului italian, include o înregistrare audio de patru secunde în care Meloni repetă de două ori, în italiană, „Io sono Giorgia” („Eu sunt Giorgia”). Formula este și titlul autobiografiei sale publicate în 2021, asociată unei declarații din 2019 care a circulat ulterior inclusiv sub forma unei piese disco. Ce urmărește demersul și unde se află procedura Din perspectiva protecției împotriva falsurilor digitale, înregistrarea vocii ca marcă ar putea oferi un instrument juridic suplimentar în UE, însă nu garantează oprirea folosirii vocii în conținuturi deepfake. Potrivit presei italiene citate de Agerpres, chiar și în cazul aprobării cererii, măsura nu ar fi suficientă pentru a împiedica utilizarea vocii sale în deepfake-uri, dar ar putea ridica „obstacole juridice suplimentare” pentru cei care ar încerca să o reproducă. În acest moment, cererea depusă la EUIPO este încă în faza de examinare. Context: deepfake-uri și acțiuni în instanță În ultimii ani, imagini manipulate cu Giorgia Meloni au circulat repetat online și au fost uneori distribuite ca autentice, inclusiv o imagine în care apărea așezată pe un pat, în lenjerie intimă. Meloni a condamnat astfel de conținuturi, pe care le-a descris drept tentative de dezinformare și de țintire a unor persoane, îndemnând utilizatorii să verifice conținutul înainte de distribuire. În 2024, premierul italian a inițiat o acțiune în justiție împotriva unui bărbat din Sardinia, acuzat că a creat și publicat online imagini pornografice deepfake în care îi folosea chipul; cazul este pe rolul unei instanțe italiene. [...]
