Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
DeepSeek își schimbă modelul de finanțare, iar asta poate accelera cursa AI din China: laboratorul din Hangzhou caută pentru prima dată capital extern, într-o rundă care avansează la o evaluare vizată de 70 de miliarde de yuani (aprox. 10 miliarde de dolari, circa 46 miliarde lei), potrivit The Next Web. Fondatorul Liang Wenfeng le-ar fi transmis potențialilor investitori că prioritatea rămâne cercetarea de „frontieră” și obiectivul de AGI (inteligență artificială generală), nu monetizarea rapidă.
Mesajul, relatat de Bloomberg, vine în contextul primei runde externe de finanțare a DeepSeek. Publicația notează că suma de 70 de miliarde de yuani reprezintă evaluarea pe care compania ar urmări-o, nu valoarea efectivă a „cec-ului” atras. În această rundă, startup-ul ar căuta cel puțin 300 de milioane de dolari (aprox. 1,38 miliarde lei) capital extern.
Până acum, DeepSeek a fost finanțată integral din High-Flyer Quant, firma de tranzacționare cantitativă fondată de Liang, care „susține efectiv” laboratorul. Trecerea la bani din exterior marchează o schimbare de etapă: antrenarea modelelor la scara la care operează acum DeepSeek ar fi ajuns dincolo de ce poate autofinanța chiar și un fond speculativ profitabil, potrivit analizei.
Liang prezentase anterior lipsa investitorilor externi ca pe o formă de protecție față de presiunea de a livra produse și venituri pe termen scurt. Acceptarea capitalului extern sugerează că dimensiunea proiectelor și necesarul de infrastructură au devenit dominante în ecuație.
În discuțiile cu investitorii, Liang ar fi insistat că DeepSeek va continua să lanseze modele open-source (cu licențe permisive), în loc să urmărească o comercializare accelerată. Această poziționare este legată și de lansările recente ale companiei: DeepSeek a publicat în aprilie modelele V4-Pro și V4-Flash, descrise ca un sistem „Mixture-of-Experts” cu 1,6 trilioane de parametri și o variantă mai mică, de 284 de miliarde de parametri, ambele open-source.
Un detaliu cu miză industrială: familia V4 este optimizată să ruleze atât pe cipuri Huawei Ascend și Cambricon, cât și pe Nvidia, ceea ce este prezentat ca un semnal către piața internă chineză, tot mai limitată în accesul la acceleratoarele americane de vârf.
Deși runda este în desfășurare, elementele decisive nu sunt publice: identitatea investitorilor nu a fost confirmată, evaluarea nu a fost anunțată oficial de companie, iar data închiderii nu este stabilită. DeepSeek ar fi refuzat istoric să răspundă presei și nu ar fi oferit un comentariu „on the record” pentru materialul Bloomberg.
Analiza mai notează că o finanțare la această scară, la o astfel de evaluare și cu un obiectiv declarat de AGI, ar putea atrage atenția autorităților de reglementare din China, care în ultimii doi ani au lucrat la cadrul de supraveghere pentru dezvoltatorii de modele fundamentale (modele mari, antrenate pe volume masive de date, folosite apoi ca bază pentru aplicații).
În esență, DeepSeek le cere investitorilor să finanțeze o direcție explicită: cercetare de vârf, open-source și „AGI” ca țintă, nu venituri enterprise ca prioritate imediată. Dacă runda se închide în termenii descriși, va fi prima validare externă a acestui pariu.
Recomandate
O evaluare de circa 52 mld. dolari pentru DeepSeek a ieșit la iveală dintr-o raportare bursieră , nu dintr-o rundă de finanțare anunțată de companie, potrivit The Next Web . Cifra rezultă dintr-un calcul pornind de la o participație indirectă foarte mică raportată de Anhui Korrun, un producător chinez de bagaje listat la bursă, ceea ce arată cum obligațiile de transparență ale investitorilor minoritari pot „fixa” temporar prețul unei companii private de inteligență artificială. Cum s-a ajuns la „52 mld. dolari” Într-o raportare către bursă, Korrun a indicat că subsidiara sa Ningbo Purun a investit 2,9 miliarde yuani într-un fond administrat de Monolith Management, obținând o participație indirectă de 0,8265% în DeepSeek. Pe baza acestei intrări, evaluarea implicită a întregii companii ar fi de 350,88 miliarde yuani (aprox. 51,8 miliarde dolari), conform documentului semnalat inițial de Reuters. Publicația subliniază însă că este vorba despre o evaluare „dedusă” din prețul plătit de un investitor la un moment dat, nu despre o evaluare oficială comunicată de DeepSeek într-o rundă nouă. Diferența contează: un astfel de reper poate să se schimbe rapid odată cu o tranzacție mai mare sau cu o rundă de finanțare la alt preț. De ce apar astfel de repere în China Potrivit articolului, astfel de „felii” de informație apar mai des în China deoarece companiile listate care dețin participații minoritare sunt obligate să le dezvăluie. În acest caz, o companie de bagaje ajunge să publice un număr pe care laboratorul de AI nu l-a confirmat public, iar validitatea calculului depinde de acuratețea raportării fondului privind costul și participația. Unde se așază cifra față de rundele recente Evaluarea implicită de ~52 miliarde dolari se poziționează peste discuțiile din mai despre un prag de 45 miliarde dolari și ușor peste runda de finanțare închisă în iunie, când DeepSeek ar fi atras aproximativ 7,4 miliarde dolari la o evaluare post-money (după investiție) în jur de 50 miliarde dolari, cu Tencent și CATL între investitori, conform aceleiași surse. Investiția Korrun ar fi fost finalizată până la 17 iunie și raportată companiei pe 15 iulie. Ce urmează: o posibilă majorare și testul listării The Next Web notează că DeepSeek ar cântări o nouă finanțare, cu evaluări vehiculate între 71 și 74 miliarde dolari, înaintea unei listări publice. Compania ar fi început pregătirea documentației pentru piața STAR din Shanghai, cu intenția de a depune actele în acest an și cu o posibilă listare în 2027. Miza economică este dublă: pe de o parte, o listare internă ar putea ține compania în piețele chineze și ar oferi investitorilor locali acces direct la una dintre cele mai cunoscute companii de AI din China; pe de altă parte, evaluarea reală va fi stabilită abia când prospectul și cererea din piață vor pune un preț „oficial” pe acțiuni, nu unul dedus din participații mici raportate de investitori. [...]
Z.ai se apropie de pragul de 1 miliard de dolari în vânzări anuale (aprox. 4,6 mld. lei), deși își oferă gratuit cele mai bune modele , într-un pariu de monetizare prin servicii și implementări pentru companii, potrivit The Next Web , care citează un material Bloomberg . Miza economică este că startup-ul chinez (fost Zhipu) încearcă să demonstreze o combinație considerată greu de susținut în Occident: să scaleze venituri semnificative în timp ce își publică modelele de vârf în regim „open-source” (cod disponibil public, utilizabil și modificabil), adică oricine le poate descărca și rula gratuit. Cifrele: creștere rapidă, dar pragul de 1 mld. dolari rămâne o proiecție În 2025, Z.ai a avut venituri de aproximativ 724 milioane yuani (circa 100 milioane dolari, aprox. 460 milioane lei), în creștere cu 132% față de anul anterior. Pentru 2026, JPMorgan estimează venituri de circa 4,6 miliarde yuani, iar pentru 2028 de 30,9 miliarde yuani, anul în care banca anticipează că firma ar urma să ajungă pe profit. Publicația notează însă că „linia” de 1 miliard de dolari se bazează parțial pe „annualised recurring revenue” (venituri recurente anualizate – o extrapolare a ritmului curent), nu pe vânzări deja înregistrate pe un an întreg, iar chiar și prognoza JPMorgan pentru 2026 rămâne sub acest prag în termeni de dolari. Cum monetizează: implementări la sediu și cloud, cu statul ca client major Modelul de business este puternic orientat către zona de întreprinderi: o parte importantă din venituri vine din implementări „on-premises” (instalate și rulate în infrastructura clientului) pentru companii de stat și instituții financiare, alături de o activitate de cloud în creștere. Pe partea de API (interfețe prin care alte aplicații consumă modelul), Z.ai ar fi ajuns la venituri recurente anualizate de 1,7 miliarde yuani, în creștere de 60 de ori într-un singur an, conform articolului. „Paradoxul” open-source: gratuitatea ca motor de vânzări Z.ai își publică cele mai capabile modele, inclusiv GLM-5.2, ca software open-source, disponibil gratuit. Teza companiei este că distribuția liberă accelerează adopția, iar adopția generează venituri din cloud, suport și implementări la sediul clienților. The Next Web leagă această abordare de pozițiile publice ale fondatorului Tang Jie , care a susținut că „frontier AI” (modele de vârf) ar trebui să rămână deschise pentru toată lumea, iar veniturile companiei ar fi argumentul comercial pentru această filozofie. De ce contează: maturizare comercială, dar cu riscuri de marjă și dependență de cumpărători de stat Chiar dacă Z.ai este încă pe pierdere, iar pierderile ar fi în creștere, apropierea de un prag de venituri de ordinul miliardului de dolari ar indica o maturitate diferită față de modelul „cash-burn” (consum accelerat de capital) caracteristic multor laboratoare de AI. În același timp, articolul subliniază limitările: cifra de 1 miliard de dolari este o proiecție, o parte din venituri depinde de cumpărători de stat (ceea ce complică lectura cererii strict comerciale), iar compania operează într-o piață foarte competitivă, cu modele chinezești ieftine care se subminează reciproc la preț. În acest context, atingerea pragului de venituri este doar o parte a ecuației; menținerea marjelor până la profit rămâne testul următor. [...]
Google mizează pe modele Gemini mai ieftine și mai rapide pentru „agenți” AI, în timp ce versiunea de vârf Pro întârzie , potrivit TechCrunch . Google DeepMind a lansat marți trei modele noi — Gemini 3.6 Flash, 3.5 Flash-Lite și 3.5 Flash Cyber — cu accent pe eficiență, latență și fiabilitate pentru clienții care rulează agenți AI la scară. Gemini 3.6 Flash este descris de Google drept „modelul de lucru” și promite îmbunătățiri la programare, activități de tip „knowledge work” și performanță multimodală, reducând în același timp consumul de „tokeni” (unități folosite la calculul costurilor și al volumului de text procesat) cu până la 17% față de 3.5 Flash — ceea ce ar trebui să îl facă mai ieftin în utilizare. Gemini 3.5 Flash-Lite este poziționat ca cel mai rentabil model din clasă, iar 3.5 Flash Cyber este o variantă specializată, ajustată pentru identificarea și remedierea vulnerabilităților de securitate cibernetică. Pentru acesta din urmă, Google spune că accesul va fi limitat inițial: modelul va fi disponibil exclusiv guvernelor și „partenerilor de încredere”, într-un program pilot cu acces restrâns. De ce contează: eficiență operațională acum, „Pro” mai târziu Lansarea e relevantă nu doar prin faptul că Google livrează modele mai ieftine și optimizate pentru producție, ci și prin absența unei actualizări pentru Gemini Pro, modelul de vârf al companiei pentru sarcini complexe de raționament și programare. Pro a fost actualizat ultima dată în februarie, iar între timp rivalii au accelerat ritmul: OpenAI a lansat GPT-5.5 și a început să extindă accesul la GPT-5.6, iar Anthropic a venit cu Claude Opus 4.8 și Claude Sonnet 5 și a extins accesul la modelul Fable 5, notează publicația. Google sugerase în mai că versiunea Pro „era deja folosită intern” și că urmează să fie lansată „luna viitoare”. Săptămâna trecută, Bloomberg a relatat că lansarea Gemini 3.5 Pro a fost întârziată din cauza dificultății de a atinge ținte interne de performanță. Ce urmează: testare cu parteneri și pregătiri pentru Gemini 4 Liderul de produs Google DeepMind, Logan Kilpatrick , a declarat marți că Google testează în prezent Gemini 3.5 Pro cu parteneri și speră să îl „lanseze în curând”. Tot el a spus că echipa a început „cea mai ambițioasă rundă de pre-antrenare de până acum” pentru Gemini 4 — un indiciu că Google încearcă să recupereze teren atât prin optimizări de cost și viteză, cât și printr-o nouă generație de modele. [...]
România riscă o polarizare a economiei pe fondul adopției „informale” a inteligenței artificiale , în condițiile în care utilizarea reală în companii pare mult peste statisticile oficiale, dar fără competențe digitale suficiente și fără sprijin sistematic pentru tranziție, potrivit unei analize citate de Economedia . Analiza „AI – impact pe piața muncii: index de poziționare la nivel european”, realizată de IMM România , plasează România în categoria „decalaj semnificativ” față de media UE-27 în pregătirea pieței muncii pentru inteligența artificială. Țara are un index final de 52,5 din 100 (unde 100 reprezintă media UE-27), sub toate statele din grupul regional de comparație: Cehia (92,1), Ungaria (77,1), Polonia (74,8) și Bulgaria (59,9), și mult sub Estonia (106,1), indicată ca reper de bune practici. Adopția crește, dar decalajul față de UE rămâne Între 2021 și 2025, adopția IA în firmele românești cu peste 10 angajați a crescut de peste trei ori, de la 1,4% la 5,2%. În același interval, media europeană a urcat de la 7,7% la aproape 20%, menținând un raport de aproximativ unu la patru. Concluzia analizei este că, fără intervenții țintite, România riscă să rămână permanent în urmă. În plus, IMM România susține că adopția reală depășește semnificativ datele oficiale: într-un sondaj propriu, 66,1% dintre firmele respondente declară că folosesc deja cel puțin un instrument de tip IA, față de 5,2% cât indică statistica oficială pentru companiile cu peste 10 angajați. Vulnerabilitatea majoră: competențe digitale și inovare slabă Analiza indică drept punct cel mai vulnerabil pilonul de inovare și adaptare instituțională, cu un scor de 20,5, asociat cu cel mai redus nivel al cheltuielilor de cercetare-dezvoltare din Uniunea Europeană. Pe zona de capital uman, doar 31,8% dintre români au competențe digitale cel puțin de bază, față de 60,4% media UE, ceea ce plasează România la cel mai redus nivel din Uniune. În acest context, IMM România avertizează asupra unei distribuții inegale a capacității de adaptare: un nucleu de firme și angajați avansează rapid, în timp ce microîntreprinderile și lucrătorii din sectoare tradiționale (comerț, transport, HoReCa, industrie) rămân expuși, fără mijloace de tranziție. Ce măsuri cere IMM România și legătura cu AI Act (2026–2027) Florin Jianu, președintele IMM România, spune că viteza de adopție „pe cont propriu” poate accentua polarizarea dacă nu este susținută prin politici publice și programe de formare. „Datele ne arată un paradox: antreprenorii români adoptă inteligența artificială mult mai repede decât o vede statistica oficială, dar o fac pe cont propriu, fără sprijin, fără ghiduri și fără competențele de bază extinse în forța de muncă. Miza următorilor doi ani nu este dacă IA va transforma piața muncii din România, pentru că o face deja, ci dacă vom lăsa această transformare să polarizeze economia sau o vom transforma într-o oportunitate pentru toate firmele, inclusiv pentru IMM-uri.” IMM România solicită, între altele: operaționalizarea unui Program național de alfabetizare IA pentru forța de muncă, sub forma unor vouchere de formare pentru IMM-uri și angajați; programe active de reconversie prin partenerii sociali, orientate către sectoare cu expunere ridicată și capacitate redusă de absorbție; pregătirea din timp pentru termenele de aplicare 2026–2027 ale AI Act (regulamentul UE privind inteligența artificială). Analiza este construită pe nouă indicatori oficiali Eurostat , grupați în patru piloni (capital uman digital, digitalizarea firmelor, structura ocupării și inovare) și este completată de un sondaj realizat în rândul a 463 de IMM-uri. [...]
Honor vrea să păstreze butonul fizic de AI pe seria Magic 9 , dar îl repoziționează pentru a reduce apăsările accidentale , potrivit Huawei Central . Informația indică o ajustare de design cu impact direct în utilizare: compania încearcă să facă butonul mai accesibil, după plângeri legate de poziționarea lui pe generația anterioară. Un „tipster” (persoană care publică neoficial informații despre produse) de pe Weibo, , susține că Honor va păstra un buton mic pe lateralul telefoanelor Magic 9 pentru acces rapid la anumite funcții, la fel ca pe modelele din seria Magic 8. Diferența ar fi poziția: nu ar mai fi neapărat sub butoanele de pornire și volum, ci ar putea fi mutat pe o altă latură a telefonului. De ce contează: butonul de AI a fost criticat pentru ergonomie Honor a introdus butonul fizic de AI anul trecut, odată cu seria Magic 8. Conform descrierii din material, apăsarea lungă pornește asistentul YOYO și duce utilizatorul direct către sarcini, iar dublu-tap poate deschide camera sau alte aplicații. Totuși, o parte dintre utilizatorii Magic 8 au reclamat că butonul este poziționat prost și poate fi apăsat accidental. În acest context, repoziționarea devine o schimbare operațională importantă: dacă butonul rămâne o componentă centrală a interacțiunii cu funcțiile de inteligență artificială, ergonomia lui poate influența direct cât de des este folosit (sau dezactivat/evitat). „Capcana”: poziția nouă nu este încă dezvăluită Sursa notează că tipsterul nu a indicat unde va fi mutat butonul, ci doar că Honor „optimizează” poziția pentru accesibilitate. Asta înseamnă că, deocamdată, schimbarea rămâne la nivel de informație neoficială și fără detalii de implementare. În paralel, materialul menționează că seria Magic 9 ar urma să includă și funcții din AgenticOS (un set de capabilități care ar crește „operabilitatea” butonului de AI), precum și upgrade-uri pentru agentul virtual YOYO în MagicOS 11. Detaliile despre ce anume va primi seria Magic 9 și cum va fi folosit butonul în aceste scenarii ar urma să devină mai clare pe măsură ce se apropie lansarea. [...]
Apple își întărește capacitățile de IA pentru China prin recrutarea echipei inițiale din spatele versiunii open-source a modelului Qwen , într-o mișcare care ar putea accelera adaptarea Siri la piața chineză și la constrângerile locale privind modelele și serviciile de inteligență artificială, potrivit Wccftech . Informația este atribuită analistului de IA Robert Scoble (fost Microsoft), iar publicația precizează că nu există o confirmare independentă. Totuși, în contextul în care Apple își adâncește parteneriatul cu Alibaba, recrutarea ar avea logică operațională: compania ar câștiga expertiză directă pe un model care urmează să fie pus la dispoziția utilizatorilor din China în cadrul „Apple Intelligence”. De ce contează: Siri în China depinde de parteneriate și execuție locală Apple a început să ofere utilizatorilor din China acces la familia de modele Qwen de la Alibaba prin interfața Apple Intelligence, într-un mod pe care Wccftech îl compară cu integrarea actuală a ChatGPT în ecosistemul Apple. Un purtător de cuvânt Alibaba a descris integrarea ca permițând accesul la capabilități precum „înțelegerea și generarea de text și imagini”, fără a comuta între instrumente. În acest cadru, aducerea „echipei originale” care a lucrat la versiunea open-source a Qwen ar putea reduce timpul de integrare și ajustare a funcțiilor Siri pentru limba, datele și cerințele pieței locale, unde Apple nu poate replica integral abordarea din SUA sau UE. Context: Apple își reconstruiește Siri și o împinge mai adânc în interfața iPhone Materialul notează că noua versiune Siri este integrată în Dynamic Island, are acces la „context personalizat” și poate folosi informații de pe ecran. Sunt oferite exemple de utilizare: întrebări despre un concert urmate de adăugarea datei în Reminders prin comandă vocală, identificarea conținutului unei imagini și furnizarea de context personalizat (de tipul unei persoane care locuiește lângă un parc), inclusiv indicații către o adresă. Ce urmează: Qwen3.8 și presiunea de a livra rapid În paralel, Alibaba pregătește lansarea modelului Qwen3.8 „destul de curând”, potrivit sursei. Wccftech sugerează că noua versiune ar ridica miza în competiția dintre modelele „open-source/open-weight” (modele cu greutăți publice, reutilizabile), ceea ce ar putea pune presiune pe Apple să țină pasul cu ritmul de actualizare al partenerului său din China. Separat, articolul amintește că Financial Times a relatat despre demersuri de lobby ale Apple pentru aprobarea achiziției de DRAM de la CXMT (aflată pe o listă a Pentagonului), iar Bloomberg, prin Mark Gurman, a scris că Apple ar lucra cu administrația Trump pentru a limita reacțiile negative din Washington dacă ajunge să cumpere memorie de la CXMT și YMTC pentru produse vândute în China. Aceste elemente conturează o strategie mai amplă: Apple încearcă să-și securizeze atât „motorul” hardware, cât și „creierul” software pentru operațiunile din China, într-un mediu geopolitic și de reglementare mai dificil. [...]
