Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
DeepSeek își schimbă modelul de finanțare, iar asta poate accelera cursa AI din China: laboratorul din Hangzhou caută pentru prima dată capital extern, într-o rundă care avansează la o evaluare vizată de 70 de miliarde de yuani (aprox. 10 miliarde de dolari, circa 46 miliarde lei), potrivit The Next Web. Fondatorul Liang Wenfeng le-ar fi transmis potențialilor investitori că prioritatea rămâne cercetarea de „frontieră” și obiectivul de AGI (inteligență artificială generală), nu monetizarea rapidă.
Mesajul, relatat de Bloomberg, vine în contextul primei runde externe de finanțare a DeepSeek. Publicația notează că suma de 70 de miliarde de yuani reprezintă evaluarea pe care compania ar urmări-o, nu valoarea efectivă a „cec-ului” atras. În această rundă, startup-ul ar căuta cel puțin 300 de milioane de dolari (aprox. 1,38 miliarde lei) capital extern.
Până acum, DeepSeek a fost finanțată integral din High-Flyer Quant, firma de tranzacționare cantitativă fondată de Liang, care „susține efectiv” laboratorul. Trecerea la bani din exterior marchează o schimbare de etapă: antrenarea modelelor la scara la care operează acum DeepSeek ar fi ajuns dincolo de ce poate autofinanța chiar și un fond speculativ profitabil, potrivit analizei.
Liang prezentase anterior lipsa investitorilor externi ca pe o formă de protecție față de presiunea de a livra produse și venituri pe termen scurt. Acceptarea capitalului extern sugerează că dimensiunea proiectelor și necesarul de infrastructură au devenit dominante în ecuație.
În discuțiile cu investitorii, Liang ar fi insistat că DeepSeek va continua să lanseze modele open-source (cu licențe permisive), în loc să urmărească o comercializare accelerată. Această poziționare este legată și de lansările recente ale companiei: DeepSeek a publicat în aprilie modelele V4-Pro și V4-Flash, descrise ca un sistem „Mixture-of-Experts” cu 1,6 trilioane de parametri și o variantă mai mică, de 284 de miliarde de parametri, ambele open-source.
Un detaliu cu miză industrială: familia V4 este optimizată să ruleze atât pe cipuri Huawei Ascend și Cambricon, cât și pe Nvidia, ceea ce este prezentat ca un semnal către piața internă chineză, tot mai limitată în accesul la acceleratoarele americane de vârf.
Deși runda este în desfășurare, elementele decisive nu sunt publice: identitatea investitorilor nu a fost confirmată, evaluarea nu a fost anunțată oficial de companie, iar data închiderii nu este stabilită. DeepSeek ar fi refuzat istoric să răspundă presei și nu ar fi oferit un comentariu „on the record” pentru materialul Bloomberg.
Analiza mai notează că o finanțare la această scară, la o astfel de evaluare și cu un obiectiv declarat de AGI, ar putea atrage atenția autorităților de reglementare din China, care în ultimii doi ani au lucrat la cadrul de supraveghere pentru dezvoltatorii de modele fundamentale (modele mari, antrenate pe volume masive de date, folosite apoi ca bază pentru aplicații).
În esență, DeepSeek le cere investitorilor să finanțeze o direcție explicită: cercetare de vârf, open-source și „AGI” ca țintă, nu venituri enterprise ca prioritate imediată. Dacă runda se închide în termenii descriși, va fi prima validare externă a acestui pariu.
Recomandate
Google Maps își schimbă funcționarea prin integrarea mai profundă a inteligenței artificiale , cu efect direct asupra modului în care utilizatorii caută locuri și primesc indicații de orientare, potrivit Focus . Noile funcții, bazate pe modelul Gemini , sunt introduse treptat din martie 2026, iar lansarea începe în SUA și India. Miza operațională este că aplicația nu mai rămâne doar un „afișaj de rute”, ci încearcă să se comporte ca un asistent de călătorie și condus: răspunde la întrebări formulate natural, combină căutarea cu camera telefonului și adaugă o navigație 3D mai „intuitivă” în situații complicate din trafic. „ Ask Maps ”: căutare conversațională direct în aplicație Prima noutate majoră este „Ask Maps”, o funcție de căutare cu AI care permite întrebări în limbaj natural, nu doar cuvinte-cheie. Exemplele din material includ întrebări precum „Unde găsesc o cafenea cu Wi‑Fi bun și puțin zgomot?” sau „Ce rută are cea mai frumoasă priveliște?”. Conform descrierii, AI-ul analizează recenzii, program, date de localizare și căutări anterioare, apoi generează o hartă personalizată cu sugestii. Google indică, în acest context, că are peste 300 de milioane de locuri înregistrate la nivel global și peste 500 de milioane de utilizatori care contribuie cu conținut (recenzii, fotografii). Navigație 3D și indicații mai „umane” în „ Immersive Navigation ” A doua schimbare centrală este „Immersive Navigation”, care transformă harta într-o reprezentare 3D interactivă: clădiri, poduri, benzi, semafoare și intersecții sunt redate spațial, inclusiv forme de relief și pasaje. Lista de îmbunătățiri menționate include: clădiri transparente pentru vizibilitate mai bună; zoom inteligent înainte de schimbarea benzii; indicații vocale mai naturale; alerte în timp real pentru lucrări și accidente; ghidaj către parcare, intrări în clădiri și „partea corectă a străzii” la destinație. Google susține că AI-ul folosește imagini Street View, fotografii aeriene și date de trafic pentru a reda mediul cât mai realist, astfel încât șoferii să anticipeze mai devreme ieșiri, schimbări de bandă sau intersecții dificile. Căutare cu camera și integrare mai strânsă cu realitatea augmentată Materialul descrie și extinderea „Live View” pentru căutare cu ajutorul camerei (realitate augmentată): utilizatorul poate îndrepta telefonul spre împrejurimi, iar aplicația suprapune în imagine informații despre restaurante, bancomate, parcuri sau stații, împreună cu recenzii, program și direcții. Separat, este menționată o integrare mai puternică între Google Lens și Maps, cu obiectivul de a transforma aplicația într-un „asistent vizual” în timp real pentru mediul din jur. Disponibilitate: lansare în SUA și India, restul țărilor „în lunile următoare” Implementarea a început în SUA și India, iar alte țări ar urma să urmeze „în lunile următoare”, fără un termen concret pentru Germania (și, implicit, nici pentru România). Potrivit sursei, funcțiile vor fi disponibile pe Android și iPhone și vor funcționa și prin Android Auto, Apple CarPlay și în mașini cu sistem Google integrat. O limitare importantă: unele capabilități, în special randările 3D, ar putea necesita telefoane mai performante, iar pe dispozitive mai vechi pot exista restricții. Pentru detalii despre „Ask Maps” și „Immersive Navigation”, Google a publicat și o prezentare separată pe blogul companiei: Google . [...]
AMD direcționează peste 10 miliarde de dolari (aprox. 46 mld. lei) către parteneri din Taiwan pentru a-și securiza capacitățile de ambalare avansată și lanțul de livrare necesare infrastructurii AI la scară mare , cu primele implementări „multi-gigawatt” ale platformei Helios așteptate din a doua jumătate a lui 2026, potrivit Wccftech . Investițiile vizează extinderea parteneriatelor strategice și creșterea capacităților de producție pentru „advanced packaging” (ambalare avansată a cipurilor, esențială pentru integrarea mai multor componente într-un singur pachet), pe fondul cererii în creștere pentru centre de date dedicate inteligenței artificiale. De ce contează: ambalarea avansată devine blocajul pentru AI la scară Miza anunțului este operațională: AMD încearcă să reducă riscul de constrângeri în aprovizionare și să accelereze livrările pentru sisteme AI de tip rack (dulapuri de servere preconfigurate), într-un moment în care „următorul capitol” al AI împinge companiile să scaleze rapid infrastructura. În material sunt menționate explicit două direcții de investiții: extinderea parteneriatelor în ecosistemul din Taiwan; scalarea capacităților de ambalare avansată pentru infrastructură AI de generație următoare. Ce include platforma Helios și când ar urma să ajungă în centrele de date Platforma „rack-scale” Helios este descrisă ca fiind proiectată „pur pentru AI” și ar urma să integreze procesoare AMD EPYC de generația a 6-a, cu numele de cod „Venice”, împreună cu acceleratoare grafice (GPU) AMD Instinct MI450X. Conform informațiilor din articol, Helios cu „Venice” și MI450X este „pe drumul” către implementări „multi-gigawatt” (adică instalații care, cumulat, ajung la consumuri de ordinul mai multor gigawați) începând din semestrul al doilea din 2026. Cine sunt partenerii din Taiwan menționați AMD lucrează cu o listă de parteneri taiwanezi, pe mai multe verigi ale lanțului industrial, inclusiv producători de sisteme (ODM) și furnizori pentru ambalare și plăci de circuit. În articol sunt enumerați: ODMs : Sanmina, Wiwynn, Wistron, Inventec alți parteneri : SPIL, PTI, Unimicron, AIC, Nan Ya PCB, Kinsus Aceștia ar urma să „construiască și să livreze” rack-urile Helios, în contextul foii de parcurs AMD pentru „Agentic AI” (o direcție de AI orientată spre sisteme care pot executa sarcini în mod mai autonom, pe baza unor obiective). Detaliul tehnic urmărit: interconectare 2.5D pe bază de EFB În comunicatul citat în articol, AMD indică dezvoltarea unei tehnologii de interconectare „wafer-based 2.5D bridge” bazată pe EFB, menită să crească lățimea de bandă între componente și eficiența energetică pentru procesoarele „Venice”. Este menționată și „calificarea” (validarea pentru producție) a unei interconectări EFB 2.5D „panel-based” împreună cu PTI, prezentată ca o premieră în industrie. Ce urmează Din informațiile disponibile, următorul reper este calendarul de implementare: AMD indică faptul că Helios cu „Venice” și MI450X este programat pentru implementări la scară mare în a doua jumătate a lui 2026 , iar investițiile în Taiwan sunt poziționate ca un instrument pentru a susține ritmul de producție și economia acestor sisteme AI. [...]
Google extinde Stitch cu proiectare în timp real și export direct spre producție , o schimbare care poate scurta ciclul „design–implementare” pentru echipele de produs, potrivit Google . Actualizările, anunțate la conferința I/O și disponibile „începând de astăzi” pentru utilizatori la nivel global, introduc un mod de lucru în care Stitch devine o colaborare „live” cu un „Stitch Agent”, care permite proiectarea, transmiterea (streaming) și ghidarea iterațiilor în timp real. Ce se schimbă operațional în fluxul de lucru Google descrie un proces mai „natural” de colaborare cu Stitch, indiferent de punctul de pornire: prompt text; comandă vocală; integrarea unei baze de cod existente și a fișierelor de design. În acest model, utilizatorul descrie ce vrea (în scris sau vorbind), iar Stitch „lucrează alături” pentru a construi și a rearanja (reflow) ideile pe măsură ce evoluează. De la design la livrare: partajare și integrare în producție Pe lângă partea de proiectare în timp real, Google pune accent pe pașii de „handoff” (predare către implementare): generarea instantă a unui link partajabil prin Google AI Studio ; exportul ecranelor în Google Antigravity pentru conectarea mai ușoară a logicii de backend; publicarea directă pe web prin Netlify . Google mai precizează că Stitch își „transmite” munca direct pe canvas (zona de lucru vizuală), astfel încât utilizatorul poate vedea în timp real ce construiește, iar „Stitch Agent” permite ajustarea direcției înainte ca produsul final să fie gata. [...]
Amânarea decretului lui Trump prelungește incertitudinea de reglementare pentru companiile de IA , după ce președintele SUA a spus că nu i-au plăcut „anumite aspecte” ale documentului, potrivit Agerpres , care citează Reuters. Trump avea programată joi după-amiază o ceremonie de semnare a ordinului executiv , în prezența directorilor generali ai unor mari companii din sectorul inteligenței artificiale. Anunțul privind amânarea a fost făcut în timpul unei discuții cu presa în Biroul Oval, fără detalii despre ce anume a nemulțumit în textul decretului. Ce ar fi urmărit ordinul executiv Potrivit Reuters, obiectivul decretului era să creeze un cadru voluntar prin care dezvoltatorii de inteligență artificială să colaboreze cu guvernul american înainte de lansarea publică a unor noi modele (care ar fi urmat să fie menționate în document). Separat, Trump ar fi intenționat să dispună autorităților să folosească modele avansate pentru a îmbunătăți securitatea cibernetică a sistemelor guvernamentale și a rețelelor din sectoare considerate vitale pentru economia SUA, precum băncile și spitalele. De ce contează pentru industrie: risc de frânare a lansărilor și de costuri de conformare În contextul îngrijorărilor legate de riscurile de securitate cibernetică asociate noilor sisteme puternice de inteligență artificială — inclusiv sistemul Mythos al companiei Anthropic — ordinul executiv, dacă ar fi semnat și implementat, ar putea reduce profiturile companiilor din domeniu, notează Reuters. Motivul: măsurile ar putea încetini lansarea unor noi modele sau ar putea obliga companiile să-și schimbe modul de operare pentru a răspunde preocupărilor de securitate cibernetică. Amânarea menține, cel puțin pe termen scurt, incertitudinea privind direcția și calendarul supravegherii guvernamentale asupra sectorului. [...]
NATO a ajuns să cumpere „de pe raft” tehnologie militară cu inteligență artificială de la Palantir, iar un comandant de rang înalt avertizează că Europa nu are, deocamdată, o alternativă viabilă pentru a reduce dependența de SUA, potrivit Adevărul . Mesajul are o miză operațională și de reglementare: dacă statele europene vor „suveranitate strategică”, trebuie să poată livra rapid soluții comparabile și să-și securizeze controlul asupra datelor. NATO a cumpărat în primăvara lui 2025 sistemul Maven Smart de la Palantir pentru culegere de informații, analiză a câmpului de luptă și planificare tactică, într-o decizie luată „sub presiunea timpului”, cu scopul de a accelera procesul de decizie prin IA. Achiziție rapidă, implementare deja în două centre NATO Amiralul francez Pierre Vandier , comandantul suprem al Comandamentului Aliat pentru Transformare (SACT), spune că alegerea a fost una pragmatică: „Au spus: vom lua ceva gata de utilizat, de pe raft, pe care Statele Unite îl folosesc deja. Din câte știu eu, astăzi nu există un competitor real pentru Palantir.” Contractul este descris drept unul dintre cele mai rapide din istoria NATO: șase luni de la definirea cerințelor tehnice până la achiziție. Sistemul rulează deja la Comandamentul Forțelor Întrunite de la Brunssum (Olanda) și la SHAPE (Belgia). Riscul de „blocare” într-un furnizor și presiunea pentru alternative europene Achiziția reaprinde o temere veche în capitalele europene: dependența majoră de tehnologia de apărare din SUA. În material sunt invocate și îngrijorări legate de imprevizibilitatea administrației Trump și de ce ar putea însemna asta pentru angajamentul pe termen lung al SUA față de NATO. Deși conducerea Alianței susține că acordul nu transformă Palantir într-un monopol, compania este privită cu suspiciune de guverne și societatea civilă, pe fondul avertismentului că renunțarea la platformele sale ar fi costisitoare și de durată. În Germania, serviciul de informații interne a ales recent firma franceză de inteligență artificială ChapsVision în detrimentul Palantir, după ce ministrul Digitalizării, Karsten Wildberger, a cerut „imperativ” o alternativă europeană. CEO-ul Palantir, Alex Karp, a reacționat spunând că nu înțelege „cum își imaginează Germania că își poate permite acest lux”. „Suveranitate” înseamnă, realist, controlul datelor Vandier mută presiunea către companiile și guvernele europene: dacă vor autonomie, trebuie să demonstreze că pot livra repede, nu „în zece ani”. „Problema Alianței este să vină cu soluții echivalente. Este o cursă. Europenii trebuie să demonstreze că sunt capabili să ofere ceva relevant în termen de câteva luni sau ani, nu în zece ani.” În viziunea sa, dezbaterea despre „suveranitate digitală” amestecă trei teme: dependența de un singur furnizor, dependența de infrastructură non-europeană și controlul asupra datelor. Ca răspuns, NATO încearcă să impună sisteme digitale deschise și interoperabile, care să poată integra tehnologii de la companii diferite. Pe termen scurt, autonomia tehnologică totală este descrisă ca nerealistă, pe fondul subfinanțării cronice, al lipsei de microcipuri, al unei infrastructuri cloud solide și al dependenței de rețele construite în afara Europei. Ținta realistă, în această logică, devine „controlul absolut asupra datelor” – inclusiv proprietatea intelectuală și decizia privind partajarea lor. „Aceasta este ceea ce eu aș defini ca fiind adevărata suveranitate digitală.” [...]
SUA vor acces la tehnologia ucraineană de dirijare a dronelor, iar negocierile se blochează în jurul proprietății intelectuale , într-un moment în care Kievul își extinde rapid producția și exporturile de sisteme antidronă, potrivit Antena 3 . Miza este una operațională și industrială: Washingtonul urmărește transferul tehnologiei de inteligență artificială folosite de ucraineni pentru dirijarea dronelor către ținte și ar vrea să achiziționeze drepturile de proprietate intelectuală necesare producerii acestor sisteme în Statele Unite. Informațiile sunt atribuite de Antena 3 unei relatări Bloomberg, preluată de Euromaidan Press. Departamentul Apărării SUA ar fi cerut testarea mai multor drone și sisteme de război electronic produse în Ucraina, în vederea unei potențiale achiziții, pe baza unor declarații ale unor surse politice din administrația americană citate de Bloomberg. Până acum, nu există un acord între Washington și Kiev. Ce anume îi interesează pe americani În discuțiile despre dronele ucrainene, interesul SUA vizează, conform materialului: sistemul de inteligență artificială pentru identificarea și lovirea țintelor; navigația independentă de GPS; canale securizate de comunicare și transmitere a datelor. Antena 3 mai notează că, la începutul lunii mai, Washingtonul ar fi trimis Kievului o scrisoare de intenție care menționează testarea dronelor și posibile contracte, dacă acestea sunt acceptate. Ambasadoarea Ucrainei în SUA, Olha Stefanișina, a confirmat că se lucrează la proiectul unui acord. „Linia roșie” a Kievului: proprietatea intelectuală și nevoile de apărare Președintele ucrainean Volodimir Zelenski condiționează relaxarea restricțiilor de export pentru aceste sisteme de armament de două elemente: protejarea drepturilor de proprietate intelectuală ale companiilor ucrainene și menținerea capacității de a livra suficiente drone pentru apărarea Ucrainei. În paralel, Ucraina își consolidează poziția comercială: Kievul a semnat deja contracte pentru sisteme de apărare antidronă cu Arabia Saudită, Qatar și Emiratele Arabe Unite și discută cu alte 20 de state, inclusiv România, potrivit aceleiași surse. Context: decalajul de producție și tensiunile politice Antena 3 indică și un contrast de capacitate industrială: Ucraina intenționează să construiască 3 milioane de drone de atac în acest an, în timp ce SUA au produs 300.000 anul trecut. Pe fond politic, oficiali ucraineni citați anonim de CBS ar fi reclamat „o lipsă de sprijin” pentru încheierea contractului din partea unor oficiali ai Pentagonului și ai Casei Albe, mai ales după declanșarea războiului din Iran. În material este menționată și o declarație a lui Donald Trump din martie, în care acesta respinge ideea că SUA ar avea nevoie de ajutorul Ucrainei în apărarea împotriva dronelor. Ce urmează rămâne incert: există discuții și o scrisoare de intenție, dar fără un acord semnat, iar condițiile legate de proprietatea intelectuală și de prioritățile de apărare ale Ucrainei pot întârzia sau limita un eventual transfer de tehnologie. [...]
