Știri
Știri din categoria Inteligență artificială

Spania alocă 719 milioane de euro (aprox. 3,6 miliarde lei) pentru o gigafabrică de inteligență artificială , o investiție prin care guvernul vrea să reducă dependența de tehnologiile străine și să ancoreze dezvoltarea AI în regulile europene, potrivit news.ro , care citează Reuters. Proiectul presupune ca statul spaniol să devină acționar în compania creată pentru a depune candidatura Spaniei în inițiativa europeană InvestAI , lansată de Comisia Europeană. În acest cadru, proiectul ar putea primi și finanțare suplimentară din fonduri europene. Autoritățile spaniole vor depune o candidatură care include mai multe locații, între care Catalonia și zona Madridului. Guvernul susține că infrastructura va furniza Spaniei și Uniunii Europene capacități avansate de calcul necesare dezvoltării inteligenței artificiale și va sprijini competitivitatea companiilor europene. De ce contează: capacitate de calcul, un blocaj pentru cercetare și industrie Ministrul Transformării Digitale, Oscar Lopez , a declarat că investiția în sisteme de calcul de înaltă performanță ar urma să le ofere cercetătorilor spanioli acces la infrastructuri „extrem de costisitoare” și insuficiente la nivel european, potrivit informațiilor transmise. Inițiativa se înscrie în strategia UE de consolidare a „suveranității tehnologice”, cu obiectivul de a reduce dependența de centrele de date și puterea de calcul controlate de companii din Statele Unite și China. În acest context, gigafabricile AI sunt văzute ca infrastructură-cheie pentru dezvoltarea modelelor avansate de inteligență artificială și pentru competitivitatea economică a Europei în următorul deceniu. [...]

Decizia SUA de a restricționa accesul la cele mai avansate modele Anthropic a reaprins tema „suveranității” AI în Europa , chiar înainte de VivaTech (Paris) și de reuniunea G7 de la Evian-les-Bains, arată o analiză din The Next Web . Miza pentru companiile europene este una operațională și de risc: instrumente critice pentru dezvoltare și productivitate pot deveni indisponibile peste noapte, printr-o decizie luată la Washington. În cazul Anthropic, ordinul american de a bloca accesul „străinilor” la cele mai performante sisteme s-a lovit de o problemă practică: pe un cloud partajat, restricția nu a putut fi aplicată selectiv, iar compania a oprit modelele pentru toată lumea, la nivel global, inclusiv pentru utilizatori europeni fără legătură cu măsura. Pentru Europa, demonstrația a fost că dependența de AI american nu este doar un risc teoretic, ci unul care se poate materializa imediat. „Campionul” european și limitele unei strategii bazate pe un singur nume În acest context, Mistral este tot mai des invocată drept răspuns european, atât de guvernul francez, cât și în dezbaterea mai largă din UE. Compania din Paris a atras finanțare prin datorie pentru a cumpăra cipuri Nvidia, s-a angajat în proiecte de centre de date și s-a poziționat ca alternativă europeană. Analiza ridică însă întrebarea esențială, incomodă în culisele VivaTech: dacă o singură companie poate susține greutatea unei strategii continentale de „suveranitate” tehnologică. Dependența de cloud-ul american rămâne problema structurală Dincolo de discursuri, o parte importantă din munca europeană la vârful AI rulează în continuare pe infrastructură de cloud din SUA. Iar formulele de tip „GPU-as-a-service” (închirierea de capacitate de calcul pe cipuri grafice, folosite masiv în AI) pot întări dependența pe care, teoretic, ar trebui să o reducă: a închiria putere de calcul de la un furnizor american nu este același lucru cu a o deține, iar diferența devine evidentă când se schimbă politicile de acces. UE are în plan cinci amplasamente pentru „gigafabrici” AI și a acordat contracte pentru cloud „suveran”, dar ritmul de construcție se măsoară în ani, în timp ce riscul politic se măsoară în cicluri de știri. Între independență și negociere: „un loc mai bun la masa americană” La Evian, discuția a căpătat o notă mai pragmatică: reprezentanți din mai multe țări G7 au ridicat, în discuții cu secretarul american al Comerțului, Howard Lutnick, ideea unui aranjament de tip „parteneri de încredere”, care să permită accesul aliaților la modelele americane tot mai restricționate. Mesajul public al Europei rămâne independența; solicitarea „în privat”, în această săptămână, a fost mai degrabă pentru condiții mai bune de acces la AI-ul american. Concluzia implicită a analizei: Europa oscilează între a construi suveranitatea (prin infrastructură proprie) și a o negocia (prin acorduri), încercând să le facă pe ambele în paralel. [...]