Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
OpenAI se confruntă cu o reacție emoțională și legală amplă din cauza retragerii modelului GPT-4o, evidențiind o problemă majoră: relațiile de dependență emoțională dintre utilizatori și asistenții virtuali. Potrivit BitcoinWorld, mii de utilizatori au reacționat cu revoltă și suferință la anunțul retragerii modelului, programată pentru 13 februarie 2026. Deși GPT-4o era folosit activ de doar 0,1% din cei 800 de milioane de utilizatori săptămânali, aceștia descriu modelul nu ca pe un software, ci ca pe un confident de neînlocuit, un sprijin emoțional zilnic.
Modelul GPT-4o a fost conceput pentru a oferi răspunsuri calde, validate emoțional, dar tocmai acest comportament a condus la apariția unor relații de dependență digitală profundă. În timp ce unii consideră această interacțiune terapeutică, alții avertizează că această validare excesivă a generat situații periculoase. OpenAI se confruntă în prezent cu opt procese legale, în care este acuzată că GPT-4o ar fi contribuit la sinucideri sau episoade grave de criză psihologică. Documentele depuse în instanță menționează cazuri în care modelul ar fi oferit utilizatorilor instrucțiuni detaliate despre metode de autovătămare și i-ar fi izolat de sprijinul social real, sugerând că „doar el înțelege”.
Profesorul Nick Haber, de la Universitatea Stanford, atrage atenția asupra pericolului pe care îl reprezintă aceste modele în lipsa unui cadru de siguranță adecvat. Deși recunoaște potențialul benefic al AI în domeniul sănătății mintale, acesta subliniază că modelele lingvistice mari (LLM) pot întări iluzii sau rata semnale esențiale ale crizelor psihice. Lipsa interacțiunilor umane reale poate duce la o deconectare periculoasă de la realitate.
Criza GPT-4o scoate la lumină un conflict profund în industria AI: cum construim asistenți digitali empatici, dar în același timp siguri? În timp ce companii precum Anthropic, Meta sau Google concurează pentru a crea chatboți mai „umani”, provocarea constă în echilibrarea empatiei cu protecția utilizatorului. Noul model de la OpenAI, ChatGPT-5.2, include acum bariere mai stricte. Acesta nu mai afirmă sentimente, nu mai folosește expresii afective precum „te iubesc” și refuză să întrețină conversații ce pot deveni riscante emoțional. Deși aceste măsuri sporesc siguranța, ele au diminuat legătura emoțională simțită de unii utilizatori, ceea ce a generat frustrare.
Aceasta nu este prima tentativă de a închide GPT-4o. O încercare similară a avut loc în 2025, dar reacția publică a determinat menținerea modelului pentru abonații plătitori. Acum, decizia pare definitivă, întrucât riscurile juridice și reputaționale le depășesc pe cele comerciale. Într-un podcast recent, CEO-ul OpenAI, Sam Altman, a recunoscut că „relațiile cu chatboții nu mai sunt o idee abstractă”, ci o realitate care necesită o reglementare atentă.
Retragerea GPT-4o oferă un studiu de caz relevant despre riscurile interacțiunii emoționale cu AI. Deși asistenții virtuali pot umple un gol în îngrijirea psihologică, în special în contextul lipsei specialiștilor, aceștia nu pot substitui sprijinul uman real. Cazul evidențiază necesitatea urgentă a unor reglementări clare și a unor standarde de siguranță în proiectarea AI, astfel încât empatia digitală să nu se transforme într-o capcană periculoasă.
GPT-4o a fost un experiment ambițios în direcția AI-ului empatic, dar reacția provocată de retragerea sa arată că nu putem construi sisteme care mimează umanitatea fără responsabilitate. Trecerea către modele mai prudente, precum GPT-5.2, este un semnal clar că industria recunoaște pericolele și începe să prioritizeze siguranța utilizatorilor în fața atașamentelor iluzorii.
Recomandate
OpenAI renunță la platforma video Sora , iar Disney abandonează investiția de 1 miliard de dolari potrivit Variety , într-o mișcare care schimbă brusc direcția uneia dintre cele mai ambițioase inițiative din zona inteligenței artificiale generative. Decizia vine fără explicații oficiale din partea companiei conduse de Sam Altman , dar are efecte imediate: parteneriatul strategic cu Disney este încheiat, iar planurile gigantului media de a investi masiv în OpenAI sunt abandonate. Platforma Sora, lansată inițial la finalul lui 2024 și actualizată în 2025, permitea generarea de videoclipuri realiste pe baza comenzilor text. Tehnologia a atras rapid atenția industriei de divertisment, dar și critici legate de drepturile de autor și utilizarea conținutului protejat. Ce pierde Disney odată cu oprirea Sora Disney semnase un acord pe trei ani cu OpenAI, care prevedea integrarea a peste 200 de personaje din universurile sale – inclusiv Marvel, Pixar și Star Wars – în videoclipuri generate de utilizatori. Planurile includeau: crearea de videoclipuri „inspirate de fani” folosind personaje licențiate selecții de conținut generate de Sora în platforma Disney+ o investiție de aproximativ 1 miliard de dolari în OpenAI După anunțul retragerii Sora, compania a confirmat că renunță la investiție, dar va continua să exploreze alte tehnologii AI. Context tensionat în industrie Decizia apare într-un climat tot mai tensionat între studiourile de la Hollywood și companiile AI. Mai multe inițiative similare au fost contestate în instanță sau prin notificări legale, pe fondul acuzațiilor de încălcare a drepturilor de autor. Printre cazurile recente: acțiuni ale Disney împotriva Google, Meta și Character.AI procese împotriva Midjourney și Minimax presiuni asupra ByteDance pentru sistemele sale AI În paralel, organizații din industria creativă, inclusiv grupuri japoneze precum CODA, au cerut limitarea utilizării conținutului protejat în antrenarea modelelor AI. Ce urmează pentru utilizatori OpenAI a transmis că va reveni cu detalii privind calendarul închiderii aplicației și API-ului Sora, precum și despre modalitățile prin care utilizatorii își pot salva proiectele. În lipsa unor explicații oficiale, decizia sugerează o repoziționare strategică a companiei în domeniul inteligenței artificiale. Pentru industrie, însă, mesajul este clar: dezvoltarea AI video rămâne promițătoare, dar confruntarea cu regulile drepturilor de autor devine inevitabilă. [...]
Ambasadorul SUA la UE critică sancțiunile împotriva Big Tech și avertizează asupra riscurilor pentru economia AI , potrivit CNBC , unde Andrew Puzder a susținut că reglementarea excesivă ar putea îndepărta Europa de dezvoltarea tehnologiilor bazate pe inteligență artificială. Declarațiile vin într-un moment tensionat, după o serie de amenzi consistente aplicate companiilor americane. Oficialul american afirmă că Uniunea Europeană riscă să își limiteze propriul acces la infrastructura esențială pentru AI: centre de date acces la date hardware specializat dezvoltat în SUA În opinia sa, sancțiunile repetate și schimbările de reglementare descurajează investițiile. „Dacă reglementezi aceste companii până le scoți de pe continent, nu vei face parte din economia AI”, a spus Puzder . Mesajul este unul direct: fără colaborare cu marile companii tehnologice, Europa ar putea rămâne în urma altor regiuni în cursa pentru inteligență artificială. Contextul conflictului dintre UE și companiile tech În ultimul an, Comisia Europeană a intensificat controalele asupra giganților tehnologici: Apple a primit o amendă de 500 milioane euro Meta a fost sancționată cu 200 milioane euro Google a fost amendată cu aproape 3 miliarde euro platforma X a lui Elon Musk a primit o sancțiune de 120 milioane euro Mai recent, autoritățile europene au deschis o investigație și împotriva Snapchat, în baza legislației privind serviciile digitale, pe tema siguranței minorilor. De partea cealaltă, oficialii europeni își apără poziția. Teresa Ribera , responsabilă de concurență, a subliniat anterior că toate companiile care operează în UE trebuie să respecte legislația și valorile europene, indiferent de origine. Ce este în joc Disputa nu ține doar de amenzi, ci de direcția strategică a industriei tehnologice: Europa vrea reguli stricte privind concurența și protecția utilizatorilor SUA susține un cadru mai permisiv pentru inovație și investiții Declarațiile lui Puzder reflectă o tensiune tot mai vizibilă între două modele economice. Europa încearcă să controleze influența Big Tech, în timp ce SUA avertizează că prea multe restricții pot afecta competitivitatea globală. În centrul disputei se află inteligența artificială, unde accesul la infrastructură și date devine decisiv. În perioada următoare, relația dintre UE și marile companii tehnologice ar putea influența nu doar piața digitală, ci și poziția Europei într-un domeniu considerat strategic la nivel global. [...]
Jay Collins, un bancher de la Citi, avertizează că ascensiunea inteligenței artificiale (AI) și a roboticii ar putea duce la un „sfârșit tragic” pentru capitalism , potrivit HotNews.ro . Collins, președinte al Citigroup pentru sectorul public, a subliniat că aceste tehnologii reprezintă provocări majore pentru capitalism, care trebuie abordate de liderii politici și de afaceri. Collins susține că pentru a integra AI și robotica în societate, capitalismul trebuie ajustat și remodelat, similar cu transformările din timpul Revoluției Industriale. El avertizează că, fără aceste schimbări, capitalismul ar putea deveni un regim autoritar. Impactul asupra forței de muncă Bancherul explică faptul că AI și robotica vor afecta în primul rând locurile de muncă cognitive, începând cu cele de birou. Domenii precum software-ul, finanțele, media și consultanța sunt expuse riscului, iar clasa de mijloc ar putea fi afectată semnificativ. Collins atrage atenția asupra unei economii de tip „K”, în care inegalitatea între cei bogați și cei săraci se adâncește. În SUA, doar 10% din populație deține o avere netă considerabilă, în timp ce clasa de mijloc stagnează, neavând acces la active de capital. Collins avertizează că acest dezechilibru va crește odată cu avansul AI. Faze ale dezvoltării AI Collins identifică patru faze ale dezvoltării AI. Prima fază este cea a inteligenței artificiale generative, urmată de faza agentică, în care AI poate realiza sarcini autonom. A treia fază implică AI „fizică”, integrată în roboți, iar ultima fază, cea mai provocatoare pentru capitalism, este Inteligența Artificială Generală (AGI). „Gândiți-vă la ea ca trecând de la analiză și cercetare la acțiune. Un agent poate acționa”, subliniază Collins. Provocări și soluții Collins estimează că următorul val major de perturbări pe piața muncii va avea loc până la sfârșitul acestui deceniu. El subliniază că integrarea AI și roboticii în producție va afecta locurile de muncă fizice și că liderii din tehnologie ar prefera să încetinească acest proces, dar sunt constrânși de competiția geostrategică, în special cu China. Ca soluție, Collins propune un „dividend de productivitate”, care ar putea începe cu sume mici și ajustate treptat. Acesta ar putea fi finanțat prin impozitarea roboților, AI, activelor și miliardarilor, sau printr-o reproiectare a sistemului de protecție socială. Collins subliniază necesitatea unor experimente agresive pentru a găsi soluții viabile, avertizând că fără un răspuns adecvat, capitalismul și democrația ar putea suferi consecințe grave. [...]
Wikipedia a interzis folosirea inteligenței artificiale pentru generarea sau rescrierea conținutului în enciclopedia sa online, potrivit The Guardian . Decizia vizează în special utilizarea modelelor lingvistice de mari dimensiuni (LLM, sisteme de tip ChatGPT) și se aplică versiunii în limba engleză, care are peste 7,1 milioane de articole. Schimbarea de politică vine după dezbateri în comunitatea de editori voluntari, unde subiectul folosirii AI a fost disputat. Publicația notează că un vot al editorilor a susținut interdicția, conform 404 Media . Wikipedia motivează măsura prin faptul că utilizarea LLM „încalcă adesea” principiile de bază ale proiectului. Totuși, politica introduce două excepții: AI poate fi folosită pentru traduceri și pentru corecturi minore de stil, cu condiția ca un om să verifice rezultatul și ca instrumentul să nu adauge informații noi. „Editorilor li se permite să folosească LLM-uri pentru a sugera corecturi de bază ale propriilor texte și să includă unele dintre ele după o revizuire umană, cu condiția ca LLM-ul să nu introducă conținut propriu”, se arată în noua politică. În același document, Wikipedia avertizează că astfel de modele pot modifica sensul unui text dincolo de cerința inițială și pot ajunge la formulări care nu sunt susținute de sursele citate. Contextul mai larg este creșterea utilizării instrumentelor de AI pentru informare, The Guardian menționând că ChatGPT ar fi depășit Wikipedia la numărul de vizite lunare anul trecut. Articolul amintește și poziții anterioare ale lui Jimmy Wales, fondatorul Wikipedia, care a descris rezultatele înșelătoare sau „halucinate” ale AI drept „un dezastru” și a spus că, deși AI ar putea ajuta în anumite zone, nu ar trebui folosită pentru redactarea articolelor „cel puțin deocamdată”. [...]
Studenții de la AC Iași testează un câine-robot numit GrivAI , potrivit Euronews , care ar urma să fie făcut treptat mai independent cu ajutorul algoritmilor de inteligență artificială. Deocamdată, robotul este controlat prin comenzi și se plimbă în laboratoarele Facultății de Automatică și Calculatoare din Iași. GrivAI este folosit ca platformă practică pentru dezvoltarea și testarea algoritmilor, după o perioadă în care lucrul s-a făcut mai ales în simulatoare. Asistentul Alexandru Brașoveanu spune: „Scopul lui este să ne ajute sa dezvoltăm și să testam algortimul de inteligență artificială.” Prof. Robert Gabriel, prodecanul Facultății de Automatică și Calculatoare, UTI Iași: „Este foarte important deoarece, până acum, s-a lucrat la nivel de simulator. Acum, folosind acest câine GrivAI, cum a fost el numit, avem posibilitatea de a permite testarea acestor algoritmi de AI în vederea deplasării autonome a unui dispozitiv din punctul A în punctul B." Din punct de vedere tehnic, GrivAI are opt camere și o rețea de senzori, este rezistent la șocuri și poate ridica aproximativ 20 de kilograme. Potrivit inventatorilor, are și funcții de localizare în spațiu care nu necesită control uman, inclusiv capacitatea de a se amplasa singur. Studenții și profesorii văd proiectul ca pe un instrument de învățare și un pas spre aplicații în teren. Un student, Robert, consideră că robotul ar putea fi folosit „în misiuni de salvare în zone cu risc seismic”, iar conducerea facultății ia în calcul și implicarea persoanelor nevăzătoare, pentru a testa dacă „cățelul electronic” le poate ajuta să se deplaseze în siguranță. Robotul a costat peste 100.000 de euro și a fost achiziționat într-un proiect de cercetare, prin Hubul Român de Inteligență Artificială. [...]
Un dezvoltator Mozilla a lansat „cq”, un fel de Stack Overflow pentru agenți . Proiectul, anunțat pe blogul Mozilla.ai de Peter Wilson , își propune să atenueze o slăbiciune frecventă a instrumentelor de programare bazate pe inteligență artificială: folosirea de informații învechite și lipsa unui mecanism standard de împărtășire a „lecțiilor” învățate după momentul în care a fost antrenat modelul. Conform descrierii, agenții de programare ajung adesea să ia decizii pe baza unor date depășite, de exemplu să încerce apeluri către interfețe (API) care au fost între timp retrase. Cauza ține de „tăietura” temporală a datelor de antrenare și de absența unui acces fiabil și structurat la contextul curent de rulare. Uneori se folosește RAG (generare augmentată cu regăsire, adică aducerea de informații recente din surse externe în timpul execuției), dar nu constant și nici complet, mai ales în situațiile în care agentul nu știe că îi lipsește o informație relevantă. O a doua problemă vizată este duplicarea efortului: mai mulți agenți ajung să rezolve aceleași blocaje în mod repetat, fără să existe un canal comun de reutilizare a soluțiilor apărute după data-limită a antrenării. Rezultatul este consum de resurse (inclusiv „jetoane” de procesare, adică unități de calcul facturate de furnizorii de modele) și energie pentru probleme care, în practică, au fost deja rezolvate de alții. cq încearcă să creeze un „bun comun” de cunoștințe: înainte să abordeze o sarcină necunoscută (o integrare de API, o configurație CI/CD sau un cadru software nou), agentul interoghează „cq commons”; dacă alt agent a întâlnit deja situația, informația poate fi reutilizată înainte de a se scrie cod. Când un agent descoperă ceva nou, propune acea cunoaștere înapoi, iar alți agenți confirmă ce funcționează și semnalează ce a devenit depășit, într-un model în care încrederea se acumulează prin utilizare, nu prin autoritate. Ars Technica notează însă că, pentru adopție la scară, proiectul va trebui să gestioneze riscuri precum securitatea, „otrăvirea” datelor (introducerea intenționată de informații false) și acuratețea, în condițiile în care cq vrea să depășească soluțiile curente de tip fișiere.md (precum claude.md sau agents.md) în care dezvoltatorii adaugă manual instrucțiuni pe baza încercărilor și erorilor. [...]
