Știri
Știri din categoria Inteligență artificială

OpenAI a anunțat că va retrage din nou modelul GPT-4o din ChatGPT, acesta urmând să dispară din selectorul de modele pe 13 februarie. Această decizie vine după ce modelul a fost anterior retras și reintrodus în urma plângerilor utilizatorilor. De această dată, OpenAI își dorește să încurajeze utilizatorii să adopte modelele mai noi, precum GPT-5.1 și GPT-5.2.
OpenAI a justificat retragerea modelului prin faptul că doar „0,1%” dintre utilizatori mai folosesc GPT-4o zilnic. Totuși, această statistică a fost contestată de fanii modelului pe platforma Reddit, unde utilizatorii au amenințat cu anularea abonamentelor. Aceștia au pus la îndoială validitatea datelor, sugerând că utilizatorii sunt redirecționați automat către versiuni mai noi, cum ar fi GPT-5.2.
„Știm că pierderea accesului la GPT-4o va fi frustrantă pentru unii utilizatori și nu am luat această decizie cu ușurință”, a declarat OpenAI în postarea sa oficială.
Retragerea GPT-4o face parte dintr-o strategie mai amplă a OpenAI de a se concentra pe îmbunătățirea modelelor utilizate de majoritatea utilizatorilor. Compania a menționat că a luat în considerare feedback-ul utilizatorilor în dezvoltarea noilor modele, încercând să păstreze caracteristicile apreciate ale GPT-4o, cum ar fi stilul conversațional și căldura acestuia.
Cu toate acestea, unii utilizatori sunt nemulțumiți de înlocuitorul GPT-5, pe care l-au descris ca fiind „un dezastru nemăsurat” și au acuzat OpenAI de „cea mai mare înșelătorie din istoria inteligenței artificiale”. Ei au criticat noul model pentru tonul său mai concis și mai puțin prietenos.
În ciuda nemulțumirilor, OpenAI a reconfigurat funcția de personalizare în GPT-5.1, oferind utilizatorilor opțiuni variate de interacțiune, de la răspunsuri mai profesionale la cele mai prietenoase. Totuși, fanii dedicați ai GPT-4o continuă să își exprime dezamăgirea și să solicite o opțiune de mod „legacy” pentru a păstra modelul preferat. Rămâne de văzut dacă OpenAI va răspunde din nou la presiunea utilizatorilor.
Recomandate

Wikipedia a interzis folosirea inteligenței artificiale pentru generarea sau rescrierea conținutului în enciclopedia sa online, potrivit The Guardian . Decizia vizează în special utilizarea modelelor lingvistice de mari dimensiuni (LLM, sisteme de tip ChatGPT) și se aplică versiunii în limba engleză, care are peste 7,1 milioane de articole. Schimbarea de politică vine după dezbateri în comunitatea de editori voluntari, unde subiectul folosirii AI a fost disputat. Publicația notează că un vot al editorilor a susținut interdicția, conform 404 Media . Wikipedia motivează măsura prin faptul că utilizarea LLM „încalcă adesea” principiile de bază ale proiectului. Totuși, politica introduce două excepții: AI poate fi folosită pentru traduceri și pentru corecturi minore de stil, cu condiția ca un om să verifice rezultatul și ca instrumentul să nu adauge informații noi. „Editorilor li se permite să folosească LLM-uri pentru a sugera corecturi de bază ale propriilor texte și să includă unele dintre ele după o revizuire umană, cu condiția ca LLM-ul să nu introducă conținut propriu”, se arată în noua politică. În același document, Wikipedia avertizează că astfel de modele pot modifica sensul unui text dincolo de cerința inițială și pot ajunge la formulări care nu sunt susținute de sursele citate. Contextul mai larg este creșterea utilizării instrumentelor de AI pentru informare, The Guardian menționând că ChatGPT ar fi depășit Wikipedia la numărul de vizite lunare anul trecut. Articolul amintește și poziții anterioare ale lui Jimmy Wales, fondatorul Wikipedia, care a descris rezultatele înșelătoare sau „halucinate” ale AI drept „un dezastru” și a spus că, deși AI ar putea ajuta în anumite zone, nu ar trebui folosită pentru redactarea articolelor „cel puțin deocamdată”. [...]

Google a început să permită importul de conversații și „memorie” în Gemini din alte aplicații de inteligență artificială, potrivit 9to5Google . Funcția apare odată cu lansarea Gemini 3.1 Flash Live și vizează mutarea contextului din servicii precum ChatGPT și Claude în ecosistemul Gemini. Opțiunea poate fi accesată din interfața Gemini, din meniul „Settings & help” (pictograma rotiță) din colțul stânga-jos, unde apare „Import memory to Gemini”. Utilizatorii sunt trimiși la pagina gemini.google.com/import, care oferă două variante: import de conversații și import de „memorie” (un rezumat structurat al informațiilor despre utilizator). Pentru „Import chats”, utilizatorul exportă datele dintr-o altă aplicație și încarcă în Gemini un fișier.zip de până la 5 GB. Google menționează explicit ChatGPT și Claude și spune că pot fi încărcate până la 5 fișiere.zip pe zi. Pașii indicați pentru export sunt: ChatGPT : numele de utilizator (stânga-jos) → Settings → Data controls → „Export data” → Export → Confirm Export Claude : numele de utilizator (stânga-jos) → Settings → Privacy → „Export data” → Export → selectarea intervalului de date → Export Linkul de descărcare pentru export este trimis pe e-mailul asociat contului de pe platforma respectivă, notează publicația. Conversațiile importate apar în panoul lateral obișnuit din Gemini, dar sunt diferențiate printr-o pictogramă de import. Ele pot fi căutate și șterse individual, iar pentru ștergerea în masă utilizatorul trebuie să găsească intrarea de import și să apese „Delete”, ceea ce elimină toate conversațiile aduse prin acel fișier.zip. Dacă același fișier.zip este încărcat din nou, Gemini adaugă conversațiile noi și suprascrie conversațiile importate anterior. Separat, „Import memory” funcționează prin copierea într-o altă aplicație de chat a unui îndemn (prompt) furnizat de Google, care cere un rezumat al conversațiilor anterioare fără pronume la persoana întâi și a doua, pe categorii precum demografie, interese, relații, evenimente/proiecte și instrucțiuni. Rezultatul este apoi lipit în Gemini. Importul nu este disponibil în prezent în Spațiul Economic European, Elveția sau Regatul Unit, mai arată sursa. [...]

OpenAI renunță la platforma video Sora , iar Disney abandonează investiția de 1 miliard de dolari potrivit Variety , într-o mișcare care schimbă brusc direcția uneia dintre cele mai ambițioase inițiative din zona inteligenței artificiale generative. Decizia vine fără explicații oficiale din partea companiei conduse de Sam Altman , dar are efecte imediate: parteneriatul strategic cu Disney este încheiat, iar planurile gigantului media de a investi masiv în OpenAI sunt abandonate. Platforma Sora, lansată inițial la finalul lui 2024 și actualizată în 2025, permitea generarea de videoclipuri realiste pe baza comenzilor text. Tehnologia a atras rapid atenția industriei de divertisment, dar și critici legate de drepturile de autor și utilizarea conținutului protejat. Ce pierde Disney odată cu oprirea Sora Disney semnase un acord pe trei ani cu OpenAI, care prevedea integrarea a peste 200 de personaje din universurile sale – inclusiv Marvel, Pixar și Star Wars – în videoclipuri generate de utilizatori. Planurile includeau: crearea de videoclipuri „inspirate de fani” folosind personaje licențiate selecții de conținut generate de Sora în platforma Disney+ o investiție de aproximativ 1 miliard de dolari în OpenAI După anunțul retragerii Sora, compania a confirmat că renunță la investiție, dar va continua să exploreze alte tehnologii AI. Context tensionat în industrie Decizia apare într-un climat tot mai tensionat între studiourile de la Hollywood și companiile AI. Mai multe inițiative similare au fost contestate în instanță sau prin notificări legale, pe fondul acuzațiilor de încălcare a drepturilor de autor. Printre cazurile recente: acțiuni ale Disney împotriva Google, Meta și Character.AI procese împotriva Midjourney și Minimax presiuni asupra ByteDance pentru sistemele sale AI În paralel, organizații din industria creativă, inclusiv grupuri japoneze precum CODA, au cerut limitarea utilizării conținutului protejat în antrenarea modelelor AI. Ce urmează pentru utilizatori OpenAI a transmis că va reveni cu detalii privind calendarul închiderii aplicației și API-ului Sora, precum și despre modalitățile prin care utilizatorii își pot salva proiectele. În lipsa unor explicații oficiale, decizia sugerează o repoziționare strategică a companiei în domeniul inteligenței artificiale. Pentru industrie, însă, mesajul este clar: dezvoltarea AI video rămâne promițătoare, dar confruntarea cu regulile drepturilor de autor devine inevitabilă. [...]

Patru universități din China au cumpărat servere Super Micro cu cipuri Nvidia A100 supuse restricțiilor , potrivit Tom’s Hardware , care citează documente publice și informații atribuite Reuters. Achizițiile ar fi fost finalizate în 2025 și 2026, în pofida controalelor de export impuse de SUA pentru astfel de procesoare grafice folosite la inteligență artificială. Conform Reuters , Harbin Institute of Technology (HIT) ar fi cumpărat în iulie 2025 un sistem Super Micro care includea opt procesoare grafice Nvidia A100, iar Beihang University ar fi achiziționat în martie 2026 o stație de lucru pentru învățare automată configurată cu patru cipuri A100. Ambele instituții sunt prezentate ca având legături cu cercetarea în domeniul apărării și sunt incluse în grupul cunoscut drept „Seven Sons of National Defense”, asociat cu relații strânse cu industria de apărare a Chinei. „Nu este clar cum au reușit universitățile să cumpere aceste servere Super Micro.” Tom’s Hardware notează că Nvidia A100 este mai puțin performant decât H200, un cip pe care administrația SUA ar fi permis exportul către China la finalul lui 2025, însă cumpărătorii ar avea nevoie în continuare de licențe de export. Publicația adaugă că este puțin probabil ca instituțiile asociate Armatei Populare de Eliberare să obțină astfel de aprobări. În același context, articolul menționează arestarea a trei persoane, inclusiv a cofondatorului Super Micro Yi-Shyan „Wally” Liaw, într-un dosar de presupus contrabandă cu servere avansate pentru inteligență artificială către China, în valoare de 2,5 miliarde de dolari. Schema descrisă ar fi implicat revânzători și companii-paravan din mai multe țări din Asia de Sud-Est, precum și schimbarea numerelor de serie și emiterea de documente falsificate înainte ca echipamentele să ajungă la destinația finală. Subiectul a ajuns și pe agenda politică din SUA: senatorii Jim Banks și Elizabeth Warren ar fi cerut, printr-o scrisoare adresată secretarului Comerțului, suspendarea emiterii licențelor de export către China și intermediarii acesteia până la lămurirea situației. O astfel de decizie ar putea afecta Nvidia, în condițiile în care compania ar fi început să primească comenzi din China pentru cipurile H200 după luni de incertitudine, mai notează Tom’s Hardware. [...]

Ambasadorul SUA la UE critică sancțiunile împotriva Big Tech și avertizează asupra riscurilor pentru economia AI , potrivit CNBC , unde Andrew Puzder a susținut că reglementarea excesivă ar putea îndepărta Europa de dezvoltarea tehnologiilor bazate pe inteligență artificială. Declarațiile vin într-un moment tensionat, după o serie de amenzi consistente aplicate companiilor americane. Oficialul american afirmă că Uniunea Europeană riscă să își limiteze propriul acces la infrastructura esențială pentru AI: centre de date acces la date hardware specializat dezvoltat în SUA În opinia sa, sancțiunile repetate și schimbările de reglementare descurajează investițiile. „Dacă reglementezi aceste companii până le scoți de pe continent, nu vei face parte din economia AI”, a spus Puzder . Mesajul este unul direct: fără colaborare cu marile companii tehnologice, Europa ar putea rămâne în urma altor regiuni în cursa pentru inteligență artificială. Contextul conflictului dintre UE și companiile tech În ultimul an, Comisia Europeană a intensificat controalele asupra giganților tehnologici: Apple a primit o amendă de 500 milioane euro Meta a fost sancționată cu 200 milioane euro Google a fost amendată cu aproape 3 miliarde euro platforma X a lui Elon Musk a primit o sancțiune de 120 milioane euro Mai recent, autoritățile europene au deschis o investigație și împotriva Snapchat, în baza legislației privind serviciile digitale, pe tema siguranței minorilor. De partea cealaltă, oficialii europeni își apără poziția. Teresa Ribera , responsabilă de concurență, a subliniat anterior că toate companiile care operează în UE trebuie să respecte legislația și valorile europene, indiferent de origine. Ce este în joc Disputa nu ține doar de amenzi, ci de direcția strategică a industriei tehnologice: Europa vrea reguli stricte privind concurența și protecția utilizatorilor SUA susține un cadru mai permisiv pentru inovație și investiții Declarațiile lui Puzder reflectă o tensiune tot mai vizibilă între două modele economice. Europa încearcă să controleze influența Big Tech, în timp ce SUA avertizează că prea multe restricții pot afecta competitivitatea globală. În centrul disputei se află inteligența artificială, unde accesul la infrastructură și date devine decisiv. În perioada următoare, relația dintre UE și marile companii tehnologice ar putea influența nu doar piața digitală, ci și poziția Europei într-un domeniu considerat strategic la nivel global. [...]

Companii chineze au testat roboți-câini militari care operează autonom , potrivit G4Media . Sistemele ar funcționa coordonat, „ca o haită de lupi”, și ar putea lua decizii pe câmpul de luptă fără un operator uman care să le controleze permanent. Conform articolului, roboții au fost testați într-o rețea senzorială comună, ceea ce le-a permis să se coordoneze între ei și să acționeze pe baza informațiilor împărtășite în timp real. În acest cadru, deciziile ar fi fost luate fără intervenție umană constantă. G4Media relatează că, în timpul testelor, roboții au executat misiuni de recunoaștere, atac și logistică. Organizatorii au impus totuși o limitare: utilizarea forței ar necesita aprobarea operatorului. Articolul mai notează că sistemul poate funcționa împreună cu drone, într-o combinație de operațiuni „aer-sol”, adică acțiuni coordonate între platforme din aer și de la sol. Primele imagini cu „haita” de roboți au fost publicate în această săptămână . Publicația apreciază că testul indică un progres important în tehnologia autonomă și readuce în discuție implicațiile folosirii roboților militari cu inteligență artificială în conflicte. [...]