Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
OpenAI a anunțat că va retrage din nou modelul GPT-4o din ChatGPT, acesta urmând să dispară din selectorul de modele pe 13 februarie. Această decizie vine după ce modelul a fost anterior retras și reintrodus în urma plângerilor utilizatorilor. De această dată, OpenAI își dorește să încurajeze utilizatorii să adopte modelele mai noi, precum GPT-5.1 și GPT-5.2.
OpenAI a justificat retragerea modelului prin faptul că doar „0,1%” dintre utilizatori mai folosesc GPT-4o zilnic. Totuși, această statistică a fost contestată de fanii modelului pe platforma Reddit, unde utilizatorii au amenințat cu anularea abonamentelor. Aceștia au pus la îndoială validitatea datelor, sugerând că utilizatorii sunt redirecționați automat către versiuni mai noi, cum ar fi GPT-5.2.
„Știm că pierderea accesului la GPT-4o va fi frustrantă pentru unii utilizatori și nu am luat această decizie cu ușurință”, a declarat OpenAI în postarea sa oficială.
Retragerea GPT-4o face parte dintr-o strategie mai amplă a OpenAI de a se concentra pe îmbunătățirea modelelor utilizate de majoritatea utilizatorilor. Compania a menționat că a luat în considerare feedback-ul utilizatorilor în dezvoltarea noilor modele, încercând să păstreze caracteristicile apreciate ale GPT-4o, cum ar fi stilul conversațional și căldura acestuia.
Cu toate acestea, unii utilizatori sunt nemulțumiți de înlocuitorul GPT-5, pe care l-au descris ca fiind „un dezastru nemăsurat” și au acuzat OpenAI de „cea mai mare înșelătorie din istoria inteligenței artificiale”. Ei au criticat noul model pentru tonul său mai concis și mai puțin prietenos.
În ciuda nemulțumirilor, OpenAI a reconfigurat funcția de personalizare în GPT-5.1, oferind utilizatorilor opțiuni variate de interacțiune, de la răspunsuri mai profesionale la cele mai prietenoase. Totuși, fanii dedicați ai GPT-4o continuă să își exprime dezamăgirea și să solicite o opțiune de mod „legacy” pentru a păstra modelul preferat. Rămâne de văzut dacă OpenAI va răspunde din nou la presiunea utilizatorilor.
Recomandate
Microsoft își pregătește opțiuni de rezervă la OpenAI prin posibile achiziții de startup-uri AI , într-o mișcare care ar putea redesena atât strategia sa de produse, cât și poziționarea în fața regulatorilor, potrivit Reuters . Compania caută startup-uri de inteligență artificială pe care să le cumpere pentru a-și consolida accesul la talente și pentru a-și atinge obiectivul declarat de a construi un model AI de vârf până anul viitor, au spus pentru Reuters cinci persoane familiarizate cu discuțiile. Demersul vine pe fondul unei relații cu OpenAI care, deși a propulsat Microsoft în prim-planul AI și a alimentat creșterea Azure, a generat în timp tensiuni contractuale și constrângeri strategice. Reglementarea, un filtru care poate bloca tranzacțiile Un exemplu concret al riscului de reglementare: în această primăvară, Microsoft a analizat achiziția startup-ului Cursor (generare de cod), dar a renunțat din cauza unor îngrijorări interne că tranzacția nu ar trece de controlul autorităților, având în vedere deținerea GitHub Copilot , potrivit a patru surse citate de Reuters. Această prudență sugerează că, dincolo de competiția pentru tehnologie și oameni, Microsoft trebuie să-și calibreze expansiunea astfel încât să nu amplifice percepția de concentrare a puterii pe piața instrumentelor de programare asistate de AI. Ținta Inception și competiția pentru talente Microsoft poartă discuții cu Inception, un startup mic construit de o echipă de la Stanford, care lucrează la o metodă diferită de dezvoltare a modelelor lingvistice mari. Inception a fost fondată la mijlocul lui 2024, iar fondul de investiții de venture capital al Microsoft, M12, a participat la runda seed de 50 milioane de dolari (aprox. 230 milioane lei) la finalul lui 2025, potrivit sursei. Discuțiile sunt în desfășurare și nu este sigur că vor duce la o tranzacție. Inception a refuzat să comenteze. Piața este descrisă ca „încinsă”: cercetătorii AI pot obține „zeci de milioane de dolari sau mai mult” ca pachete de compensații, iar evaluările startup-urilor cresc pe fondul interesului investitorilor. Microsoft se confruntă și cu competiție pentru astfel de acorduri din partea altor giganți tehnologici, în special SpaceX, potrivit a două persoane familiarizate cu subiectul. SpaceX ar fi curtat și Inception, iar startup-ul ar fi angajat recent o bancă pentru a negocia o tranzacție, vizând un preț de peste 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei), conform unei surse. De ce contează: independența față de OpenAI, cu costuri și constrângeri Microsoft și OpenAI sunt parteneri din 2019, când Microsoft a investit 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei). Într-un document depus la autorități pe 29 aprilie, Microsoft a spus că a oferit 11,8 miliarde de dolari din totalul de 13 miliarde de dolari promise către OpenAI. În paralel, Michael Wetter, responsabil de dezvoltare corporativă la Microsoft, a declarat în instanță că firma a cheltuit peste 100 miliarde de dolari pe investițiile în OpenAI și pe costurile de infrastructură și găzduire, potrivit Reuters. În timp, contractul inițial – care oferea Microsoft acces exclusiv la tehnologia OpenAI și garanta OpenAI resurse de calcul – a fost ajustat de mai multe ori, pe fondul fricțiunilor dintre părți. Reuters notează că OpenAI a ajuns să aibă nevoi care depășeau ce putea furniza Microsoft, iar Microsoft era, contractual, limitată în a construi un „model fundamental” care să concureze direct oferta OpenAI. Un amendament din 2025 ar fi permis Microsoft să construiască „inteligență artificială generală” (o formă avansată, încă teoretică, de AI). Iar la finalul lui aprilie, cele două companii au încheiat un acord care oferă OpenAI libertatea de a construi unele produse și cu rivalii Microsoft, precum Amazon, potrivit sursei. Ce ar aduce tehnologia Inception și care sunt limitele Modelele Inception ar genera text folosind o tehnică numită „difuzie”, folosită mai des la generarea de imagini și video. Spre deosebire de modelele standard, care produc câte un „token” (unitate de text) pe rând, difuzia generează și rafinează simultan mai mulți tokeni, ceea ce poate crește semnificativ viteza. Totuși, cercetători AI citați de Reuters avertizează că difuzia poate fi imprevizibilă și nu este limpede dacă poate fi folosită pentru modele „uriașe”. În același timp, laboratoarele de vârf ar construi deja modele de circa 10 trilioane de parametri (un indicator al complexității), față de aproximativ 1 trilion în urmă cu trei ani, potrivit cercetătorilor menționați. Ce urmează Dacă Microsoft va continua pe linia achizițiilor, miza nu este doar să „cumpere” tehnologie, ci să-și securizeze rapid oameni și capabilități într-o piață în care prețurile și competiția cresc, iar reglementarea poate bloca tranzacții sensibile. În acest context, orice acord potențial – inclusiv cu Inception – rămâne condiționat atât de negocieri, cât și de riscul de control antitrust. [...]
OpenAI a ridicat pragul de demitere a CEO-ului Sam Altman , o schimbare de guvernanță care îi consolidează poziția la vârful companiei în plin proces de tranziție către o structură cu scop lucrativ, potrivit IT之家 , care citează documente depuse în dosarul intentat de Elon Musk împotriva OpenAI . Informația apare în noi documente judiciare, unde un expert al părții lui Musk susține că OpenAI a modificat „discret” statutul companiei anul trecut, astfel încât demiterea CEO-ului să devină mai dificilă decât în 2023, când consiliul de administrație l-a înlăturat temporar pe Altman. Ce s-a schimbat în regulile de guvernanță Potrivit analizei expertului, noul statut ar permite CEO-ului să rămână în funcție dacă are sprijinul a cel puțin o treime din consiliul entității cu scop lucrativ. În același timp, pentru demiterea CEO-ului ar fi necesară o „majoritate absolută” de două treimi din directorii neangajați ai PBC (public benefit corporation – companie cu scop de interes public, o formă juridică ce combină obiective comerciale cu o misiune declarată de interes public). Profesorul de drept David M. Schizer (Universitatea Columbia), citat în documente, afirmă: „Conform noului statut, pentru a-l concedia pe CEO este nevoie de acordul unei majorități absolute de două treimi a directorilor neangajați ai PBC.” Anterior, în vechea arhitectură de guvernanță, consiliul non-profit ar fi avut nevoie doar de o majoritate simplă (peste 50%) pentru a demite CEO-ul. De ce contează: lecția din criza din 2023 În 2023, patru din cei șase membri ai consiliului au votat pentru schimbarea CEO-ului, invocând faptul că Altman „nu a fost suficient de sincer” în comunicarea cu boardul, inclusiv pe subiecte legate de lansarea ChatGPT. În noua configurație descrisă în documente, Altman ar avea nevoie de sprijinul a încă doi directori pentru a rămâne CEO. OpenAI are în prezent opt membri în consiliu, dar doar șapte au drept de vot; astfel, chiar dacă patru dintre cei șapte ar vota pentru demitere, pragul necesar nu ar fi atins, conform aceleiași surse. Materialul menționează între membrii consiliului: Bret Taylor (fost co-CEO Salesforce), Adam D’Angelo (CEO Quora), Sue Desmond-Hellmann și Sam Altman. Până la momentul publicării informației, OpenAI nu a comentat, potrivit IT之家. [...]
Contra-dronele ieftine, ghidate de AI, reduc costul apărării antiaeriene : sistemul ucrainean P1-SUN , prezentat și la București, este conceput să intercepteze dronele Shahed cu un raport de cost net favorabil față de folosirea rachetelor scumpe, potrivit HotNews . În contextul atacurilor repetate cu drone kamikaze Shahed-136 (Geran 2), forțele ucrainene susțin că resping peste 90% dintre atacuri, iar o parte importantă din efort se bazează pe „contra-drone” – interceptori mai ieftini, produși rapid și folosiți în volum mare. Unul dintre aceste sisteme, P1-SUN, a fost prezentat la expoziția Black Sea Defense & Aerospace de la București (detalii despre eveniment în materialul HotNews ). De ce contează: economia interceptării Miza este costul per țintă. O dronă Shahed ar costa, în funcție de estimări, între 30.000 și 50.000 de euro, în timp ce interceptarea cu rachete Patriot (de ordinul milioanelor de euro bucata) sau chiar cu rachete lansate de avioane de vânătoare (de ordinul sutelor de mii de euro) nu este sustenabilă economic, potrivit reprezentanților companiei ucrainene citați de HotNews. În acest model, P1-SUN este prezentată drept opțiunea „cea mai ieftină” dintre cei trei principali „efectori” pe care Ucraina se bazează pentru interceptarea dronelor kamikaze, alături de dronele Sting (Wild Hornets) și sistemul american Merops, conform companiei SkyFall. Pentru context despre alți interceptori ucraineni, HotNews a mai relatat aici: HotNews . Cât costă și ce performanțe declară producătorul Reprezentanții SkyFall susțin că o dronă P1-SUN poate fi produsă „începând de la 1.000 de euro” (aprox. 5.000 lei) bucata. Variantele mai complexe – inclusiv cele ghidate prin fibră optică sau cu viteze mai mari – pot ajunge la 5.000 de euro (aprox. 25.000 lei). Pentru varianta de bază, datele prezentate includ: dimensiune: circa 50 cm; încărcătură utilă (explozivă): 700 g; viteză maximă: 310 km/h (comparată cu un monopost de Formula 1); baterie: 20.000 mAh, autonomie de 20 de minute; rază maximă: 33 km; plafon de altitudine: 9.000 m; în variante avansate, viteză de angajare a țintei de până la 450 km/h. Rolul inteligenței artificiale: ghidarea finală când legătura radio cade Elementul central, potrivit celor care o prezintă, este „sistemul AI” de la bord, care preia controlul în ultimele secunde înainte de impact. Logica operațională descrisă este că legăturile radio pot fi întrerupte de bruiaj în apropierea țintei, iar în această fază P1-SUN folosește inteligența artificială pentru a „vedea” ținta cu o cameră în infraroșu. Fluxul de utilizare descris de sursă: rețeaua de radare și senzori detectează țintele, operatorii lansează și ghidează manual contra-drona până când ținta este „în colimator”, iar la circa 500–800 de metri se activează „Target Lock”, după care drona zboară autonom până la impact, chiar dacă semnalul radio este pierdut. Ce se știe despre eficiență și ce rămâne neconfirmat Reprezentanții companiei nu oferă cifre exacte privind performanța, dar nici nu infirmă estimări publice care indică o rată de interceptare de 70–80%. „Eficiența de interceptare urca în fiecare lună, continuăm să îmbunătățim produsul și procedurile”, susțin ei. [...]
Anthropic își extinde Claude pe Mac cu un pachet de conectori și fluxuri de lucru pentru firme mici , mizând pe integrarea directă în aplicațiile uzuale de contabilitate, plăți și productivitate, potrivit 9to5Mac . Noua ofertă, numită „ Claude for Small Business ”, este descrisă de companie drept „un pachet de conectori și fluxuri de lucru gata de rulat care îl pune pe Claude în interiorul instrumentelor de care depind afacerile mici”. Soluția rulează în aplicația Claude pentru desktop, ceea ce înseamnă că utilizatorii de Mac pot folosi pachetul direct din aplicația instalată pe computer. Ce schimbă, operațional, pentru o afacere mică Miza este reducerea muncii repetitive prin conectarea asistentului AI la instrumentele deja folosite în activitatea curentă. Anthropic spune că instalarea se face printr-un „toggle” (o opțiune de activare), care „îl pune pe Claude la treabă” în aplicațiile existente. Lista de servicii menționate ca fiind integrate include: Intuit QuickBooks PayPal HubSpot Canva DocuSign Google Workspace Microsoft 365 Din aceste aplicații, Claude ar putea ajuta la sarcini precum planificarea statelor de plată, închiderea lunii, derularea unei campanii de vânzări sau urmărirea facturilor neîncasate, conform descrierii Anthropic. Conectori și instruire: ce mai oferă Anthropic Anthropic publică detalii despre conectorii compatibili pe pagina de soluții „Claude for Small Business” (link în material). Separat, compania pune la dispoziție și un curs gratuit de „AI fluency” (alfabetizare în utilizarea AI), destinat proprietarilor de afaceri mici: 14 lecții și „peste o oră de video”, potrivit aceleiași surse. Pentru detalii suplimentare despre pachet, Anthropic indică și o pagină dedicată de anunț (link în material). [...]
Xiaomi a publicat și a făcut open-source framework-ul OneVL pentru raționament „în spațiul latent”, mizând pe o accelerare a dezvoltării modelelor pentru conducere autonomă prin unificarea, într-o singură arhitectură, a modelelor VLA (vision-language-action, adică modele care leagă percepția vizuală și limbajul de acțiuni) și a „modelului lumii” (o reprezentare internă a mediului), potrivit IT之家 . Declarațiile îi aparțin lui Lei Jun , fondator, președinte și CEO Xiaomi, care susține că OneVL este primul din industrie care face această unificare prin inferență în spațiul latent. Miza practică a anunțului este una operațională: Xiaomi încearcă să reducă barierele de intrare pentru cercetare și implementare, punând la dispoziție atât greutățile modelului (parametrii antrenați), cât și codul de antrenare și inferență. În același timp, compania își poziționează soluția ca o alternativă mai eficientă la abordări de tip „chain-of-thought” (CoT, raționament în pași expliciți), printr-o variantă „latent CoT” (raționament comprimat în reprezentări interne, fără pași textualizați). Ce susține Xiaomi că aduce OneVL Conform descrierii din material, OneVL urmărește să combine mai multe direcții tehnice într-un singur cadru: unificarea VLA, a „modelului lumii” și a inferenței în spațiul latent; creșterea vitezei și a preciziei, pe baza unei capacități de raționament pe care Xiaomi o compară cu cea a unui „XLA model” (termen folosit în textul sursă, fără detalii suplimentare în articol); performanțe care, potrivit afirmațiilor companiei, depășesc „CoT explicit” la precizie și se aliniază ca viteză cu predicția de tip „doar răspunsul” („only-answer”). Lei Jun mai afirmă că OneVL „ridică plafonul” performanței pentru metodele de raționament latent pe mai multe benchmark-uri uzuale de inferență și planificare, fără ca articolul să includă valori numerice sau numele acelor teste. Ce a fost publicat: raport tehnic, pagină de proiect, cod Xiaomi a publicat resursele asociate proiectului, inclusiv documentație și cod: raport tehnic: https://arxiv.org/abs/2604.18486 pagina proiectului: https://xiaomi-embodied-intelligence.github.io/OneVL cod open-source: https://github.com/xiaomi-research/onevl În mesajul citat de IT之家 , Lei Jun spune că invită dezvoltatori și cercetători din întreaga lume să exploreze „mai multe posibilități” pentru modelele mari dedicate conducerii autonome, în contextul în care compania a ales să publice integral modelul și instrumentele de lucru. [...]
Apple s-a alăturat Google în contestarea măsurilor UE care ar forța Android să se deschidă mai mult către servicii rivale de inteligență artificială , avertizând că propunerile Comisiei Europene pot crea riscuri de „confidențialitate, securitate și siguranță”, potrivit 9to5Mac . Miza este una de reglementare: Comisia Europeană a propus luna trecută un set de măsuri pentru a ajuta Google să se conformeze Digital Markets Act (DMA) – regulamentul UE care impune obligații platformelor digitale considerate „gatekeeperi” (controlori de acces). Printre propuneri se află modificări care ar oferi serviciilor AI concurente acces mai bun la anumite capabilități din Android, astfel încât acestea să poată interacționa cu aplicațiile instalate pentru sarcini precum trimiterea de e-mailuri, comandarea de mâncare sau partajarea de fotografii. Ce contestă Apple și de ce contează Apple a transmis Comisiei Europene un punct de vedere critic față de aceste măsuri, susținând că, dacă vor fi confirmate, ar genera „riscuri profunde” pentru confidențialitatea utilizatorilor, securitate și siguranță, dar și pentru „integritatea și performanța” dispozitivelor, conform Reuters , citată de publicație. În argumentația citată, Apple leagă riscurile de specificul sistemelor AI, pe care le descrie ca fiind într-o evoluție rapidă, cu „capabilități, comportamente și vectori de amenințare” încă imprevizibili. „Măsurile propuse ridică preocupări urgente și serioase. Dacă vor fi confirmate, ar crea riscuri profunde pentru confidențialitatea, securitatea și siguranța utilizatorilor, precum și pentru integritatea și performanța dispozitivului”, a transmis Apple în documentul depus. „Aceste riscuri sunt deosebit de acute în contextul sistemelor AI aflate într-o evoluție rapidă, ale căror capabilități, comportamente și vectori de amenințare rămân imprevizibili”, a mai spus compania. Apple ar fi susținut, de asemenea, că Executivul european încearcă să reproiecteze Android pe baza a „mai puțin de trei luni de muncă”, înlocuind decizii luate de inginerii Google de-a lungul anilor de dezvoltare a sistemului de operare, potrivit aceleiași relatări. Context: ce a propus Comisia și care este calendarul Propunerile Comisiei urmăresc, potrivit comisarului european pentru concurență Teresa Ribera, să ofere „mai multă alegere” utilizatorilor Android în privința serviciilor AI pe care le folosesc și le integrează în telefon. Google a criticat inițiativa ca fiind o „intervenție nejustificată” care ar submina „protecții critice de confidențialitate și securitate” pentru utilizatorii europeni, conform unei relatări anterioare Reuters . Comisia Europeană a acordat terților termen până la 13 mai pentru a trimite feedback, iar decizia finală este așteptată în iulie, când instituția ar urma să stabilească dacă planul Google este conform cu DMA. Pentru context despre regulament, publicația are și un ghid dedicat: DMA . [...]
