Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
OpenAI a ridicat pragul de demitere a CEO-ului Sam Altman, o schimbare de guvernanță care îi consolidează poziția la vârful companiei în plin proces de tranziție către o structură cu scop lucrativ, potrivit IT之家, care citează documente depuse în dosarul intentat de Elon Musk împotriva OpenAI.
Informația apare în noi documente judiciare, unde un expert al părții lui Musk susține că OpenAI a modificat „discret” statutul companiei anul trecut, astfel încât demiterea CEO-ului să devină mai dificilă decât în 2023, când consiliul de administrație l-a înlăturat temporar pe Altman.
Potrivit analizei expertului, noul statut ar permite CEO-ului să rămână în funcție dacă are sprijinul a cel puțin o treime din consiliul entității cu scop lucrativ. În același timp, pentru demiterea CEO-ului ar fi necesară o „majoritate absolută” de două treimi din directorii neangajați ai PBC (public benefit corporation – companie cu scop de interes public, o formă juridică ce combină obiective comerciale cu o misiune declarată de interes public).
Profesorul de drept David M. Schizer (Universitatea Columbia), citat în documente, afirmă:
„Conform noului statut, pentru a-l concedia pe CEO este nevoie de acordul unei majorități absolute de două treimi a directorilor neangajați ai PBC.”
Anterior, în vechea arhitectură de guvernanță, consiliul non-profit ar fi avut nevoie doar de o majoritate simplă (peste 50%) pentru a demite CEO-ul.
În 2023, patru din cei șase membri ai consiliului au votat pentru schimbarea CEO-ului, invocând faptul că Altman „nu a fost suficient de sincer” în comunicarea cu boardul, inclusiv pe subiecte legate de lansarea ChatGPT.
În noua configurație descrisă în documente, Altman ar avea nevoie de sprijinul a încă doi directori pentru a rămâne CEO. OpenAI are în prezent opt membri în consiliu, dar doar șapte au drept de vot; astfel, chiar dacă patru dintre cei șapte ar vota pentru demitere, pragul necesar nu ar fi atins, conform aceleiași surse.
Materialul menționează între membrii consiliului: Bret Taylor (fost co-CEO Salesforce), Adam D’Angelo (CEO Quora), Sue Desmond-Hellmann și Sam Altman.
Până la momentul publicării informației, OpenAI nu a comentat, potrivit IT之家.
Recomandate
Administrația Trump cere OpenAI să lanseze etapizat următorul model , într-o mișcare care ar putea institui, în practică, un filtru guvernamental asupra accesului timpuriu la modele de vârf, cu efecte directe asupra vitezei de comercializare și a competiției din piața AI, potrivit The Next Web . Sam Altman le-a spus angajaților, miercuri, că Washingtonul vrea ca următorul model să fie oferit inițial doar unui „scurt” grup de parteneri de încredere, înainte de o distribuție mai largă. În această perioadă de previzualizare, guvernul ar urma să „aprobe accesul client cu client”, conform relatării. Cine cere și de ce contează Solicitarea nu ar veni dintr-un singur birou, ci din discuții cu două structuri: Office of the National Cyber Director și Office of Science and Technology Policy . Îngrijorarea este formulată ca una de securitate cibernetică, nu de concurență sau conținut: un model suficient de capabil ar putea fi folosit abuziv, iar lansarea în trepte ar limita expunerea în fereastra inițială. Miza, dincolo de cazul OpenAI, este mecanismul: dacă „aprobarea client cu client” funcționează așa cum este descrisă, o agenție guvernamentală ar avea un rol direct în a decide cine primește acces timpuriu la un model „frontieră” (de vârf, la limita capabilităților curente). Context: o schimbare de postură a Washingtonului Episodul se înscrie într-o schimbare mai amplă de abordare, notează publicația: vine la circa două săptămâni după ce Anthropic ar fi avut cele mai capabile oferte „retrase de pe piață” în urma unei directive guvernamentale, ceea ce sugerează că autoritățile încep să influențeze proactiv calendarele de lansare ale laboratoarelor, nu doar să reacționeze după apariția produselor. În același timp, situația amintește de lansarea controlată folosită de OpenAI pentru GPT-5.4-Cyber, oferit echipelor de securitate verificate printr-un program de „Trusted Access” (acces de încredere). Impact pentru OpenAI: încetinire comercială, dar și „acoperire” politică Pentru OpenAI, o lansare etapizată poate însemna o frână în a-și pune cel mai nou model în fața clienților plătitori și a dezvoltatorilor, într-o piață în care rivalii se mișcă rapid. Contextul e cu atât mai sensibil cu cât compania a lansat recent GPT-5.5 către segmentul enterprise (companii). Pe de altă parte, implicarea explicită a guvernului poate oferi și protecție politică: dacă apar probleme, responsabilitatea nu mai cade exclusiv pe companie. Ce rămâne neclar O parte importantă a detaliilor se bazează pe relatarea lui Altman către angajați și pe informații din surse, nu pe o declarație oficială a guvernului, iar OpenAI nu a publicat termenii aranjamentului. Inclusiv numele modelului, mecanismul de aprobare „client cu client” și agențiile implicate sunt prezentate ca provenind din aceste relatări. Întrebarea-cheie, în lectura The Next Web, este dacă acest tip de „poartă” guvernamentală devine un șablon pentru lansările viitoare ale modelelor de vârf din SUA. [...]
Actualizarea „tăcută” a GPT-5.5 schimbă modul în care ChatGPT gestionează conversațiile , iar asta poate reduce efortul operațional al utilizatorilor care lucrează iterativ (mai puține reformulări și „corecții” repetate), potrivit TechRadar . OpenAI spune că ChatGPT a devenit „mai puțin literal” și „mai conversațional” după actualizarea GPT-5.5 Instant pentru toți utilizatorii, cu scopul de a face interacțiunea mai ușoară, nu neapărat modelul „dramatic mai inteligent”. Ce se schimbă, concret, în utilizarea prin text Conform descrierii OpenAI, modelul ar trebui să: deducă mai bine ce vrea utilizatorul să obțină, în loc să ia fiecare comandă „ad litteram”; se adapteze mai natural când utilizatorul se răzgândește pe parcurs; urmărească mai bine firul unei discuții, cu mai puține „reamintiri” din partea utilizatorului. În testarea autorului TechRadar , efectul a fost mixt: unele conversații au părut mai naturale, iar modelul a părut să își ajusteze mai repede direcția după clarificări. Diferența observată nu este că „înțelege fără să i se spună”, ci că, odată corectat, pare mai probabil să păstreze feedbackul în restul conversației, în loc să revină la interpretarea inițială. Unde rămân limitele: Voice Mode încă „sună” nenatural În Voice Mode (care folosește tot GPT-5.5), autorul spune că nu a observat o schimbare relevantă. Mai mult, într-un test cu sarcasm, replica „No way!” a fost interpretată literal, iar ChatGPT a presupus că utilizatorul vrea să încheie conversația — un exemplu că „nuanța” și „conștientizarea contextului” pot rămâne fragile în interacțiunea vocală. De ce contează pentru utilizatori și echipe Miza practică a unei interpretări mai puțin literale este reducerea fricțiunii în lucru: dacă modelul „ține minte” corecțiile pe durata unei sesiuni și se repliază mai ușor, utilizatorii pot ajunge mai repede la rezultat, mai ales în sarcini iterative (brainstorming, rafinare de text, clarificări succesive). În același timp, testul din Voice Mode sugerează că, pentru scenarii în care tonul și intenția sunt esențiale, interacțiunea vocală poate necesita în continuare formulări explicite și verificări. Per ansamblu, concluzia TechRadar este că actualizarea pare să fi făcut conversația prin text „un pic” mai naturală, dar interacțiunea vocală om–AI este încă departe de a fi complet fluidă. [...]
OpenAI își întărește echipa de hardware prin recrutarea unui executiv-cheie de la Apple , într-un moment în care compania își concentrează eforturile pe un smartphone cu inteligență artificială care ar urma să concureze direct cu iPhone-ul, potrivit Wccftech . Paul Meade , vicepreședinte de inginerie hardware în cadrul Vision Products Group de la Apple și responsabil de Vision Pro, dar și de inițiativa de ochelari inteligenți a companiei, pleacă la OpenAI, conform unei informații publicate de Bloomberg, citată de publicație. Meade ar urma să încheie săptămâna viitoare o carieră de 15 ani la Apple și să se alăture unității de hardware a OpenAI, care lucrează la dispozitive de consum bazate pe AI. De ce contează: OpenAI pare să parieze pe un „telefon AI”, nu pe gadgeturi de nișă Materialul indică o schimbare de accent în planurile OpenAI pentru hardware de consum. Deși au fost vehiculate proiecte precum căști audio cu AI (cu nume de cod „Sweetpea”, posibil sub brandul „Dime”) și un dispozitiv de tip „pix” (nume de cod „Gumdrop”), analistul Ming-Chi Kuo a spus încă din aprilie că OpenAI ar fi „înghețat” temporar gama mai largă de dispozitive, concentrându-se în schimb pe un smartphone cu AI. În această logică, aducerea unui lider cu experiență în inginerie hardware dintr-o divizie de produs majoră a Apple poate fi citită ca o întărire operațională a ambiției OpenAI de a livra un produs de volum, nu doar prototipuri sau dispozitive complementare. Ce se știe despre smartphone-ul OpenAI: asamblare Luxshare și cip MediaTek personalizat Potrivit lui Kuo, citat de Wccftech, Luxshare ar urma să fie asamblorul principal pentru smartphone-ul OpenAI. Tot el susține că OpenAI s-ar fi orientat către o versiune personalizată a viitorului cip MediaTek Dimensity 9600 (SoC – „system-on-chip”, adică procesorul principal care integrează mai multe componente esențiale ale telefonului). Publicația notează și câteva detalii tehnice asociate Dimensity 9600: ar urma să folosească procesul de fabricație TSMC N2P, iar varianta „Pro” este descrisă cu o configurație de nuclee CPU de tip 2+3+3, similară cu cea a unui viitor cip Qualcomm menționat în articol. Aceste informații rămân, însă, la nivel de raportări și așteptări din industrie, nu confirmări oficiale. Context: Vision Pro nu a prins tracțiune, iar proiectele de ochelari ar fi întârziate Wccftech plasează plecarea lui Meade și în contextul performanței slabe a Vision Pro în piața de masă și al calendarului extins pentru ochelarii inteligenți ai Apple: lansare „târziu în 2027”, cu ochelari AR (realitate augmentată) împinși către 2028 sau chiar 2029. În paralel, publicația amintește o serie de plecări recente din Apple către competitori: un executiv important din zona Siri (Stuart Bowers) către Google DeepMind și alte schimbări la nivel de conducere, inclusiv în zona de AI și design de interfață. În plus, este menționat și faptul că Apple ar fi crescut bonusurile anuale pentru membri ai echipei de design iPhone, la un interval de 200.000–400.000 de dolari (aprox. 920.000–1.840.000 lei), în funcție de evoluția acțiunilor companiei, ca măsură de retenție. În lipsa unor anunțuri oficiale despre un „telefon OpenAI”, informațiile rămân, deocamdată, în zona de recrutări și semnale din lanțul de aprovizionare—dar ele sugerează că următoarea bătălie pentru hardware de consum ar putea să se mute dinspre „gadgeturi AI” experimentale către smartphone-ul clasic, cu AI în centru. [...]
OpenAI a lansat în regim de „preview” o nouă suită GPT-5.6 cu prețuri pe token semnificativ mai mici decât ale rivalilor , într-un moment în care compania se află sub presiune politică la Washington privind calendarul și siguranța lansărilor, potrivit The Verge . GPT-5.6 vine în trei variante: Sol (modelul „fanion”), Terra (nivel mediu, pentru „muncă de volum mare”) și Luna (model „rapid și accesibil” pentru utilizare de zi cu zi). OpenAI susține că noua generație este „în mod special” bună la programare, securitate cibernetică și biologie și că își menține mai bine concentrarea în sarcini de tip „agentic” pe orizont lung (adică fluxuri în care modelul execută pași multipli, relativ autonom, pentru a duce la capăt un obiectiv). Prețuri: Sol la 5 dolari input și 30 dolari output per milion de tokeni Publicația notează că GPT-5.6 Sol este tarifat la 5 dolari (aprox. 23 lei) pentru input și 30 dolari (aprox. 138 lei) pentru output per milion de tokeni. În comparație, este menționat Anthropic Claude Fable 5 , cu 10 dolari input și 50 dolari output per milion de tokeni. În aceeași schemă de preț: Terra costă „jumătate” din Sol; Luna costă „mai puțin de jumătate” din Terra. (Articolul nu oferă valorile exacte pentru Terra și Luna, doar relațiile de preț.) Două moduri noi pentru Sol: „max” și „ultra” OpenAI a introdus și două moduri suplimentare pentru Sol: „max” , descris ca fiind pentru „raționament mai profund”; „ultra” , pentru folosirea unor „sub-agenți” (componente care pot împărți sarcina în sub-sarcini). The Verge remarcă faptul că această abordare „evocă OpenClaw” și sugerează că ar putea indica direcția muncii lui Peter Steinberger la OpenAI, însă nu oferă detalii suplimentare verificabile despre implementare. Siguranță și utilizare abuzivă, în prim-plan pe fondul tensiunilor de reglementare În contextul unei „panici” de securitate la Washington, OpenAI și-a concentrat o mare parte din comunicare pe siguranță și riscuri de utilizare abuzivă. Compania afirmă că GPT-5.6 este antrenat să refuze asistența cibernetică interzisă, inclusiv atunci când utilizatorii încearcă să își mascheze intenția sau să „jailbreak”-uiască modelul (adică să ocolească restricțiile). OpenAI mai susține că Sol este mai bun la a ajuta oamenii să găsească și să repare vulnerabilități decât la a executa „cap-coadă” atacuri și că nu depășește pragul „cyber-critical” în cadrul propriului „preparedness framework” (cadru intern de evaluare a riscurilor). Articolul menționează însă că textul original continuă dincolo de fragmentul disponibil, astfel că nu pot fi redate eventuale nuanțe sau condiționări suplimentare. [...]
OpenAI susține că utilizarea Codex de către utilizatorii individuali a crescut de 137 de ori din august 2025 , un semnal că instrumentele de tip „agent” (care pot executa sarcini în mai mulți pași, pe durate mai lungi) ies din zona strict a programatorilor și intră tot mai mult în uzul general, potrivit IT Home . Datele apar într-un raport publicat de OpenAI pe 25 iunie, care urmărește evoluția utilizării Codex începând cu august 2025. Pe lângă creșterea de 137x la utilizatorii individuali non-dezvoltatori, OpenAI indică și o creștere de 189x pentru utilizarea în organizații (tot în rândul non-dezvoltatorilor), respectiv de 12x pentru utilizarea internă în companie. Ce arată cifrele despre adopție: dincolo de programatori În lucrarea „The Shift to Agentic AI: Evidence from Codex”, OpenAI afirmă că în prima jumătate din 2026 numărul utilizatorilor activi care folosesc „ agentic AI ” (IA de tip agent) a crescut de peste cinci ori, iar cea mai rapidă creștere a venit din afara segmentului de dezvoltare software. În interiorul OpenAI, compania spune că 97,9% dintre angajați folosesc Codex , față de aproximativ 40% în august 2025. În mediul extern, rata de utilizare în organizații ar fi urcat la 17,3% . Impact operațional: mai multe sarcini „lungi”, nu doar solicitări punctuale OpenAI mai susține că Codex, ca instrument de tip agent, poate rula sarcini pe perioade mai lungi. Un indicator folosit în raport: ponderea utilizatorilor Codex care au trimis cel puțin o solicitare de sarcină despre care se estimează că unui om cu experiență i-ar lua peste 8 ore să o finalizeze ar fi crescut de aproape zece ori de la începutul lui 2026. Documentul citat de OpenAI este disponibil aici: „THE SHIFT TO AGENTIC AI: EVIDENCE FROM CODEX” (PDF, OpenAI): https://cdn.openai.com/pdf/5d1e1489-21c0-43e4-9d42-f87efdbf0082/the-shift-to-agentic-ai-evidence-from-codex.pdf . [...]
Micron a ajuns la o capitalizare de 1,27 trilioane de dolari (aprox. 5,8 trilioane lei), depășind pentru scurt timp Meta și Tesla, pe fondul cererii explozive de memorie pentru centrele de date AI, potrivit The Next Web . Mișcarea vine după o lună în care acțiunile companiei au urcat cu peste 236%, până la 1.132 dolari (aprox. 5.200 lei) pe acțiune. Creșterea a fost alimentată de rezultatele din trimestrul al treilea, descrise ca „blockbuster” de publicație: veniturile Micron au crescut de patru ori față de anul anterior, la 41,45 miliarde de dolari (aprox. 191 miliarde lei), iar profitul a urcat de la 1,88 miliarde la 28,2 miliarde de dolari (aprox. 130 miliarde lei). Compania a prognozat pentru trimestrul al patrulea venituri între 49 și 51 miliarde de dolari (aprox. 225–234 miliarde lei), ceea ce a întărit pariul Wall Street pe „următorul Nvidia” în infrastructura AI. De ce contează: deficitul de memorie pentru AI împinge prețurile și repoziționează industria Motorul din spatele raliului este extinderea accelerată a centrelor de date pentru inteligență artificială, care a creat un deficit de cipuri de memorie (DRAM și NAND), în special High-Bandwidth Memory (HBM). Publicația notează că un singur server AI are nevoie de mult mai multă memorie decât un laptop, iar cumpărători precum Nvidia, Microsoft, Amazon, Google, Meta și Oracle achiziționează volume mari, împingând și alte companii să își facă stocuri. Efectele se văd deja în lanț: deficitul a început să crească prețurile la electronice de consum și este estimat să persiste până în 2027, conform articolului. (The Next Web a tratat separat impactul asupra prețurilor la electronice în acest material: The Next Web .) Cum încearcă Micron să evite „ciclul de bust” al industriei memoriei Producătorii de memorie au o problemă istorică: capacitatea de fabricație se construiește în ani și costă miliarde, iar cererea poate scădea exact când noile investiții intră în producție. Micron încearcă să reducă riscul prin contracte pe termen lung. Compania spune că a încheiat 16 acorduri strategice cu clienți din segmentele centre de date, consum și auto, inclusiv un acord multianual cu Anthropic pentru livrări de HBM, DRAM și SSD, plus o investiție strategică în cea mai recentă rundă de finanțare a Anthropic (detalii aici: The Next Web ). Întrebarea cheie pentru investitori: poate fi susținută creșterea fără o corecție severă? Un analist William Blair, Sebastien Naji, citat de publicație, susține că ritmul cererii continuă să depășească viteza cu care poate fi adăugată capacitate nouă (inclusiv spații „cleanroom”, camere controlate pentru producție de semiconductori), ceea ce ar putea menține creșterea prețurilor medii de vânzare (ASP – prețul mediu pe unitate) și ar îmbunătăți vizibilitatea veniturilor prin contracte pe termen lung. „Având în vedere probabilitatea ridicată a continuării creșterii ASP în trimestrele următoare și îmbunătățirea vizibilității veniturilor datorită unui set în expansiune rapidă de acorduri pe termen lung, vedem potențial pentru o creștere mai durabilă a câștigurilor”, a scris Naji. Totuși, articolul subliniază că rămâne deschisă întrebarea dacă Micron poate evita o nouă fază de „bust” într-un sector cunoscut pentru ciclicitate. În sprijinul ideii de deficit sever, The Next Web menționează o estimare Goldman Sachs potrivit căreia decalajul cerere-ofertă pe DRAM în 2026 ar fi de 4,9%, cel mai pronunțat deficit din ultimii 15 ani. Contextul mai larg: o companie asociată mult timp de consumatori cu memoria pentru PC-uri ajunge să fie evaluată ca „acțiune de infrastructură AI” la 1,27 trilioane de dolari, într-o transformare pe care publicația o descrie drept una dintre cele mai rapide din industria semiconductorilor. (Știrea despre depășirea temporară a Meta și Tesla este tratată și de TechCrunch : TechCrunch .) [...]
