Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Anthropic a primit oferte de evaluare de circa 800 miliarde dolari (aprox. 3.680 miliarde lei), pe fondul unei accelerări explozive a veniturilor, potrivit The Next Web. Miza pentru investitori este dacă ritmul de creștere – care a dus compania la o rată anualizată a veniturilor de 30 miliarde dolari (aprox. 138 miliarde lei) – poate susține multipli de evaluare rar întâlniți chiar și în sectorul AI.
Ofertele, atribuite de publicație unei informații Bloomberg, ar dubla peste nivelul de 380 miliarde dolari la care Anthropic a închis o rundă de finanțare de 30 miliarde dolari (aprox. 138 miliarde lei) cu doar două luni în urmă. Compania ar fi refuzat până acum să accepte propunerile.
Elementul central din spatele discuțiilor de evaluare este dinamica veniturilor. Anthropic ar fi încheiat 2024 la aproximativ 1 miliard dolari rată anualizată, ar fi ajuns la 9 miliarde dolari la final de 2025, apoi la 14 miliarde dolari în februarie 2026 și la 19–20 miliarde dolari în martie. La începutul lui aprilie 2026, compania ar fi depășit 30 miliarde dolari rată anualizată, ceea ce materialul descrie ca aproximativ 1.400% creștere de la an la an.
În acest context, o evaluare de 800 miliarde dolari ar însemna un multiplu de circa 27 ori veniturile, nivel ridicat în termeni tradiționali, dar pe care analiza îl leagă de faptul că veniturile s-ar fi dublat la intervale de câteva luni. Întrebarea rămasă deschisă este cât timp poate continua această traiectorie.
Publicația trece în revistă escaladarea evaluărilor: în martie 2025, Anthropic ar fi atras 3,5 miliarde dolari la o evaluare de 61,5 miliarde dolari; în septembrie 2025 (Seria F), evaluarea implicită ar fi urcat la 183 miliarde dolari; iar în februarie 2026 a urmat runda de 30 miliarde dolari la 380 miliarde dolari, descrisă ca a doua cea mai mare tranzacție de capital de risc din istorie.
În paralel, investitorii existenți ar fi marcat câștiguri contabile semnificative:
Anthropic ar fi în discuții preliminare cu Goldman Sachs, JPMorgan și Morgan Stanley pentru o posibilă listare, care „ar putea veni” chiar din octombrie 2026, cu o atragere de capital așteptată de peste 60 miliarde dolari (aprox. 276 miliarde lei). La o evaluare pre-IPO de 800 miliarde dolari, o astfel de tranzacție ar intra în categoria celor mai mari listări din istoria tehnologiei, potrivit materialului.
Analiza argumentează că la acest nivel „cadrele” clasice de evaluare din capitalul de risc devin insuficiente: investitorii ar prețui un potențial „jucător de platformă” – o companie care ar putea deveni infrastructură de bază pentru economie, similar cu cloud-ul sau sistemele de operare mobile.
În același timp, materialul punctează riscurile: multiplii mari presupun hipercreștere susținută, competiția pentru bugete corporate este dură (OpenAI, Google, Meta și alternative open-source), iar costurile de antrenare a modelelor de vârf, infrastructura și talentul pot eroda drumul către profitabilitate la scara cerută de o valoare de întreprindere de 800 miliarde dolari.
Publicația indică două motive pentru schimbarea percepției față de februarie: accelerarea veniturilor și lansarea Claude Mythos (7 aprilie), prin inițiativa Project Glasswing. Materialul susține că Mythos Preview ar fi descoperit mii de vulnerabilități „zero-day” (breșe necunoscute anterior) în sisteme de operare și browsere majore și că a fost pus la dispoziția a doar 11 organizații, inclusiv Apple, Google, Microsoft și AWS, într-o inițiativă defensivă de 100 milioane dolari (aprox. 460 milioane lei). Decizia de a nu-l lansa public este prezentată ca un semnal către investitori privind capabilități considerate prea puternice pentru acces larg.
Anthropic nu ar fi acceptat încă ofertele de 800 miliarde dolari, ceea ce poate indica fie așteptări de preț mai mare, fie negocierea unor termeni care să îi ofere mai mult control înaintea unei eventuale listări, potrivit materialului.
Recomandate
Directorul de securitate al Google a demisionat în semn de protest față de noile contracte de inteligență artificială cu armata SUA , un episod care reaprinde tensiunile interne legate de utilizarea tehnologiei companiei în proiecte militare, potrivit Android Headlines . Demisia vine pe fondul extinderii colaborării Google cu Pentagonul pe zona de inteligență artificială, iar semnalul transmis este unul operațional: astfel de proiecte pot genera fricțiuni în echipele tehnice și de securitate, exact în momentul în care companiile mari încearcă să-și monetizeze rapid capabilitățile de IA inclusiv prin contracte guvernamentale. Ce a declanșat plecarea Conform publicației, decizia directorului de securitate este legată direct de „noi contracte” ale Google pentru IA în zona militară. Materialul descrie demisia ca un protest față de această direcție, sugerând o opoziție internă față de implicarea companiei în proiecte care pot avea utilizări de apărare. Android Headlines nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii despre valoarea contractelor, numele proiectelor sau calendarul exact al acordurilor. De ce contează pentru Google, dincolo de un caz individual Plecarea unui executiv din zona de securitate are potențial să afecteze: continuitatea deciziilor de securitate (priorități, politici, procese) într-o perioadă în care IA devine infrastructură critică; capacitatea de a gestiona riscurile reputaționale și interne asociate contractelor militare, inclusiv prin retenția de personal; viteza de execuție în proiecte sensibile, unde aprobările și controalele de securitate sunt, de regulă, mai stricte. Ce urmează În lipsa unor informații suplimentare în material despre succesiune sau reacția oficială a companiei, rămâne de văzut dacă Google va face o numire rapidă pe zona de securitate și dacă va ajusta modul în care comunică și guvernează intern proiectele de inteligență artificială cu utilizare militară. [...]
Restricțiile de export impuse de SUA au forțat Anthropic să oprească accesul la cele mai avansate modele pentru utilizatori străini , iar Comisia Europeană evaluează acum impactul asupra utilizatorilor din UE și avertizează că măsurile de acest tip nu ar trebui să ducă la discriminarea partenerilor, potrivit IT Home . Miza pentru Europa este una operațională și de politică tehnologică: dacă accesul la modele de vârf devine volatil din cauza deciziilor de securitate națională ale SUA, companiile și instituțiile europene pot rămâne fără instrumente critice, inclusiv în zona de apărare cibernetică, în timp ce UE își reiterează obiectivul de „autonomie tehnologică”. Ce s-a întâmplat: Anthropic a „dezactivat brusc” modelele de top pentru toți utilizatorii Materialul citează Reuters, care relatează că Anthropic a anunțat vineri că, la cererea guvernului american și invocând motive de securitate națională, trebuie să oprească accesul „pentru persoane străine” la modelele sale de inteligență artificială Mythos 5 și Fable 5. În acest context, compania ar urma să „dezactiveze brusc” cele mai avansate modele ale sale pentru utilizatori, ceea ce ridică întrebări despre continuitatea accesului la astfel de servicii în afara SUA. Reacția Comisiei Europene: evaluare de impact și avertisment privind nediscriminarea Comisia Europeană a transmis, duminică (ora locală), că analizează efectele reale ale directivei americane de control al exporturilor care vizează Anthropic. În același timp, executivul european a insistat că măsurile de acest tip nu ar trebui să fie discriminatorii față de parteneri. Purtătorul de cuvânt Thomas Regnier a argumentat că noile modele de înaltă performanță pot aduce beneficii, inclusiv pentru apărarea cibernetică, dar vin și cu riscuri serioase de securitate cibernetică ce trebuie gestionate. „Considerăm că măsurile de urgență adoptate în aceste circumstanțe nu ar trebui să discrimineze partenerii.” De ce contează pentru UE: dependență de furnizori externi și „autonomie tehnologică” Regnier a mai spus că episodul „arată încă o dată” nevoia ca Europa să-și întărească autonomia tehnologică și că instituțiile europene evaluează îndeaproape ce efecte concrete va avea situația asupra utilizatorilor de servicii din Europa. În acest moment, Comisia nu detaliază ce măsuri ar putea urma, ci indică faptul că analiza este în desfășurare și vizează impactul practic asupra utilizatorilor din UE. [...]
Sundar Pichai a evitat să vorbească despre AI la Stanford, pe fondul anxietății legate de joburi. Potrivit IT Home , CEO-ul Google a susținut un discurs la ceremonia de absolvire a Universității Stanford în care nu a menționat deloc inteligența artificială, deși compania este unul dintre actorii care conduc transformarea globală în acest domeniu. Decizia vine într-un context în care subiectul AI a devenit sensibil în mediul universitar. Luna trecută, fostul CEO Google Eric Schmidt a fost huiduit de studenți după ce a vorbit despre perspectivele inteligenței artificiale la o ceremonie de absolvire a Universității din Arizona, iar un episod similar a fost relatat și în cazul lui Scott Borchetta, CEO-ul Big Machine Records, la Middle Tennessee State University. În discursul de la Stanford, Pichai a sugerat că a primit recomandări „să nu atingă anumite teme”, fără să detalieze. Publicația notează că, după ce înregistrarea ceremoniei a ajuns pe rețelele sociale, se văd zeci de studenți ridicându-se și părăsind evenimentul în semn de protest, unii având steaguri palestiniene. Acesta este prezentat ca singurul moment în care Pichai ar fi atins indirect ideea că o parte dintre tineri privesc AI cu reticență. Pichai a făcut și o glumă pe seama faptului că ultimele două litere din numele său coincid cu abrevierea în engleză pentru inteligență artificială („AI”), apoi a mutat mesajul către ideea de „a alege optimismul”. În relatarea IT Home, această temă este legată de anxietatea tinerilor privind impactul AI asupra locurilor de muncă de început de carieră. De ce contează pentru piața muncii În același material este amintit că lideri ai industriei AI, precum Sam Altman (OpenAI) și Dario Amodei (Anthropic), au avertizat în repetate rânduri că inteligența artificială ar putea înlocui o parte din rolurile tradiționale de tip „entry-level” (posturi de început). Totodată, IT Home scrie că „anul acesta” peste zece companii mari au invocat AI ca motiv pentru concedieri. Publicația mai citează mărturii ale unor absolvenți către Business Insider, care spun că au căutat luni la rând un job cu normă întreagă fără succes. Mesajul lui Pichai: optimism, dar fără a nega schimbarea Pichai a folosit o amintire personală din anii ’90, când a ajuns prima dată în California și a perceput peisajul drept „uscat”, iar gazda i-a sugerat să îl vadă ca „auriu” — o schimbare de perspectivă pe care o leagă de ideea de optimism. Deși a evitat tema AI în discursul de absolvire, IT Home notează că Pichai a discutat recent despre amploarea schimbării într-un episod al podcastului „Hard Fork ”, unde a spus că transformarea adusă de inteligența artificială este fără precedent și că absolvenții vor fi atât o forță care o împinge înainte, cât și cei care îi vor resimți efectele. [...]
Anthropic încearcă să deblocheze relația cu Casa Albă după ce un ordin federal i-a scos temporar din funcțiune modelele avansate , iar conducerea companiei ar fi ajuns la Washington, D.C., pentru a negocia cu administrația Trump, potrivit Gizmodo . Miza este una de reglementare: un ordin de control al exporturilor ar fi forțat compania să dezactiveze accesul la unele modele, pe fondul unor îngrijorări de securitate națională. Informația este atribuită de Gizmodo unei „surse apropiate” companiei, iar detaliile despre discuțiile de la Washington provin din relatarea Axios , citată în material. Nu este clar ce formă ar putea lua un eventual acord și nici dacă modelele vor fi repuse rapid în funcțiune. Ce a declanșat intervenția federală Potrivit articolului, vineri Anthropic a dezactivat „cele mai valoroase” modele avansate după ce guvernul federal a emis un ordin de control al exporturilor care ar fi impus ca acestea să nu poată fi folosite de persoane care nu sunt cetățeni americani. Modelele menționate sunt Claude Fable 5 și Claude Mythos 5, descrise ca făcând parte dintr-o categorie „Mythos-class”, construită pe aceeași tehnologie de bază ca „Claude Mythos Preview”, un model anunțat în aprilie și considerat atunci prea puternic pentru a fi lansat, din cauza riscului de abuz și a potențialului impact asupra securității cibernetice globale. „Jailbreak”-uri și presiunea asupra companiei Gizmodo notează că Fable 5 și Mythos 5 ar fi fost versiuni „îmblânzite”, cu „bariere” (măsuri tehnice de limitare a comportamentului) menite să reducă riscurile. Totuși, ele ar fi fost disponibile public doar pentru scurt timp, de marți până vineri seara, în conturile Claude plătite, pe fondul unor alerte privind posibile „jailbreak”-uri — adică metode de ocolire a restricțiilor impuse modelului. Cronologia exactă rămâne neclară, însă materialul indică mai multe elemente care ar fi atras atenția Casei Albe: Amazon ar fi fost printre companiile care au semnalat presupuse vulnerabilități, potrivit unor relatări Axios menționate de Gizmodo; Axios ar fi relatat că, joi seara și vineri dimineața, Amazon și alte cinci companii ar fi informat Casa Albă că au demonstrat capacitatea de a realiza astfel de „jailbreak”-uri; Semafor, citat separat, ar fi scris că administrația ar fi fost îngrijorată și de posibilitatea ca „un grup legat de China” să fi obținut acces la un model din clasa Mythos, deși Semafor notează că Anthropic nu permite accesul la modelele sale din China. Ultimatumul de 90 de minute și acuzația de „amenințare la adresa securității naționale” Potrivit Axios, citat de Gizmodo, Anthropic ar fi primit vineri după-amiază un apel de la Casa Albă în care i s-ar fi transmis că menținerea online a Fable 5 și Mythos 5 reprezintă o „amenințare la adresa securității naționale” (fără detalii publice) și că firma are 90 de minute să le dezactiveze. Ordinul de control al exporturilor ar fi fost transmis ulterior printr-o scrisoare, iar modelele au fost scoase din funcțiune la câteva ore după aceea. Axios mai susține, conform articolului, că administrația Trump ar fi fost nemulțumită de modul în care Anthropic a gestionat plângerea legată de „jailbreak”-uri, compania fiind acuzată că nu ar fi „angajat” discuția „într-un mod serios”. În acest context, deplasarea conducerii la Washington sugerează o escaladare a presiunii de reglementare asupra companiilor de inteligență artificială: accesul la modele de vârf poate fi limitat rapid prin instrumente de tip control al exporturilor, cu efect direct asupra produselor comerciale și a utilizatorilor plătitori. [...]
Google extinde masiv traducerea vocală în Meet și Translate, trecând de la câteva limbi la peste 70 , pe baza noului model audio Gemini 3.5 Live Translate , potrivit HDSatelit . Miza este una operațională: traducerea devine mai rapidă și mai „naturală” în conversații, pentru utilizare pe telefon și în întâlniri online, cu latență redusă. Modelul, prezentat de Google ca un sistem „audio-la-audio”, ar detecta automat peste 70 de limbi și ar genera o voce tradusă care păstrează intonația și ritmul vorbitorului. Diferența față de abordările clasice este că traducerea nu mai așteaptă finalul frazei, ci este produsă continuu, aproape în timp real. Google Meet: de la 5 limbi la peste 70 și peste 2.000 de combinații În Google Meet, actualizarea ar urma să ducă traducerea vocală de la cele 5 limbi suportate anterior la peste 70 de limbi și la mai mult de 2.000 de combinații lingvistice într-o singură întâlnire. Google mai spune că va simplifica interfața, astfel încât funcția să fie mai ușor de accesat direct din platformă. Lansarea începe „în această lună” pentru clienți selectați Google Workspace , printr-un „private preview” (acces limitat pentru testare), iar extinderea mai largă este programată pentru mai târziu în acest an. Google Translate: Live translate pe Android și iOS, cu un mod nou de ascultare pe Android Pe partea de Google Translate, modelul va fi disponibil pe Android și iOS, fiind legat de funcția „Live translate” din aplicație. Conform paginii de ajutor a Google Translate, Live translate poate fi folosit cu sau fără căști pe telefon sau tabletă și include multe limbi suportate, inclusiv româna. Noutatea menționată pentru Android este un „listening mode” prin difuzorul de apeluri, astfel încât utilizatorul poate asculta traducerea direct prin receptor, ca la un apel obișnuit, fără să aibă neapărat căști. Pentru dezvoltatori: acces în preview și limitele tipice ale traducerii audio Pentru dezvoltatori, Google a deschis Gemini 3.5 Live Translate în preview prin Gemini Live API și Google AI Studio. „Model card”-ul oficial îl descrie ca un model bazat pe Gemini 3 Pro, cu intrare audio și ieșire audio plus text; documentația menționează și parametri precum context audio de până la 128K tokeni și output de până la 64K tokeni (tokenii sunt unități folosite de modele pentru a „măsura” volumul de informație procesat). Tot în documentație sunt menționate limitări uzuale: pot exista variații de voce, dificultăți la accente, la limbi asemănătoare sau la treceri rapide între mai multe limbi. Etichetarea conținutului generat: SynthID pentru audio Google afirmă că sunetul produs de modelele sale este marcat cu SynthID, un „watermark” (marcaj) imperceptibil introdus în fișierul audio, care ar rămâne detectabil chiar dacă materialul este distribuit sau transformat. În contextul traducerilor vocale automate, această etichetare ar putea conta pentru identificarea conținutului generat de inteligență artificială și pentru evitarea confuziilor privind proveniența audio-ului. [...]
Blocarea accesului la cele mai avansate modele Anthropic pentru utilizatorii non-americani ridică un risc operațional direct pentru companiile și instituțiile europene , care pot rămâne „deconectate peste noapte” de la tehnologii critice, arată HotNews . Decizia, cerută printr-o directivă a Guvernului SUA privind controlul exporturilor, a declanșat în Europa o nouă rundă de apeluri pentru „suveranitate tehnologică” și investiții accelerate în capacități locale. Anthropic a anunțat că va „dezactiva brusc” accesul la modelele Fable 5 și Mythos 5 pentru „toți cetățenii străini”, inclusiv pentru propriii angajați care nu sunt cetățeni americani. Compania spune că nu i-au fost oferite detalii concrete despre motivele invocate de autoritățile americane, legate de securitatea națională, potrivit Reuters (citat de HotNews). De ce contează pentru Europa: dependență tehnologică și întreruperi imediate Reacțiile politice din Europa, relatate de Euronews și Euractiv , pun accent pe vulnerabilitatea practică a economiilor care se bazează pe modele de inteligență artificială controlate din afara UE. Mesajul recurent: dacă accesul poate fi oprit administrativ, planurile de digitalizare, cercetare și proiectele-pilot din sănătate sau industrie pot fi blocate fără preaviz. În Marea Britanie, deputatul Al Carns a descris efectul imediat al deciziei asupra utilizării: cercetători, companii și spitale ar fi testat sau folosit modelul în proiecte-pilot înainte de suspendare. Comisia Europeană : „nevoia Europei de suveranitate tehnologică” Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat pentru Euractiv că măsura Washingtonului „subliniază și mai clar nevoia Europei de suveranitate tehnologică”, adăugând că modelele respective ridică probleme serioase de securitate cibernetică. Comisia susține că legislația UE privind inteligența artificială și securitatea cibernetică oferă deja o bază pentru protecție și spune că poartă discuții cu „aliații” despre aceste modele, în paralel cu pregătirea unui plan de acțiune privind securitatea cibernetică și inteligența artificială. „Continuăm discuțiile cu aliații noștri în privința acestor modele. Este în interesul nostru comun să gestionăm aceste riscuri și să consolidăm securitatea cibernetică.” Presiune politică pentru investiții și alternative europene În Parlamentul European, eurodeputata finlandeză Aura Salla a cerut ca „suveranitatea tehnologică europeană” să devină realitate, iar europarlamentarul german Sergey Lagodinsky a cerut ca Europa să solicite acces la aceste modele și ca liderii europeni să discute urgent subiectul. În Franța, tema a intrat în discursul politic intern, pe fondul pregătirilor pentru prezidențialele din 2027. Gabriel Attal a spus că „războiul inteligenței artificiale a început deja”, iar Bruno Retailleau a avertizat că dependența tehnologică poate duce la o „deconectare peste noapte” și a cerut „reînarmarea” puterii tehnologice. Jordan Bardella a cerut accelerarea sprijinului pentru Mistral AI și pentru ecosistemul local de inteligență artificială. Expertul independent în securitate cibernetică Lukasz Olejnik a rezumat miza în termeni de cost al întârzierii: „Europa vede acest risc de ani de zile. Acesta nu mai este un semnal de alarmă. Este nota de plată pentru ignorarea lui.” Ce urmează Din informațiile citate, Comisia Europeană își leagă răspunsul de două direcții: discuții cu partenerii externi despre gestionarea riscurilor și accelerarea capacităților interne (centre de date, cipuri și inteligență artificială), după un pachet de măsuri prezentat la începutul lunii iunie. Rămâne neclar, din datele disponibile, cât va dura suspendarea accesului și în ce condiții ar putea fi reluată. [...]
