Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Anthropic a primit oferte de evaluare de circa 800 miliarde dolari (aprox. 3.680 miliarde lei), pe fondul unei accelerări explozive a veniturilor, potrivit The Next Web. Miza pentru investitori este dacă ritmul de creștere – care a dus compania la o rată anualizată a veniturilor de 30 miliarde dolari (aprox. 138 miliarde lei) – poate susține multipli de evaluare rar întâlniți chiar și în sectorul AI.
Ofertele, atribuite de publicație unei informații Bloomberg, ar dubla peste nivelul de 380 miliarde dolari la care Anthropic a închis o rundă de finanțare de 30 miliarde dolari (aprox. 138 miliarde lei) cu doar două luni în urmă. Compania ar fi refuzat până acum să accepte propunerile.
Elementul central din spatele discuțiilor de evaluare este dinamica veniturilor. Anthropic ar fi încheiat 2024 la aproximativ 1 miliard dolari rată anualizată, ar fi ajuns la 9 miliarde dolari la final de 2025, apoi la 14 miliarde dolari în februarie 2026 și la 19–20 miliarde dolari în martie. La începutul lui aprilie 2026, compania ar fi depășit 30 miliarde dolari rată anualizată, ceea ce materialul descrie ca aproximativ 1.400% creștere de la an la an.
În acest context, o evaluare de 800 miliarde dolari ar însemna un multiplu de circa 27 ori veniturile, nivel ridicat în termeni tradiționali, dar pe care analiza îl leagă de faptul că veniturile s-ar fi dublat la intervale de câteva luni. Întrebarea rămasă deschisă este cât timp poate continua această traiectorie.
Publicația trece în revistă escaladarea evaluărilor: în martie 2025, Anthropic ar fi atras 3,5 miliarde dolari la o evaluare de 61,5 miliarde dolari; în septembrie 2025 (Seria F), evaluarea implicită ar fi urcat la 183 miliarde dolari; iar în februarie 2026 a urmat runda de 30 miliarde dolari la 380 miliarde dolari, descrisă ca a doua cea mai mare tranzacție de capital de risc din istorie.
În paralel, investitorii existenți ar fi marcat câștiguri contabile semnificative:
Anthropic ar fi în discuții preliminare cu Goldman Sachs, JPMorgan și Morgan Stanley pentru o posibilă listare, care „ar putea veni” chiar din octombrie 2026, cu o atragere de capital așteptată de peste 60 miliarde dolari (aprox. 276 miliarde lei). La o evaluare pre-IPO de 800 miliarde dolari, o astfel de tranzacție ar intra în categoria celor mai mari listări din istoria tehnologiei, potrivit materialului.
Analiza argumentează că la acest nivel „cadrele” clasice de evaluare din capitalul de risc devin insuficiente: investitorii ar prețui un potențial „jucător de platformă” – o companie care ar putea deveni infrastructură de bază pentru economie, similar cu cloud-ul sau sistemele de operare mobile.
În același timp, materialul punctează riscurile: multiplii mari presupun hipercreștere susținută, competiția pentru bugete corporate este dură (OpenAI, Google, Meta și alternative open-source), iar costurile de antrenare a modelelor de vârf, infrastructura și talentul pot eroda drumul către profitabilitate la scara cerută de o valoare de întreprindere de 800 miliarde dolari.
Publicația indică două motive pentru schimbarea percepției față de februarie: accelerarea veniturilor și lansarea Claude Mythos (7 aprilie), prin inițiativa Project Glasswing. Materialul susține că Mythos Preview ar fi descoperit mii de vulnerabilități „zero-day” (breșe necunoscute anterior) în sisteme de operare și browsere majore și că a fost pus la dispoziția a doar 11 organizații, inclusiv Apple, Google, Microsoft și AWS, într-o inițiativă defensivă de 100 milioane dolari (aprox. 460 milioane lei). Decizia de a nu-l lansa public este prezentată ca un semnal către investitori privind capabilități considerate prea puternice pentru acces larg.
Anthropic nu ar fi acceptat încă ofertele de 800 miliarde dolari, ceea ce poate indica fie așteptări de preț mai mare, fie negocierea unor termeni care să îi ofere mai mult control înaintea unei eventuale listări, potrivit materialului.
Recomandate
Anthropic trece de la simulări pe computer la experimente în laborator , un pas care poate schimba atât viteza, cât și costurile programelor de cercetare în științele vieții, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Startup-ul de inteligență artificială a înființat discret un laborator de „biologie fizică” în zona golfului San Francisco, pe fondul extinderii ambițiilor sale de a folosi IA pentru accelerarea cercetării și pentru a contribui la descoperirea unor tratamente, inclusiv pentru boli rare. Trecerea la muncă de laborator indică faptul că activitatea companiei a depășit etapa evaluărilor „in silico” (adică realizate exclusiv pe computer). Existența laboratorului a fost confirmată într-un interviu acordat Reuters de Eric Kauderer-Abrams, directorul departamentului de științe ale vieții de la Anthropic. „Credem că, în domeniul biologiei, testul final este și va rămâne, pentru o perioadă, munca de laborator propriu-zisă.” Ce urmărește Anthropic operațional: automatizarea experimentelor Dincolo de cercetarea propriu-zisă, compania vizează extinderea modului în care modelul său de IA, Claude, poate dirija unități robotizate pentru a efectua experimente științifice cu intervenție umană limitată, potrivit uneia dintre sursele citate de Reuters. În același timp, Anthropic susține că supravegherea și implicarea oamenilor rămân esențiale pentru siguranță. Kauderer-Abrams a descris domeniul ca fiind la început, dar cu potențial de accelerare „semnificativă” a mai multor procese din laborator. Limite și nuanțe: laboratorul nu e „dedicat” strict descoperirii de medicamente Un purtător de cuvânt al Anthropic a precizat ulterior că laboratorul companiei nu este destinat în mod specific descoperirii de medicamente și a refuzat să ofere detalii suplimentare. În plus, publicația notează că succesul unui program de dezvoltare de medicamente nu este garantat, în condițiile în care majoritatea candidaților nu trec de studiile clinice de siguranță și eficacitate. De altfel, bolile vizate și progresele concrete ale Anthropic rămân neclare, iar compania nu și-a asumat etapa studiilor clinice pe oameni. Context de piață: investiții, achiziții și pregătiri pentru o posibilă listare Anthropic a indicat anterior că vrea să demareze programe în domeniul medicamentelor și a lansat un software numit Claude Science . Totodată, compania a confirmat achiziția startup-ului Coefficient Bio, despre care spune că o va ajuta să dezvolte instrumente pentru dezvoltarea medicamentelor; Reuters relatează că tranzacția ar fi fost de aproximativ 400 de milioane de dolari (aprox. 1,8 miliarde lei) în acțiuni, însă Anthropic nu a comentat valoarea. Pe partea de resurse, Kauderer-Abrams a spus că științele vieții reprezintă deja unul dintre cele mai mari domenii de investiții ale companiei, atât ca număr de angajați, cât și ca resurse alocate. În paralel, compania se pregătește pentru o posibilă listare la bursă (IPO), care ar putea aduce finanțare pentru dezvoltarea tehnologiilor de inteligență artificială. Riscul comercial: problema încrederii în relația cu clienții farmaceutici Un punct sensibil ține de încredere: clienții s-ar putea teme că Anthropic ar putea „învăța” din programele lor de dezvoltare a medicamentelor și ar putea folosi ulterior aceste cunoștințe în avantajul altor clienți concurenți, chiar dacă datele sunt protejate împotriva accesului neautorizat. Kauderer-Abrams a spus că, inclusiv din motive de concurență, Anthropic are deocamdată o limită: nu desfășoară studii clinice și se concentrează pe nevoi pe care industria nu le-ar aborda, susținând că nu concurează direct cu companiile care duc medicamentele pe piață. [...]
OpenAI discută o finanțare privată care ar putea urca evaluarea la 1.200 mld. dolari (aprox. 5.475 mld. lei), într-un moment în care compania are costuri foarte mari și o listare la bursă împinsă cel mai devreme după 2027, potrivit Ziarul Financiar , care citează Financial Times. Discuțiile cu investitori mari sunt descrise ca fiind preliminare, iar evaluarea vizată „s-ar putea modifica în următoarele luni”. Conform surselor citate de Financial Times, inițiativa ar fi venit de la investitori, nu de la companie. De ce contează: capital privat în loc de IPO, pe fondul unui consum masiv de cash O nouă rundă ar schimba ecuația pentru investitorii existenți: le-ar permite să-și mărească participațiile, dar ar putea prelungi așteptarea pentru câștigurile asociate unei listări. În același timp, calendarul finanțării este legat de momentul IPO-ului. Directorul general Sam Altman a spus că un IPO înainte de 2027 este puțin probabil și a descris listarea în contextul actual drept un moment „nepotrivit”, pe fondul preocupărilor tot mai mari privind riscurile existențiale asociate inteligenței artificiale. OpenAI a depus confidențial documente preliminare pentru IPO în iunie, dar ulterior și-a amânat planurile. Reperele financiare invocate în discuțiile cu investitorii Potrivit articolului, noua evaluare de 1.200 mld. dolari ar însemna o creștere de aproximativ 41% față de evaluarea de 852 mld. dolari stabilită în martie, când OpenAI a atras 122 mld. dolari. În paralel, o persoană citată de Financial Times spune că veniturile anualizate ale OpenAI au depășit luna trecută 40 mld. dolari (aprox. 183 mld. lei), după o creștere de 20% în urma lansării GPT-5.6. Compania a cheltuit 34 mld. dolari anul trecut (aprox. 155 mld. lei), în principal din cauza costurilor ridicate de dezvoltare și antrenare a modelelor de inteligență artificială. Context competitiv: Anthropic apasă pe accelerație Materialul notează că OpenAI a avut un început de an mai lent, în timp ce rivalul Anthropic a ajuns la o evaluare de 965 mld. dolari, depășind OpenAI și alimentând întrebările investitorilor privind direcția și valoarea companiei. Totodată, Anthropic s-ar pregăti pentru o posibilă listare încă din octombrie, la o evaluare estimată de aproximativ 2.000 mld. dolari, potrivit informațiilor relatate de Financial Times. [...]
OpenAI amână listarea la bursă, iar motivul invocat – riscurile IA – maschează mai degrabă o decizie de finanțare și evaluare , într-un moment în care compania are acces la capital privat masiv și ar intra pe piețe publice sub o presiune mult mai dură a rezultatelor, potrivit Focus . Sam Altman spune că OpenAI nu va merge la bursă în 2026, invocând că momentul este prost din cauza riscurilor de siguranță ale inteligenței artificiale. În paralel, în spațiul public sunt reluate estimări alarmiste despre probabilitatea ca IA să contribuie la „distrugerea omenirii”, inclusiv de la lideri din industrie precum Dario Amodei ( Anthropic ) și Elon Musk. Ce arată cifrele: OpenAI are bani și timp, nu o urgență de listare Analiza susține că explicația relevantă pentru amânarea listării nu ține de „ce se întâmplă în laborator”, ci de poziția financiară a companiei și de stimulentele pieței private. Conform documentelor prezentate investitorilor, OpenAI ar fi avut în T1 2026 venituri de 5,7 miliarde dolari (aprox. 25,7 miliarde lei) și, în același timp, ar fi „ars” numerar (cash burn) de 3,7 miliarde dolari (aprox. 16,7 miliarde lei). În primăvara lui 2026, compania ar fi atras 122 miliarde dolari (aprox. 549 miliarde lei) capital nou, la o evaluare de 852 miliarde dolari (aprox. 3.834 miliarde lei). În acest context, argumentul economic este că OpenAI nu are presiunea imediată de a se finanța prin bursă și poate evita, deocamdată, „verdictul” piețelor publice, unde raportările trimestriale aduc întrebări directe despre costul veniturilor, cheltuielile cu puterea de calcul și momentul în care marjele ar începe să crească. Presiunea comparațiilor: Anthropic, giganții tech și „testul realității” pe bursă Focus indică și o problemă de poziționare competitivă: Anthropic ar fi depășit OpenAI la venituri raportate, cu aproximativ 11,5 miliarde dolari (aprox. 51,8 miliarde lei) în T2, față de circa 6,7 miliarde dolari (aprox. 30,2 miliarde lei) la OpenAI. Publicația notează și estimări de ritm anualizat: peste 65 miliarde dolari (aprox. 293 miliarde lei) pentru Anthropic, respectiv peste 40 miliarde dolari (aprox. 180 miliarde lei) pentru OpenAI, cu precizarea că datele nu sunt perfect comparabile. În același timp, Anthropic ar împinge înainte planurile de listare (Nasdaq este menționată ca piață aleasă), în timp ce OpenAI se retrage invocând riscurile IA – o diferență care, în lectura Focus, slăbește explicația strict „de siguranță”. Comparația devine și mai dificilă în raport cu companiile mari de tehnologie, care își pot finanța investițiile în IA din afaceri profitabile existente. În acest tablou, OpenAI trebuie încă să demonstreze că IA poate deveni, în sine, o „mașină de făcut bani”, nu doar un consumator de capital. De ce contează: „siguranța IA” devine și o dezbatere despre finanțare și putere Concluzia editorială a analizei este că discursul despre siguranța IA se suprapune peste o competiție economică pentru capital, infrastructură (cipuri, centre de date, energie), talente și influență politică. În această cheie, amânarea listării OpenAI apare mai degrabă ca o decizie de timing financiar și de evitare a presiunii piețelor publice, cât timp finanțarea privată rămâne disponibilă în condiții foarte avantajoase. [...]
Donald Trump transmite că SUA nu au nevoie de reguli noi pentru AI , susținând că instrumentele penale și de reglementare existente sunt suficiente – o poziție care poate influența direct ritmul investițiilor în centre de date și dezvoltarea tehnologiei, într-un moment de volatilitate pe bursă, potrivit HotNews . Președintele SUA a minimalizat îngrijorările exprimate în weekend de lideri din industrie privind utilizarea abuzivă a inteligenței artificiale. Într-o postare pe Truth Social, Trump a susținut că „singurul control” de care ar avea nevoie AI este „un președinte puternic și inteligent”, adăugând că Statele Unite „au deja puteri extraordinare în materie penală și de reglementare” asupra companiilor din domeniu. În același mesaj, Trump a afirmat că punerea sub semnul întrebării a eforturilor de dezvoltare a AI ar avantaja China și a denunțat ceea ce a numit o „teorie a conspirației bolnavă” împotriva inteligenței artificiale și a centrelor de date. Context: presiune pe acțiuni și temeri legate de controlul agenților AI Declarațiile vin într-o zi în care acțiunile companiilor din sectorul inteligenței artificiale au scăzut puternic la nivel mondial, după ce liderii unora dintre cele mai mari companii din industrie au cerut încetinirea ritmului de dezvoltare a tehnologiei. Potrivit Reuters , declinul urmează unor săptămâni în care au fost relatate cazuri în care agenți AI au acționat împotriva instrucțiunilor operatorilor pentru a accesa sisteme externe. În paralel, mai mulți cercetători importanți în siguranța AI au părăsit companiile la care lucrau, avertizând că dezvoltarea rapidă ar putea duce, într-un viitor nu foarte îndepărtat, la dispariția rasei umane. Ce propune industria și ce semnal dă Casa Albă Sâmbătă, CEO-ul Anthropic, Dario Amodei , a prezentat un cadru în trei etape pentru temperarea ritmului de dezvoltare a AI, astfel încât să existe mai mult timp pentru gestionarea riscurilor. Propunerea a fost susținută de mai mulți directori din industrie, inclusiv Elon Musk (xAI) și Sam Altman (OpenAI). Trump a afirmat că mecanismele de siguranță ar fi fost deja folosite în cazul lui Amodei și a susținut că administrația sa „i-a împiedicat deja pe cei din domeniul AI să facă lucruri rele sau potențial rele” și că va continua în aceeași direcție. Ce urmează: discuții SUA–China pe tema riscurilor AI Trump urmează să se întâlnească săptămâna viitoare, la Washington, cu președintele chinez Xi Jinping. Reuters a relatat anterior că cele două țări plănuiau și o întâlnire separată, la jumătatea lunii septembrie, pentru a discuta riscurile asociate inteligenței artificiale, reuniune care ar fi urmat să fie condusă de oficiali guvernamentali de rang inferior. [...]
Marile companii încep să limiteze folosirea modelelor avansate de IA din cauza incertitudinilor privind confidențialitatea datelor , iar efectul imediat este o mutare a proiectelor sensibile către soluții „închise” (in-house) sau infrastructuri izolate, mai scumpe, potrivit Tom's Hardware . Îngrijorarea centrală, conform publicației, este că datele proprietare ale clienților (inclusiv proprietatea intelectuală) ar putea ajunge, direct sau indirect, să fie folosite la antrenarea modelelor sau să fie expuse prin colectarea de informații despre utilizare. Pe acest fond, unele organizații cer garanții contractuale mai stricte sau impun intern restricții privind ce modele pot folosi angajații și pentru ce tip de sarcini. Ce a declanșat tensiunile: schimbarea de politică la Anthropic Problema este legată de o modificare din iunie, când Anthropic și-a schimbat politicile pentru modelul său „flagship” Fable, astfel încât compania poate păstra datele clienților. Anthropic susține că păstrarea datelor are rolul de a preveni utilizarea abuzivă a modelului, însă unele companii se tem că în acest proces ar putea fi „aspirate” și date de business sensibile. În paralel, atât OpenAI, cât și Anthropic indică faptul că, în cazul clienților cu anumite contracte enterprise, nu își antrenează modelele pe informațiile furnizate de aceștia „în mod implicit”. Totuși, articolul notează că ambele companii colectează metadate de la clienți corporativi (adică date despre felul în care este folosit serviciul), iar detaliile despre conținutul exact al acestor metadate sunt greu de obținut. Metadatele și „chain-of-thought”, puncte sensibile pentru clienți Un exemplu din material este operatorul telecom C Spire, care are acorduri cu OpenAI și Anthropic ce interzic folosirea datelor sale pentru antrenarea modelelor. În același timp, contractele permit colectarea de date tehnice de utilizare. C Spire consideră că acestea ar include informații despre aplicațiile la care sunt conectate modelele și date de utilizare și își exprimă temerea că furnizorii ar putea colecta informații despre ce se întâmplă „între” generarea răspunsurilor. OpenAI afirmă că nu folosește datele de tip „chain-of-thought” (raționamentul intermediar al modelului) pentru antrenare, însă C Spire spune că are nevoie de mai multă claritate despre ce se colectează și acuză lipsa unor explicații suficient de precise. Răspuns operațional: infrastructură izolată și platforme „private”, dar costisitoare În fața acestor riscuri percepute, unele companii aleg să ruleze modele open-source pe servere proprii izolate („air-gapped”, adică separate de internet și de rețele externe). Tom’s Hardware menționează că Northrop Grumman a adoptat deja această abordare, preferând să nu se bazeze pe furnizori precum OpenAI și Anthropic pentru cazuri sensibile. În același timp, Microsoft încearcă să capitalizeze aceste temeri, promovând medii cloud izolate în care modelele rulează pe servere private și nu trimit date către companii externe de IA. Publicația subliniază însă că această variantă este costisitoare și că cel puțin un client încă o evaluează. Impact comercial: proiecte amânate sau anulate și migrare către soluții interne Materialul indică un cost comercial deja vizibil: o mare companie de utilități din SUA și-a anulat planurile de a testa Fable pentru a vedea dacă poate rula infrastructura sa energetică de bază, după ce Anthropic ar fi refuzat să accepte o politică de „zero data retention” (ZDR) irevocabilă, adică fără păstrarea datelor. În același registru, Nvidia ar fi decis să folosească Fable doar pentru sarcini care nu implică acces la date sensibile, invocând lipsa garanțiilor ZDR. Pentru activitățile considerate prea sensibile, compania folosește o soluție internă de IA. Tom’s Hardware precizează că a cerut un punct de vedere Nvidia, dar nu a primit răspuns până la publicare. Pentru piață, semnalul este că „încrederea” și condițiile de retenție a datelor devin criterii operaționale și contractuale care pot decide dacă un model este adoptat la scară sau rămâne limitat la utilizări cu risc redus. [...]
Administrația Trump tratează reglementarea AI mai ales ca pe o competiție cu China , ceea ce riscă să împingă în plan secund preocupările legate de siguranță și de concentrarea puterii în industrie, potrivit CNN . În material, CNN descrie un peisaj politic în care avertismentele tot mai dure venite chiar din interiorul industriei – inclusiv scenarii „catastrofale” despre pierderea controlului asupra sistemelor de inteligență artificială – se lovesc de o abordare a Casei Albe centrată pe viteză, inovație și avantaj strategic față de China. Miza, pentru companii și investitori, este un cadru de reguli care poate accelera sau frâna dezvoltarea și comercializarea tehnologiilor de vârf. Avertismentele industriei: „încetinire conștientă” și risc existențial CNN pornește de la apelul CEO-ului Anthropic, Dario Amodei , pentru o „încetinire conștientă” a dezvoltării AI, argumentând că ritmul ar putea depăși capacitatea oamenilor de a gestiona tehnologia. Amodei avertizează că, fără control, sistemele ar putea ajunge dincolo de înțelegerea și controlul uman. În paralel, un fost inginer care a lucrat la OpenAI și Anthropic, Jacob Coxon, a mers mai departe, susținând că AI ar putea duce la „sfârșitul umanității” până la finalul deceniului. CNN notează însă că nu există o explicație unanim acceptată despre mecanismul concret prin care s-ar produce un astfel de deznodământ, iar scenariile invocate rămân speculative. Reglementare cerută de companii, dar contestată politic Pe fondul acestor avertismente, unele companii – inclusiv Anthropic și OpenAI – au cerut public intervenția guvernului pentru a stabili un cadru de reglementare care să limiteze dezvoltarea AI. CNN leagă această poziționare și de contextul economic: cursa pentru dominarea AI se suprapune cu pregătiri pentru listări la bursă (IPO), ceea ce ridică întrebări despre stimulentele comerciale din spatele apelurilor la reguli. Jurnalistul de tehnologie Jacob Ward, contributor CNN, descrie situația ca pe o alergare spre o „prăpastie” a unui grup restrâns de companii puternice, care susțin că nu se pot opri singure. În același registru, senatorul Bernie Sanders a anunțat o inițiativă legislativă care vizează interzicerea „superinteligenței artificiale” și o pauză temporară în dezvoltarea AI avansate, invocând riscul ca marile companii tehnologice să piardă controlul asupra propriilor produse. Casa Albă și „piața deschisă”: AI ca armă economică în rivalitatea cu China În contrapondere, David Sacks – investitor tech și „țar” pentru AI și cripto în administrația Trump, potrivit CNN – promovează o abordare mai apropiată de piața liberă și contestă motivațiile celor care avertizează asupra riscurilor extreme. În apariții publice, el sugerează că mesajele „doomerilor” (cei care anticipează scenarii apocaliptice) ar putea face parte dintr-o campanie menită să frâneze inovația americană, inclusiv în beneficiul Chinei. Președintele Donald Trump, aflat în Irlanda la momentul relatării CNN, a minimalizat ideea că cele mai sumbre scenarii „se vor întâmpla” și a revenit la tema competiției cu China: „Suntem înaintea Chinei în AI. (…) cine câștigă AI câștigă. Și putem pune balustrade.” Din această perspectivă, reglementarea devine mai degrabă un instrument de politică industrială și de securitate națională decât un răspuns la riscuri existențiale. CNN amintește și măsuri precum blocarea exportului unor cipuri Nvidia către China sau întârzieri temporare ale unor lansări pentru evaluarea impactului asupra securității naționale. Ce se vede în teren: opoziția față de centrele de date, nu față de „sfârșitul lumii” CNN mai arată că, dincolo de dezbaterea despre „sfârșitul umanității”, presiunea politică imediată vine din altă direcție: reacția publică la centrele de date necesare pentru AI. În SUA, aceste proiecte sunt contestate pentru efecte locale – consum de energie, impact asupra apei, ocuparea terenurilor agricole și posibile scumpiri ale facturilor. Această opoziție, descrisă ca transversală politic, poate influența indirect agenda de reglementare: nu prin teama de scenarii extreme, ci prin costuri și externalități vizibile, cu efecte economice directe în comunități. De ce contează pentru companii și investitori Din relatarea CNN rezultă o tensiune cu impact de reglementare și de piață: dacă Washingtonul prioritizează „cursa cu China”, atunci regulile pot favoriza accelerarea dezvoltării și consolidarea jucătorilor mari, în timp ce preocupările privind siguranța și concentrarea puterii (controlul AI în „câteva mâini”) rămân disputate politic. În lipsa unui consens, direcția probabilă rămâne fragmentată: măsuri punctuale motivate de securitate națională și presiuni locale legate de infrastructură, mai degrabă decât un cadru amplu care să trateze explicit riscurile invocate de „doomeri” și de o parte a industriei. [...]
