Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Google începe să mute Gemini din zona de „chatbot” spre automatizare persistentă, odată cu lansarea Gemini Spark pentru abonații Google AI Ultra din SUA, o funcție care rulează în fundal și poate continua sarcini chiar și când telefonul este blocat sau laptopul este închis, potrivit Android Authority.
Gemini Spark este prezentat ca un „agent” de inteligență artificială care acționează în numele utilizatorului, dar „sub controlul” acestuia, și rulează 24/7. Funcția apare ca un tab dedicat în experiența web Gemini, alături de chatul standard.
Diferența centrală față de utilizarea obișnuită a Gemini este accentul pe automatizare. În loc să se limiteze la răspunsuri și generare de conținut, Spark este gândit să „facă” efectiv lucruri în ecosistemul Google, reducând trecerile între aplicații.
Concret, Spark se poate conecta la aplicații din Google Workspace (Gmail, Calendar, Drive, Docs, Sheets și Slides) și poate gestiona sarcini precum:
Google spune că Spark folosește mașini virtuale în cloud care rulează pe Gemini 3.5, astfel încât sarcinile pot continua chiar dacă utilizatorul își închide laptopul sau își blochează telefonul. Această procesare în fundal este o parte importantă din poziționarea produsului: un asistent digital „persistent”, nu un instrument deschis doar la nevoie.
Pe lângă Workspace, Spark primește acces și la servicii conectate, funcții de „Personal Intelligence”, site-uri unde utilizatorul este autentificat și instrumente de browser la distanță care pot interacționa cu pagini web. În unele situații, Spark poate naviga pe site-uri, completa informații și executa acțiuni fără ca utilizatorul să parcurgă manual fiecare pas.
În acest moment, Gemini Spark este disponibil doar pentru abonații Google AI Ultra din SUA, la câteva zile după ce a fost anunțat la Google I/O 2026. Publicația notează că, dacă lansarea decurge fără probleme, Spark ar putea deveni modelul pentru direcția în care se dezvoltă Gemini în continuare.
Recomandate
Folosirea agenților AI ca „echipă” de suport pentru management schimbă concret modul în care se iau decizii și se urmăresc resursele în Google , iar Sundar Pichai spune că astfel poate menține „activitatea” în derulare permanent, potrivit HotNews . Pichai a explicat, în podcastul Sources , că deleagă către agenți AI o parte din activitățile de colectare și sintetizare a informațiilor necesare conducerii companiei. El spune că, în loc să petreacă zilnic timp pentru a se pune la curent cu ce s-a întâmplat în ultimele 24 de ore, folosește agenți care „rulează” și îi aduc rezumate, urmând ca el să aprofundeze subiectele relevante. Ce fac, concret, agenții AI în rutina șefului Google În material se arată că agenții AI sunt instrumente de inteligență artificială proiectate să ducă la capăt sarcini „cap-coadă”, cât mai autonom, cu intervenție umană minimă. În cazul lui Pichai, utilizările menționate includ: înțelegerea evoluției dezvoltării modelelor; urmărirea modului în care sunt utilizate resursele de calcul ale Google; monitorizarea discuțiilor din numeroase grupuri interne de chat, fără a citi personal fiecare conversație; monitorizarea, prin telemetrie, a utilizării resurselor de calcul pe domenii de produs, eficiență și grad de utilizare, cu livrarea de „date și informații relevante”. Pichai susține că acest tip de instrumente „ne-a ajutat pe toți să devenim mai buni în ceea ce facem”. „24/7” ca avantaj operațional, dar cu limite la deciziile mari Deși mizează pe agenți pentru fluxuri de informare și monitorizare, Pichai afirmă că nu lasă inteligența artificială să ia deciziile importante în locul său, iar oamenii rămân implicați direct în deciziile cu consecințe semnificative privind alocarea resurselor de calcul. În același timp, articolul notează că agenții AI au fost în centrul unui val recent de incidente de cibersecuritate , care a alimentat îngrijorări. HotNews trimite, în acest context, la un material anterior despre un „val de incidente” asociat agenților AI. Costul ascuns: munca de „supervizare” a agenților Pe lângă beneficiul continuității, apare și o nouă componentă operațională: gestionarea agenților devine o competență separată, cu sarcini precum verificarea rezultatelor, prevenirea dublării activităților sau evitarea abaterii de la sarcinile atribuite. Un exemplu citat în articol: un director de inginerie de la Cisco, care gestionează peste 10 agenți, a spus pentru Business Insider că supravegherea acestora poate însemna treceri mai frecvente între sarcini și o senzație de muncă mai intensă, fără reducerea programului. În viziunea lui Pichai, avantajul major rămâne faptul că agenții, rulați în cloud (infrastructură de calcul livrată ca serviciu), pot funcționa non-stop și pot relua activitatea „exact din punctul în care le-ai lăsat”, ceea ce, spune el, permite ca „activitatea [să] continu[e] fără întrerupere”. [...]
Google extinde Gemini cu un „hub” pentru mici afaceri, mizând pe automatizarea sarcinilor zilnice potrivit Google Blog , care anunță o pagină dedicată în aplicație și funcții noi de marketing și finanțe, cu lansare treptată la nivel global în zilele următoare. Noul „business landing page” este prezentat ca un punct central din care proprietarii de mici afaceri își pot organiza activități recurente: construirea brandului, analiza finanțelor și înțelegerea informațiilor despre clienți. Google spune că „zeci de milioane” de antreprenori folosesc deja Gemini pentru idei de produse, gestionarea feedbackului și analiza performanței, iar noile instrumente ar trebui să reducă timpul alocat acestor sarcini. Conectare mai simplă la instrumente Google și aplicații terțe Din același hub, utilizatorii pot conecta Gemini la servicii Google și la aplicații externe, pentru a aduce date și fluxuri de lucru într-un singur loc. Google menționează explicit: Google Business Profile , Google Ads și Google Workspace; aplicații conectate terțe precum Adobe, Canva, Dropbox, Shopify, Wix, Zoho și Xero. Vizualuri „în stilul brandului”, pe baza materialelor încărcate de firmă O funcție nouă permite definirea stilului vizual al brandului în Gemini prin încărcarea site-ului, a kitului de brand, fonturilor sau paletelor de culori. Google afirmă că, împreună cu „Nano Banana 2.1”, descris ca cel mai nou model de generare de imagini al companiei, Gemini poate produce rezultate vizuale complete pentru lansări de produse sau campanii de marketing și poate păstra stilul pentru utilizări ulterioare, fără reîncărcarea repetată a ghidurilor. Analiză financiară din documente „dezordonate”, în câteva secunde Pe zona financiară, Google susține că Gemini poate transforma foi de calcul, chitanțe și evidențe de achiziții în grafice financiare și modele interactive „în secunde”, astfel încât antreprenorii să obțină informații mai ușor de interpretat decât din tabele brute. Ce urmează și unde se încadrează oferta pentru companii mai mari Google precizează că pagina dedicată, „skill-urile” de marketing și finanțe și noile aplicații conectate „încep să fie lansate” global în zilele următoare pentru utilizatorii aplicației Gemini. Pentru companiile mai mari, publicația indică o ofertă separată, „Gemini for your business”, cu controale administrative centralizate, guvernanță avansată a datelor și securitate de nivel enterprise (detalii la https://cloud.google.com/gemini-enterprise?e=48754805 ). [...]
Peste 400 de publicații au intrat într-un program prin care Google plătește licențe pentru conținut folosit la dezvoltarea de funcții noi bazate pe inteligență artificială , potrivit Google . Miza pentru editori este una direct economică: compania spune că remunerează livrarea și utilizarea unui „conținut îmbunătățit” (enhanced content) în cadrul News AI pilot . Programul, lansat anul trecut, a pornit cu un grup de parteneri din zona media, iar acum a depășit pragul de 400 de publicații la nivel global. În lista de exemple menționate de Google apar atât nume mari, cât și editori locali. Între partenerii noi enumerați se află publicații internaționale precum Axios , CNN, Financial Times și Forbes, dar și editori locali din SUA, precum Post and Courier, Texas Tribune, Oil City News și Shaw Media. Google amintește și parteneri din etapa inițială, precum The Washington Examiner și The Washington Post. Ce cumpără Google și la ce folosește conținutul Google descrie inițiativa ca un program de licențiere: publicațiile participante sunt plătite pentru „livrarea și utilizarea” conținutului îmbunătățit, utilizat pentru a dezvolta funcții noi de inteligență artificială în produsele companiei. Exemplele de funcții menționate includ: prezentări detaliate ale articolelor (overviews) pe paginile editorilor din Google News, care oferă context înainte ca utilizatorul să dea click; buletine audio personalizabile (audio briefings) pentru ascultători. Google susține că aceste funcții includ atribuire „clară” și linkuri directe către surse, cu scopul de a crea „noi moduri” prin care cititorii să se conecteze la publicațiile pe care le urmăresc. Ce urmează Din informațiile publicate nu reiese valoarea plăților sau criteriile comerciale ale licențelor. Google indică însă că programul este folosit ca bază pentru dezvoltarea de funcții AI în zona de știri, pe măsură ce obiceiurile de consum de informație se schimbă. [...]
SynthID, tehnologia Google de marcare invizibilă a conținutului generat de AI, a fost inclusă pe lista TIME „Best Inventions 2026” , într-un semnal că piața începe să trateze trasabilitatea conținutului ca infrastructură, nu ca opțiune, potrivit Google Blog . Pe fondul realismului tot mai mare al conținutului generat de inteligența artificială, miza operațională pentru platforme și utilizatori este să poată distinge rapid cum a fost produs un material. În acest context, SynthID este prezentat ca un „filigran” (watermark) digital invizibil și durabil, inserat chiar în momentul creării, pentru imagini, audio, video și text, fără a afecta calitatea. Ce face SynthID și ce volum a atins Google susține că SynthID a fost folosit până acum pentru a marca: peste 180 de miliarde de imagini și videoclipuri ; echivalentul a 240.000 de ani de audio . Tehnologia este descrisă ca fiind „durabilă”, adică proiectată să rămână detectabilă și după transformări uzuale ale conținutului, fără ca materialul să fie modificat vizibil. Unde apar instrumentele de verificare Pentru identificarea conținutului generat de AI, Google spune că a integrat instrumente de verificare direct în: Google Search; aplicația Gemini; Chrome. Separat, compania indică și un instrument dedicat, SynthID Detector , disponibil la SynthID Detector , pentru verificarea conținutului provenit de la Google și partenerii săi. Extindere către biologie sintetică Google afirmă că a anunțat recent SynthID Bio , o extindere a tehnologiei de marcare către biologia sintetică, detaliată pe SynthID Bio . În material nu sunt oferite, însă, date despre adopție sau utilizări comerciale pentru această componentă. TIME a publicat includerea SynthID în selecția sa anuală la Best Inventions , iar lista completă este disponibilă pe TIME’s website . [...]
Google testează afișarea barei laterale din AI Mode direct în pagina principală de rezultate , o schimbare de interfață care ar putea face funcțiile de căutare asistată de inteligență artificială mai ușor de accesat și, în timp, mai „implicit” folosite de utilizatori, potrivit Search Engine Roundtable . Testul mută în pagina clasică de rezultate (SERP) bara verticală din stânga întâlnită în AI Mode: un mic logo „G”, istoricul conversațiilor, opțiunea de a începe un chat cu AI Mode și pictograma de setări, toate grupate pe partea stângă a ecranului. Din perspectivă operațională, asta reduce „fricțiunea” de a intra în AI Mode și poate schimba rapid comportamentul de căutare, dacă devine standard. Ce se vede în test și cât de extins pare Schimbarea a fost observată de Damien Andell , care a publicat o captură pe X și a sugerat că ar fi deja implementată pe scară largă. Autorul Search Engine Roundtable spune însă că nu a reușit să reproducă afișarea în browserele sale, ceea ce indică mai degrabă un test limitat decât un „rollout” complet. În postarea citată, Andell ridică întrebarea dacă bara laterală devine „implicită” pentru toate căutările, nu doar atunci când utilizatorul apasă butonul AI Mode din pagina principală Google. De ce contează: AI Mode, mai aproape de „default” Publicația notează că o astfel de mutare ar face AI Mode „și mai accesibil” din interfața principală Google și ar aduce produsul „cu un pas mai aproape” de a deveni opțiunea implicită în Google Search. Cu alte cuvinte, nu e doar o ajustare de design: este o repoziționare a interacțiunii cu AI în fluxul standard de căutare. Indicii de integrare cu Gemini, încă neclare Într-un update, este menționată o observație a lui Marie Haynes pe X (14 octombrie 2026), potrivit căreia în bara laterală ar apărea conversații asociate cu Gemini. Ulterior, Haynes revine și nuanțează: nu ar fi conversații din aplicația Gemini, ci conversații avute cu Gemini pe Android, prin „overlay” (interfața suprapusă în sistem). Concluzia din sursă: rămâne interesant ca semnal de direcție, dar nu confirmă o fuziune directă între aplicația Gemini și AI Mode. [...]
Un model de inteligență artificială poate estima vârsta biologică și riscul de deces la pacienți oncologici dintr-o fotografie facială , însă utilitatea sa clinică reală și limitele de aplicare rămân încă neclare, potrivit Notebookcheck . Tehnologia, prezentată într-un studiu din „ The Lancet Digital Health ”, ridică atât perspectiva unor evaluări medicale cu bariere de intrare foarte mici, cât și întrebări despre validare, interpretabilitate și potențiale utilizări abuzive. Ce face modelul și pe ce date a fost antrenat Cercetătorii au dezvoltat un model numit FAHR-Face (Foundation Artificial Intelligence for Health Recognition), antrenat pe peste 40 de milioane de imagini faciale și adaptat ulterior pentru două sarcini distincte: estimarea „vârstei biologice” din trăsături faciale (care poate diferi de vârsta cronologică și ar putea indica starea generală de sănătate și reziliența fizică); estimarea riscului de supraviețuire la pacienți cu cancer pe baza unei fotografii, cu zone considerate relevante în special sub ochi și de-a lungul punții nasului. Rezultatele raportate pe pacienți cu cancer Evaluarea a inclus aproximativ 43.000 de pacienți oncologici, iar un test separat a fost realizat pe 3.820 de pacienți. În acest test: 122 de pacienți au fost încadrați de model în grupa cu risc maxim; dintre aceștia, 52% au murit în 90 de zile; 975 de pacienți au fost încadrați în grupa cu risc minim; dintre aceștia, 2% au murit în același interval. Autorii notează că asocierea dintre informația extrasă din fotografie și riscul de deces a rămas valabilă chiar și după luarea în calcul a factorilor clinici de prognostic. De ce contează: costuri mici, dar validare incompletă și risc de abuz Miza operațională a unei astfel de abordări este bariera scăzută de utilizare: o fotografie facială poate fi făcută în câteva secunde, cu costuri tehnice și financiare reduse, ceea ce ar putea accelera adoptarea în instrumente de triere sau monitorizare. În același timp, materialul subliniază limite importante: nu este stabilită o relație cauzală; modelul identifică tipare statistice, fără să explice automat procesele biologice din spatele lor; nu este clar dacă rezultatele se aplică și altor afecțiuni medicale; rămâne de văzut câtă valoare predictivă suplimentară aduce fotografia față de metodele clinice consacrate; există îngrijorări privind posibile utilizări precum urmărirea și supravegherea video. Test public: cum poate fi încercat modelul Cei care vor să își estimeze vârsta biologică se pot înscrie pe site-ul proiectului, unde pot încărca între 3 și 10 fotografii ale feței, o singură dată sau zilnic. Sistemul oferă un scor pentru fiecare imagine și un scor agregat. Conform descrierii, fotografiile nu sunt partajate și sunt șterse după o anumită perioadă, iar alte informații sunt anonimizate și puse la dispoziția altor cercetători. [...]
