Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Diferențele de „diplomație corporativă” dintre Nvidia și AMD în China devin un factor de piață în contextul în care exporturile americane de cipuri pentru inteligență artificială sunt tot mai restrânse, iar Beijingul împinge accelerat către autosuficiență, potrivit Reuters.
În timp ce Jensen Huang (Nvidia) a atras atenția publicului la Beijing, pozând pentru fotografii și apărând în spațiul public, Lisa Su (AMD) a avut o vizită mai discretă în China, concentrată pe întâlniri cu clienți și parteneri și pe un eveniment pentru dezvoltatori. Contrastul, notează Reuters, reflectă două stiluri diferite de abordare a celei mai sensibile piețe de hardware pentru inteligență artificială din punct de vedere politic.
Pentru Nvidia, miza în China a fost puternic lovită de controalele de export ale SUA. Huang declara anul trecut că cota de piață a Nvidia în China scăzuse la 50% de la 95% din cauza restricțiilor; între timp, el spune că aceasta a ajuns „efectiv la zero”, pe fondul presiunii Beijingului pentru cipuri avansate produse local. Huang estimase anterior că piața chineză de cipuri pentru inteligență artificială ar valora 50 miliarde dolari (aprox. 230 miliarde lei) anul acesta.
În cazul AMD, Reuters citează date IDC potrivit cărora compania are 4% din piața chineză de cipuri pentru inteligență artificială. Diferența este că AMD are mai multe „rute” comerciale către China decât acceleratoarele AI (segmentul-cheie pentru Nvidia), inclusiv:
Analistul-șef Omdia, Lian Jye Su, spune că această diversitate poate ajuta AMD pe măsură ce utilizarea inteligenței artificiale se extinde dincolo de antrenarea modelelor mari către utilizări mai largi în companii.
Un element cu greutate, în lectura Reuters, este diferența de tratament la nivel oficial. Lisa Su a avut o întâlnire anunțată public cu vicepremierul chinez He Lifeng, care a transmis că Beijingul „primește cu bun venit” companii precum AMD pentru a „valorifica oportunitățile” și a aprofunda cooperarea.
În schimb, nu a existat o întâlnire comparabilă, la nivel înalt, pentru Jensen Huang, aflat la Beijing în jurul summitului dintre Xi Jinping și președintele SUA, Donald Trump, din 14-15 mai, potrivit Reuters. Absența a ieșit în evidență cu atât mai mult cu cât Huang a fost vocal în a susține că restricțiile SUA riscă să cedeze piața chineză rivalilor locali, precum Huawei.
Un consilier al unor directori de multinaționale (citat de Reuters sub protecția anonimatului) apreciază că abordarea „cu profil mai jos” a Lisei Su este mai potrivită în mediul geopolitic actual, în care politizarea relațiilor comerciale SUA–China și volatilitatea sentimentului public cresc riscurile de reputație pentru șefii din industria cipurilor.
Lisa Su a spus săptămâna trecută că China generează aproximativ 20% din veniturile AMD și rămâne importantă pentru PC-uri, gaming și unele segmente de centre de date.
În paralel, AMD încearcă să câștige teren prin ROCm, pachetul său software open-source pentru calcul accelerat, promovat dezvoltatorilor chinezi într-un moment în care multe companii caută alternative la ecosistemul CUDA al Nvidia, deoarece cele mai avansate cipuri Nvidia sunt greu de obținut.
Totuși, Reuters notează limitele: ecosistemul software al AMD este mai puțin matur decât al Nvidia, iar controalele de export ale SUA restricționează și AMD în vânzarea celor mai avansate cipuri pentru inteligență artificială către China. O sursă familiarizată cu operațiunile AMD din China a declarat că AMD a vândut anul trecut un număr semnificativ de cipuri AI către Alibaba, dar compania chineză ar fi trebuit să aloce resurse importante de inginerie pentru depanare și adaptare, din cauza slăbiciunilor ecosistemului software AMD. AMD și Alibaba nu au răspuns solicitărilor de comentarii, potrivit Reuters.
Cei doi CEO urmează să se reîntâlnească în Taiwan, la Computex, săptămâna viitoare, într-un moment în care ambele companii au prezentat în ultima perioadă planuri mari de investiții în Taiwan, unde se află TSMC, cel mai mare producător de cipuri pe bază de contract din lume. În acest context, diferențele de strategie în China par să se accentueze: Nvidia rămâne prinsă în ecuația geopolitică a exporturilor, iar AMD încearcă să profite de ferestre mai înguste, inclusiv prin software și printr-un portofoliu mai divers de produse permise.
Recomandate
China extinde controlul asupra mobilității specialiștilor în inteligență artificială, cerând aprobări înainte de călătoriile internaționale inclusiv pentru angajați din firme private , o măsură care poate afecta direct colaborările transfrontaliere și fluxul de talente din industrie, potrivit Tom's Hardware . Restricțiile ar viza persoane care lucrează în companii de stat, fondatori de startup-uri și angajați ai companiilor private, pe fondul evaluării lor ca „active strategice” pentru ambițiile Chinei în domeniul AI, conform unei relatări Bloomberg (citată de publicație). Până acum, China limita deja călătoriile internaționale pentru anumite categorii-cheie, precum cercetători seniori din instituții publice de educație, oameni de știință din domeniul nuclear și executivi de top ai companiilor de stat; extinderea către zona privată este însă o mișcare mai puțin obișnuită, chiar și pentru Beijing. Cine intră pe listă și ce nu este încă lămurit Nu există, deocamdată, ghidaj oficial privind rolurile, nivelul de expertiză sau senioritatea care intră sub incidența aprobărilor de călătorie. Sursele Bloomberg citate indică faptul că selecția ar fi făcută în funcție de impactul persoanelor asupra obiectivelor Chinei în AI, nu doar după angajator sau poziția din organigramă. Publicația notează că măsura ar extinde o directivă guvernamentală anterioară, în cadrul căreia unii ingineri AI aveau obligația de a raporta planurile de călătorie în străinătate, dar puteau totuși să plece când era necesar. Miza: reducerea riscului de „scurgere” de tehnologie și talente Contextul invocat este competiția globală pentru specialiști și protejarea tehnologiilor sensibile. Tom’s Hardware leagă această abordare de preocuparea autorităților chineze privind transferul de proprietate intelectuală și de talente către SUA, menționând că politica ar urmări să reducă riscul de divulgare a unor tehnologii-cheie, inclusiv în situații în care startup-uri chineze își mută operațiunile în afara țării (exemplul dat: Singapore ). În același timp, articolul punctează presiunea financiară din piața globală de AI: companii americane ar cheltui sume foarte mari pentru recrutarea de experți, inclusiv prin bonusuri de 100 milioane dolari (aprox. 460 milioane lei) și pachete de până la 1,25 miliarde dolari (aprox. 5,75 miliarde lei) pe patru ani, potrivit exemplelor citate. Efecte posibile pentru industrie Tom’s Hardware avertizează că măsura ar putea avea consecințe contrare intenției declarate de protecție: ar putea descuraja specialiștii chinezi aflați deja în străinătate să se întoarcă pentru a-și reconstrui cariera în China; i-ar putea împinge pe unii ingineri AI din China, care își doresc o carieră internațională, să plece mai devreme, înainte de a fi incluși pe listele de restricții, dezvoltându-și competențele în afara țării. În lipsa unor criterii oficiale publice, rămâne neclar cât de larg va fi aplicată politica și cât de mult va afecta, în practică, mobilitatea specialiștilor din AI din sectorul privat. [...]
Boomul AI a mutat câștigurile spre cipuri și infrastructură, lăsând software-ul în urmă , iar această schimbare de ierarhie începe să se vadă atât în rezultate financiare, cât și în evoluția bursieră, potrivit Mediafax . Momentul de inflexiune indicat de mulți investitori este 24 mai 2023, când NVIDIA a raportat rezultate mult peste așteptări, pe fondul cererii accelerate pentru inteligență artificială. De atunci, boomul AI a reordonat sectorul tehnologic și a împins în față companiile care produc „uneltele” necesare antrenării și rulării modelelor de inteligență artificială, nu neapărat pe cele care vând aplicații software. Cipurile pentru AI, motorul principal al creșterii O analiză Morningstar arată o creștere fără precedent a veniturilor generate de cipurile folosite în AI, cu NVIDIA în prim-plan. Veniturile companiei din segmentul acceleratoarelor AI (cipuri specializate pentru antrenarea și rularea AI) au urcat de la 3,4 miliarde de dolari (aprox. 15,6 miliarde lei) la peste 60 de miliarde de dolari (aprox. 276 miliarde lei) în trei ani, un avans de circa 1.600%. În ultimul trimestru raportat, NVIDIA a anunțat venituri de 81,6 miliarde de dolari (aprox. 375 miliarde lei), peste estimările analiștilor. Potrivit acestora, nu există semne de încetinire a cererii pentru echipamentele AI ale companiei, descrisă ca „insațiabilă”. Acceleratoarele AI sunt utilizate pe scară largă de jucători precum OpenAI, Google sau Meta Platforms, iar cererea a susținut și alte nume din zona semiconductorilor și a infrastructurii, inclusiv Advanced Micro Devices și Broadcom. Software-ul rămâne în urmă, pe fondul temerilor investitorilor În timp ce producătorii de cipuri și furnizorii de infrastructură au beneficiat direct, companiile din software au performat mai slab, notează analiza citată. Motivul: investitorii iau în calcul că AI ar putea reduce nevoia de aplicații tradiționale sau ar putea înlocui anumite servicii. În acest context, indicele companiilor de semiconductori a crescut cu aproape 424% din 2023 până în prezent, în timp ce multe firme software au avut creșteri modeste sau chiar scăderi. Efect de propagare: centre de date, energie și construcții Expansiunea AI a accelerat construirea centrelor de date (facilități care găzduiesc serverele necesare funcționării AI), cu efecte în lanț în energie, construcții și infrastructură. Printre beneficiari este menționat producătorul american Caterpillar, alături de companii care produc generatoare sau construiesc infrastructura de alimentare a acestor centre. Pe fondul cererii mari de energie, Bloom Energy și-a văzut acțiunile crescând cu peste 240% în ultimele șase luni, potrivit sursei. Startup-uri evaluate la sute de miliarde și o piață mai concentrată Boomul AI a schimbat și piața companiilor private. Conform datelor PitchBook citate, evaluarea OpenAI a crescut de la 86 de miliarde de dolari (aprox. 396 miliarde lei) în ianuarie 2024 la peste 850 de miliarde de dolari (aprox. 3.910 miliarde lei) în martie 2026. În paralel, Anthropic ar fi urcat de la 21 de miliarde de dolari (aprox. 97 miliarde lei) la aproximativ 900 de miliarde de dolari (aprox. 4.140 miliarde lei). Analiștii mai indică și o concentrare accentuată pe piețele financiare, unde câteva companii foarte mari ajung să domine o parte importantă din bursa americană. În același timp, avertismentul rămâne că nu toate companiile vor câștiga din acest val, iar entuziasmul investitorilor s-ar putea tempera dacă economia încetinește sau dacă rezultatele nu confirmă așteptările ridicate ale pieței. [...]
Băncile europene ar putea tăia 10%–20% din posturi în următorii cinci ani , pe măsură ce inteligența artificială crește productivitatea și reduce nevoia de personal în activitățile de suport, potrivit unei analize citate de Agerpres . Estimarea vine de la analiștii Morgan Stanley și indică un impact direct asupra costurilor operaționale ale băncilor. Analiștii Morgan Stanley estimează că adoptarea AI ar putea aduce creșteri de productivitate de 30% și ar permite reducerea efectivelor „pe termen scurt”, cu restructurări realizate în mare parte prin plecări voluntare, inclusiv pensionări. În același timp, economiile de costuri asociate acestor reduceri ar putea ajunge la aproximativ 4%–9% din total, potrivit calculelor din raport. Unde se vede deja impactul: suport, middle și back office Semnalele de pe piață arată că băncile încep să lege explicit planurile de eficientizare de utilizarea AI, în special în zonele care țin de operațiuni și suport: Standard Chartered a anunțat eliminarea a aproape 8.000 de posturi în domeniul suport, în următorii patru ani, asociind decizia cu AI. Directorul Bill Winters a spus că planul va afecta „capitalul uman cu valoare mai mică”, formulare pentru care ulterior și-a cerut scuze. HSBC analizează posibilitatea de a elimina aproximativ 20.000 de locuri de muncă , pornind de la ipoteza că AI poate reduce dimensiunea echipelor din funcțiile de tip middle și back office (activități interne de procesare, control și suport operațional), potrivit unei informații Bloomberg menționate în material. La Commerzbank , directorul general Bettina Orlopp a indicat economii de costuri de aproximativ 350 de milioane de euro (aprox. 1,75 miliarde lei) în câțiva ani, pe fondul utilizării inteligenței artificiale. Miza economică: costuri mai mici, dar și venituri potențial mai mari Dincolo de reducerea cheltuielilor, analiștii Morgan Stanley susțin că AI ar putea sprijini și creșterea veniturilor, de exemplu printr-o mai bună identificare a produselor potrivite pentru fiecare client. În această logică, băncile cu platforme integrate — retail, economii, asigurări și administrarea averilor — ar fi mai bine poziționate să valorifice tendința, deoarece pot folosi datele și distribuția internă pentru a personaliza oferta către clienți. Ce urmează Materialul indică o direcție: restructurările ar putea fi accelerate de implementarea AI în funcții bancare diverse, iar reducerea de personal ar urma să se facă, în bună măsură, prin ieșiri naturale din sistem. Ritmul și amploarea vor depinde însă de cât de repede reușesc băncile să introducă AI în procesele de bază și să transforme câștigurile de productivitate în economii efective. [...]
Implementarea rapidă a inteligenței artificiale ar putea reduce cu 10%–20% personalul din băncile europene în următorii cinci ani , cu economii de costuri estimate la 4%–9% din total, potrivit unei analize Morgan Stanley citate de Economedia . Miza pentru sector este una operațională și de cost: AI ar aduce un câștig de productivitate estimat la 30%, ceea ce ar accelera restructurările „pe termen mai scurt”. Analiștii anticipează că cea mai mare parte a reducerilor ar urma să fie realizată prin scheme de plecări voluntare, inclusiv pensionări. În paralel, mai mulți directori din industrie au recunoscut că AI va elimina unele roluri, pe măsură ce tehnologia este implementată în tot mai multe zone ale activității bancare. Primele semnale: planuri de reducere a personalului la bănci mari În acest context, sunt deja vizibile planuri concrete de restructurare asociate implementării AI: Standard Chartered a anunțat că va renunța în următorii patru ani la aproape 8.000 de funcții de asistență , pe fondul implementării AI. Directorul general Bill Winters a spus că planul va afecta „capitalul uman cu valoare redusă”, formulare pentru care ulterior și-a cerut scuze. HSBC caută să renunțe la 20.000 de angajați , pe baza previziunilor că AI va permite reducerea personalului în unele departamente, inclusiv în zona administrativă. La Commerzbank , directorul general Bettina Orlopp a declarat că AI ar urma să ducă la economii de costuri de aproximativ 350 milioane de euro (aprox. 1,75 miliarde lei) în câțiva ani. De ce contează: AI mută presiunea pe costuri și pe reorganizarea activității Estimarea Morgan Stanley sugerează că AI nu este doar un proiect tehnologic, ci un instrument de reducere a costurilor și de reorganizare a modului în care băncile își desfășoară activitatea. Analiștii arată că AI poate ajuta băncile să identifice mai bine ce produse să ofere clienților, iar instituțiile cu platforme integrate de retail, economisire, asigurări și administrarea de active ar fi mai bine poziționate să beneficieze de aceste schimbări. [...]
Anthropic păstrează prețul pentru Claude Opus 4.8 , dar mizează pe productivitate mai mare în sarcini „agentice” – o combinație care poate conta direct în bugetele companiilor ce folosesc modelul la scară, potrivit 9to5Google . Claude Opus 4.8 este disponibil „acum”, iar accentul anunțat de Anthropic este pe îmbunătățirea capabilităților agentice (adică sarcini în care modelul execută pași multipli, mai autonom, pentru a duce la capăt un obiectiv). Publicația notează că modelul aduce creșteri pe mai multe benchmark-uri, însă în special pe zona de „agentic tasks”. Ce se schimbă operațional: control al „efortului”, fluxuri dinamice și un mod rapid mai ieftin Lansarea vine la pachet cu câteva funcții noi, cu impact direct în felul în care utilizatorii pot „doza” costul și viteza: Pe claude.ai, utilizatorii pot controla cât „efort” depune Claude într-o sarcină (un mecanism de reglaj al intensității de lucru, relevant pentru timp de răspuns și resurse consumate). Claude Code primește „dynamic workflows”, o funcție menită să-l ajute să abordeze probleme „foarte mari”, la scară. Pentru Opus 4.8, „fast mode” (în care modelul rulează la 2,5 ori viteza) este „de trei ori mai ieftin” decât era pentru modelele anterioare, conform informațiilor din articol. Preț neschimbat față de Opus 4.7, în ciuda upgrade-ului Anthropic descrie Opus 4.8 drept o „îmbunătățire modestă, dar tangibilă” față de 4.7 și, în consecință, păstrează același tarif: 5 dolari (aprox. 23 lei) per milion de tokeni la intrare și 25 dolari (aprox. 115 lei) per milion de tokeni la ieșire. Pentru companii, menținerea prețului combinată cu promisiunea de performanță mai bună în sarcini agentice (inclusiv „agentic coding”, utilizarea computerului și raționament, în comparația cu Opus 4.7) poate însemna cost pe rezultat mai bun, dacă îmbunătățirile se confirmă în utilizare reală. Context: competiția pe „agenți” se intensifică Articolul plasează lansarea și în contextul accentului pus pe agenți la Google I/O, unde este așteptat ca viitorul Gemini 3.5 Pro să aducă îmbunătățiri pe aceeași direcție. 9to5Google precizează că Anthropic nu a comparat Opus 4.8 cu Gemini 3.5 Flash, invocând faptul că sunt clase diferite de modele, dar menționează că există unele comparații în „system card”-ul Opus 4.8 publicat de Anthropic. [...]
Cisco spune că a redus semnificativ timpii de dezvoltare și operare software prin integrarea Codex direct în fluxurile de producție , cu efecte măsurabile precum scăderea timpilor de build cu circa 20% și economisirea a peste 1.500 de ore de inginerie pe lună, potrivit OpenAI , care descrie parteneriatul dintre Cisco și OpenAI pentru folosirea „agentică” (autonomă, pe pași) a AI în ingineria la scară de întreprindere. În loc să trateze Codex ca pe un instrument izolat de productivitate pentru programatori, Cisco l-a integrat în procesele de inginerie din producție, expunându-l la sisteme mari, cu multe depozite de cod (multi-repository), baze de cod puternic axate pe C/C++ și cerințe stricte de securitate, conformitate și guvernanță. Impact operațional: de la „trimestre” la „săptămâni” în livrarea de funcționalități Un exemplu central este AI Defense , soluția Cisco „cap-coadă” de securitate pentru riscurile introduse de AI. Conform materialului, Codex a fost folosit pentru a scrie „majoritatea” AI Defense și „aproape fiecare funcționalitate nouă” pe care Cisco o dezvoltă pentru produs. „Funcționalități care ar fi durat câteva trimestre ca să ajungă la clienți au scăzut la săptămâni.” —DJ Sampath, SVP/GM, AI Software and Platform, Cisco Ce anume e diferit: „agenție” în baze de cod complexe Cisco indică drept element-cheie nu completarea de cod, ci capacitatea Codex de a executa fluxuri reale de lucru, inclusiv bucle autonome de tip „compile-test-fix” prin interfață de linie de comandă (CLI), în timp ce operează în cadrele existente de revizie, securitate și guvernanță. În practică, Codex ar fi demonstrat că poate: să înțeleagă și să raționeze peste depozite mari și interconectate; să lucreze fluent în limbaje complexe (inclusiv C/C++); să ruleze sarcini de durată și să orchestreze pași de lucru specifici ingineriei software. Unde apar câștigurile cuantificabile Materialul oferă câteva rezultate concrete, atribuite utilizării Codex în fluxuri critice: Optimizare de build între depozite : analiză de loguri și grafuri de dependențe în peste 15 depozite interconectate, cu rezultat de ~20% reducere a timpilor de build și peste 1.500 de ore de inginerie economisite lunar la nivel global. Remediere de defecte la scară (CodeWatch) : automatizarea reparării defectelor cu execuție iterativă „agentică” pe baze C/C++ mari, cu o creștere de 10–15 ori a volumului de defecte rezolvate și reducerea duratei de la săptămâni la ore. Migrații de framework : pentru echipele Splunk, migrarea mai multor interfețe de la React 18 la 19 ar fi fost comprimată din săptămâni în zile, Codex preluând schimbările repetitive. „Cele mai mari câștiguri au venit când am încetat să ne gândim la Codex ca la un instrument și am început să-l tratăm ca pe o parte a echipei.” —Ryan Brady, Principal Engineer, Cisco Splunk Context de securitate: Daybreak și acces guvernat la GPT‑5.5‑Cyber În paralel, Cisco este prezentată ca parte a inițiativei Daybreak a OpenAI, un program care reunește modele OpenAI, Codex și parteneri din securitate pentru accelerarea apărării cibernetice și securizarea continuă a software-ului. În acest cadru, Cisco ar fi „guvernat accesul” la GPT‑5.5‑Cyber, descris ca model pentru apărătorii cibernetici. Tot cu Codex, Cisco spune că a construit Defense Squad, un instrument open-source care a ajuns din faza de idee în comunitatea de dezvoltatori în mai puțin de o săptămână. Ce urmează: model de adopție „în producție”, nu pilot Concluzia operațională a colaborării, așa cum este descrisă, este un model repetabil de adoptare a AI în întreprinderi: parteneriat tehnic strâns, încărcări reale de lucru și aliniere la nivel de leadership încă de la început. Codex este folosit acum în mai multe unități de business Cisco, iar echipele ar evalua tot mai des munca prin prisma duratei unei rulări Codex („cât va dura acea rulare”), nu doar prin estimări tradiționale de efort. [...]
