Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Intel și SoftBank colaborează pentru a dezvolta un substitut de HBM eficient din punct de vedere energetic pentru centrele de date AI, conform unui raport publicat de Tom's Hardware. Cele două companii au înființat Saimemory, o entitate care va dezvolta un prototip bazat pe tehnologia Intel și pe brevete din mediul academic japonez, inclusiv de la Universitatea din Tokyo. Obiectivul este de a avea un prototip finalizat și o evaluare a viabilității producției de masă până în 2027, cu comercializarea planificată înainte de sfârșitul deceniului.
Majoritatea procesoarelor AI utilizează cipuri de memorie cu lățime de bandă mare (HBM) pentru a stoca temporar cantitățile mari de date procesate de GPU-urile AI. Aceste cipuri sunt însă complexe și costisitoare de fabricat, consumând și mai multă energie. Parteneriatul dintre Intel și SoftBank își propune să rezolve aceste probleme prin stivuirea cipurilor DRAM și găsirea unei metode mai eficiente de conectare a acestora. Astfel, consumul de energie al unui cip DRAM stivuit ar putea fi redus la jumătate față de un cip HBM similar.
Această inițiativă nu este singulară în industrie. Alte companii, precum Samsung și NEO Semiconductor, lucrează deja la soluții similare, concentrându-se pe creșterea capacității fiecărui cip. Totuși, Saimemory se concentrează pe reducerea consumului de energie, un aspect crucial pentru centrele de date, mai ales în contextul creșterii anuale a consumului de energie al AI.
Recomandate
Evaluarea de 852 mld. dolari (aprox. 3.900 mld. lei) a OpenAI este pusă sub semnul întrebării de unii dintre propriii investitori , pe fondul schimbărilor repetate de strategie și al pivotării către clienți corporate, potrivit The Next Web , care citează Financial Times. Îngrijorările vizează „turbulența” strategică din ultimele luni: OpenAI și-a revizuit de două ori foaia de parcurs a produselor în șase luni, mai întâi sub presiunea competiției cu Google, apoi cu Anthropic , și a renunțat între timp la mai multe inițiative, inclusiv lansarea Sora pentru generare video și un chatbot „adult”. Unii investitori au spus pentru Financial Times că aceste schimbări rapide pot lăsa compania vulnerabilă în fața Anthropic și a unui Google aflat în revenire, în timp ce OpenAI se pregătește pentru o posibilă listare la bursă chiar din trimestrul IV 2026. Un investitor timpuriu a criticat direcția companiei, invocând creșterea ChatGPT și întrebând de ce OpenAI „vorbește despre enterprise și cod”, concluzionând că este „o companie profund nefocusată”. Separat, Jai Das, președintele Sapphire Ventures (care nu investește în OpenAI sau Anthropic), a comparat OpenAI cu „Netscape of AI”, sugerând riscul de a fi depășită într-o piață care se consolidează rapid. Un alt investitor, care a finanțat ambele companii, a spus că pentru a justifica ultima rundă de finanțare ar trebui presupusă o evaluare la IPO de cel puțin 1,2 trilioane de dolari (aprox. 5.500 mld. lei). Răspunsul OpenAI: finanțare record și pondere în creștere a veniturilor enterprise Conducerea OpenAI a respins criticile. Directoarea financiară Sarah Friar a indicat runda de finanțare de 122 mld. dolari (aprox. 560 mld. lei) închisă luna trecută — descrisă drept cea mai mare rundă privată din istoria Silicon Valley — ca dovadă a încrederii investitorilor, între care sunt menționați SoftBank, Amazon, Nvidia, Andreessen Horowitz, Sequoia Capital și Thrive Capital, alături de peste 25 de investitori. „Sugestia că investitorii nu susțin strategia noastră contrazice faptele”, a spus Friar. „Runda noastră, cea mai mare din istorie, a fost suprasubscrisă, închisă în timp record și susținută de un set larg de investitori globali.” Friar a mai declarat pentru CNBC că segmentul enterprise reprezintă acum 40% din veniturile totale ale OpenAI și este pe cale să ajungă la nivelul business-ului de consum până la finalul lui 2026. Miza competitivă: venituri „annualizate” și disputa de contabilizare cu Anthropic În centrul tensiunilor se află ritmul de creștere al veniturilor Anthropic. Potrivit materialului, venitul annualizat (run rate) al companiei care dezvoltă Claude ar fi urcat de la aproximativ 9 mld. dolari la final de 2025 la 30 mld. dolari la final de martie 2026, pe fondul cererii pentru instrumente de programare. OpenAI susține că a atins 25 mld. dolari venit annualizat în februarie. Diferența a declanșat o reacție dură din partea noului director comercial (CRO) al OpenAI, Denise Dresser (angajată în decembrie 2025, venind din rolul de CEO al Slack). Într-un memo intern, Dresser a acuzat Anthropic că și-ar supraevalua run rate-ul cu circa 8 mld. dolari, din cauza unei diferențe de raportare: Anthropic ar înregistra „brut” (gross) veniturile generate prin parteneri de distribuție în cloud (Amazon Web Services și Google Cloud), în timp ce OpenAI ar raporta „net” (după deducerea părții partenerului) veniturile din parteneriatul cu Microsoft. Articolul precizează că ambele abordări sunt permise de standardele contabile americane (US GAAP). Dacă analiza OpenAI ar fi corectă, run rate-ul comparabil al Anthropic ar fi mai aproape de 22 mld. dolari, nu de 30 mld. dolari. Anthropic a contestat interpretarea, iar o persoană apropiată companiei a spus pentru Financial Times că recunoaște veniturile „brut” prin parteneri deoarece este „principalul” în tranzacție, iar partenerii cloud sunt canalul de distribuție. Ce urmează: capacitate de calcul și ofensiva pe enterprise OpenAI vizează 30 gigawați de capacitate de calcul până în 2030 și le-a spus investitorilor că a securizat deja 8 gigawați, susținând că Anthropic nu ar ajunge la acest nivel până la finalul lui 2027. În memo-ul intern, Dresser a recunoscut că focusul Anthropic pe programare i-a oferit un avantaj inițial în enterprise, dar a argumentat că o poziționare îngustă, centrată pe dezvoltatori, poate deveni o vulnerabilitate pe măsură ce utilizarea AI se extinde dincolo de echipele de inginerie. Documentul a enumerat și priorități pentru trimestrul al doilea, inclusiv un nou model cu nume de cod „Spud”, dezvoltarea platformei de agenți „Frontier”, extinderea printr-un parteneriat anunțat cu Amazon și construirea unui „motor de implementare” numit DeployCo. [...]
Google.org alocă încă 15 milioane de dolari (aprox. 69 mil. lei) pentru cercetare independentă despre impactul AI , extinzând finanțarea programului Digital Futures Fund și orientând-o spre teme cu efect direct asupra economiei, infrastructurii și guvernanței tehnologiei, potrivit Google Blog . Finanțarea vizează un nou „cohort” (grup) de think tank-uri și instituții academice care să analizeze implicațiile inteligenței artificiale, într-un moment în care deciziile de politici publice și investițiile în infrastructură sunt influențate tot mai mult de ritmul adoptării AI. Ce se finanțează: trei direcții cu miză economică și de politici publice Google.org spune că noul val de cercetări se va concentra pe trei „piloni”: Muncă și economie : impactul AI asupra pieței muncii, transformări pe sectoare (inclusiv producție și sănătate) și politici necesare pentru a crește oportunitățile pentru forța de muncă. Inovație și infrastructură : cerințe de infrastructură și consum energetic pentru a susține dezvoltarea și utilizarea AI, plus legătura cu competitivitatea la nivel național. Securitate și guvernanță : cadre pentru „inovație responsabilă” și evaluarea modului în care AI poate întări securitatea instituțiilor și a companiilor. Dimensiunea programului și organizații incluse Google.org precizează că această extindere duce angajamentul total pentru Digital Futures Fund la peste 35 milioane de dolari la nivel global de la lansare. Între organizațiile menționate ca parte a cohortei 2026 se numără American Compass, The Center for Strategic and International Studies , Urban Institute și Centro Nacional de Inteligencia Artificial (CENIA). De ce contează Accentul pus pe infrastructură, energie, piața muncii și guvernanță indică o direcție în care cercetarea finanțată va alimenta dezbateri și decizii cu impact economic: de la costurile și capacitatea infrastructurii necesare pentru AI, până la politici pentru adaptarea forței de muncă și cadre de securitate. Google.org nu detaliază în material cum vor fi distribuite sumele pe organizații sau proiecte și nici calendarul livrabilelor de cercetare. [...]
Google pune la dispoziția dezvoltatorilor Gemini Robotics-ER 1.6 prin API, mizând pe autonomie mai mare în roboți potrivit Google Blog , care prezintă o versiune actualizată a modelului „reasoning-first” (axat pe raționament) pentru sarcini din lumea reală. Modelul, denumit Gemini Robotics-ER 1.6, este descris ca un upgrade care îmbunătățește „logica spațială” și „înțelegerea multi-view” (capacitatea de a integra mai multe perspective vizuale) pentru a crește autonomia agenților fizici. În termeni practici, Google indică trei zone-cheie pentru robotică: înțelegere vizuală și spațială, planificarea sarcinilor și detectarea reușitei unei sarcini. Ce se schimbă operațional pentru dezvoltatori Începând de astăzi (14 aprilie 2026), Gemini Robotics-ER 1.6 este disponibil dezvoltatorilor prin: Gemini API; Google AI Studio. Această disponibilitate prin canale standard de dezvoltare sugerează o orientare către integrare mai rapidă în aplicații și prototipuri de robotică, fără ca materialul să ofere însă detalii despre prețuri, limite de utilizare sau condiții comerciale. O capabilitate nouă: citirea instrumentelor industriale Google menționează „instrument reading” ca funcție nouă, adică abilitatea roboților de a citi indicatoare și elemente precum manometre și „sight glasses” (vizor/indicator de nivel). Compania spune că această capabilitate a fost identificată în urma unei colaborări cu Boston Dynamics . Siguranță: „cel mai sigur model” de robotică al companiei, conform Google În aceeași prezentare, Google afirmă că Gemini Robotics-ER 1.6 este „cel mai sigur” model de robotică al său de până acum și că demonstrează o conformare mai bună la politicile de siguranță în teste de raționament spațial adversarial (scenarii concepute să forțeze erori). Materialul nu include rezultate numerice sau metodologie de evaluare, astfel că amploarea îmbunătățirilor nu poate fi cuantificată din informațiile publicate. [...]
Atacul cu cocktail Molotov asupra locuinței lui Sam Altman ridică miza de securitate pentru industria AI , după ce suspectul ar fi vizat explicit uciderea CEO-ului OpenAI și ar fi amenințat ulterior sediul companiei, potrivit Adevărul . Incidentul a avut loc vineri, 10 aprilie, la casa lui Altman din California. O purtătoare de cuvânt a OpenAI a confirmat atacul și a spus că aceeași persoană „a făcut și amenințări la sediul nostru din San Francisco”, conform BBC. Nu au existat răniți, iar compania a mulțumit poliției pentru intervenție. După atac, suspectul ar fi fugit și, aproximativ o oră mai târziu, a apărut în fața unui birou OpenAI, unde ar fi amenințat că „va da foc clădirii”, potrivit autorităților. Atunci a fost arestat. Ce știu autoritățile despre suspect și acuzații Poliția a transmis că suspectul este un texan în vârstă de 20 de ani, Daniel Moreno-Gama , informație relatată de News.ro. El a fost inculpat pentru tentativă de distrugere cu ajutorul unor explozivi și deținerea unei arme neînregistrate. Autoritățile mai susțin că, după atacul asupra locuinței, tânărul a ajuns la sediul OpenAI și a încercat să pătrundă forțat. La intervenția poliției, avea asupra sa combustibil, o brichetă și un document intitulat „Ultimul tău avertisment”. „Manifest” împotriva AI și țintirea conducerii companiilor Documentul găsit asupra suspectului „promova lupta împotriva AI şi încuraja la omor şi alte infracţiuni penale” împotriva patronilor şi investitorilor din sectorul inteligenței artificiale, potrivit Departamentului Justiției. Conform autorităților, tânărul ar fi scris că a încercat să-l omoare pe Sam Altman: „Dacă supravieţuieşti printr-o minune, voi lua asta drept un semn divin al răscumpărării tale”. Într-o postare pe blog, la scurt timp după incident, Sam Altman a cerut o „dezescaladare a retoricii şi metodelor”, interpretată ca o aluzie la criticile tot mai dure la adresa industriei AI. Context: o companie de sute de miliarde, într-un sector sub presiune Locuința lui Altman se află în cartierul Russian Hill din San Francisco, iar averea sa este estimată de Forbes la circa 3,4 miliarde de dolari (aprox. 15,3 miliarde lei). OpenAI, fondată în 2015 și cunoscută pentru ChatGPT, este evaluată la aproximativ 852 de miliarde de dolari (aprox. 3.834 miliarde lei), conform informațiilor din articol. [...]
Google.org și Fundația Johnson & Johnson alocă 10 milioane de dolari (aprox. 46 milioane lei) pentru a accelera adoptarea AI în clinicile rurale din SUA , printr-un program de instruire care vizează reducerea poverii administrative și a epuizării profesionale în rândul personalului medical, potrivit Google Blog . Inițiativa este structurată ca o colaborare filantropică în care fiecare partener contribuie cu câte 5 milioane de dolari (aprox. 23 milioane lei), cu obiectivul declarat de a „acoperi decalajul de adopție” a inteligenței artificiale în forța de muncă din sănătatea rurală americană. Miza operațională este eliberarea de timp pentru activitatea clinică, într-un context în care serviciile medicale din zone îndepărtate funcționează frecvent cu resurse limitate. Ce finanțează programul: trei direcții de instruire Programul de formare este construit pe trei piloni, orientați către utilizarea practică și sigură a tehnologiei în activitatea curentă: Alfabetizare în AI : dezvoltarea cunoștințelor de bază pentru ca personalul clinic și administrativ să poată folosi tehnologia „în siguranță și cu încredere”. Reducerea epuizării profesionale : sprijin pentru adoptarea unor instrumente AI care să simplifice documentația și sarcinile administrative. Soluții construite împreună cu comunitatea : colaborare cu organizații de încredere pentru ca instruirea să reflecte „realitățile operaționale locale”. Încadrarea în programele existente ale celor două organizații Parteneriatul extinde două inițiative deja existente: AI Opportunity Fund al Google.org, descris ca un program pentru dezvoltarea de competențe esențiale în AI în rândul americanilor. CareCommunity al Johnson & Johnson, care susține programe pentru îmbunătățirea accesului la îngrijire de calitate la nivel global. Articolul nu oferă detalii despre calendarul implementării, organizațiile partenere implicate în livrarea instruirii sau numărul de lucrători vizați. [...]
Instrumentele de programare cu AI ridică rapid pragul calității software-ului, iar companiile cu produse slabe și fără date proprii riscă să fie eliminate , potrivit unei analize publicate de IT Home , care redă declarațiile lui Max Levchin (CEO Affirm și co-fondator PayPal) din podcastul Sourcery. Levchin susține că, pe măsură ce scrierea de cod devine mai accesibilă cu ajutorul AI, „software-ul prost” va fi lovit primul: aplicații cu interfețe rudimentare, funcționalitate limitată și fără date proprietare sau servicii cu valoare adăugată. În această logică, avantajul competitiv nu mai stă în a „avea un produs care funcționează cât de cât”, ci în calitate, diferențiere și active greu de replicat. Un punct central al argumentului său este că vechea justificare operațională — „e prea scump să angajăm ingineri ca să îmbunătățim produsul” — își pierde relevanța odată cu apariția instrumentelor de programare asistată de AI. În consecință, firmele care amână îmbunătățirile pe motiv de cost al forței de muncă ar putea rămâne rapid în urmă, iar înlocuirea lor devine „doar o chestiune de timp” dacă nu au date exclusive sau servicii suplimentare care să le apere poziția. Cine este mai expus și cine are „șanț de apărare” Levchin delimitează riscul în funcție de natura avantajului competitiv: Vulnerabile : companiile a căror ofertă este în esență „cod + o interfață simplă”, fără date proprietare și fără servicii cu valoare adăugată ; acestea pot fi replicate mai ușor într-un context în care AI accelerează dezvoltarea. Mai protejate : companiile cu operațiuni offline , relații comerciale și infrastructură greu de construit doar prin generare de cod. Ca exemplu, el invocă DoorDash pentru a respinge ideea că „AI poate copia ușor companiile de tip platformă”. Argumentul este că bariera reală nu este codul, ci rețeaua operațională: negocieri cu numeroase restaurante, instalarea de terminale dedicate, colectarea datelor de meniu și construirea unei infrastructuri de operare în teren. AI poate genera cod, dar nu poate automatiza, în același mod, negocierea comercială și implementarea infrastructurii. De ce contează pentru industrie Mesajul are o implicație directă pentru piața software: dacă dezvoltarea devine mai ieftină și mai rapidă, toleranța pentru produse mediocre scade , iar presiunea se mută pe diferențiatori greu de copiat — date, servicii, relații comerciale și execuție operațională. În această dinamică, „curățarea” pieței de produse slabe, pe care Levchin spune că „ar fi trebuit să se întâmple demult”, ar putea accelera. [...]
