Două procese noi împotriva Suno ridică miza legală pentru muzica generată cu AI, inclusiv pe zona „dreptului la voce”. Potrivit Mobilissimo, acțiunile au fost depuse în aceeași zi, pe 6 noiembrie, în California, de deținătorii drepturilor lui Elvis Presley și de Eight Mile Style, companie care administrează drepturi pentru 269 de compoziții asociate lui Eminem.

Cazul Elvis: dincolo de copyright, disputa ajunge la „identitatea vocală”

În dosarul legat de Elvis Presley, plângerea susține că Suno ar fi folosit fără permisiune 859 de compoziții și că platforma ar permite generarea de piese cu o voce sintetică identificabilă drept Elvis. Miza nu se limitează la drepturile de autor: reclamanții invocă și ELVIS Act, o lege adoptată în Tennessee în 2024, care extinde protecția asupra identității unei persoane și la voce, inclusiv în situația unei „simulări a vocii” atribuibile unei persoane identificabile.

„Următorul Elvis nu va pune mâna pe o chitară.”

Formularea, citată din plângere (traducere), sintetizează temerea că servicii de generare audio ar putea reproduce convingător vocea și stilul unui artist dispărut, iar controlul asupra „materialului nou” rezultat ar deveni neclar.

Cazul Eminem: 269 de lucrări și o cerere de daune de până la 40,35 milioane de dolari

Al doilea dosar vizează o altă componentă a funcționării Suno. Mobilissimo precizează că Eminem nu este reclamant; acțiunea este depusă de Eight Mile Style și Martin Affiliated, care administrează drepturile pentru 269 de compoziții ale rapperului, inclusiv „Lose Yourself”, „Without Me”, „Till I Collapse”, „The Real Slim Shady” și „Stan”.

Plângerea susține că materialele ar fi fost copiate pentru antrenarea modelelor Suno și că unele rezultate generate ar reproduce versuri și elemente muzicale din piesele originale. Sunt menționate și acuzații privind colectarea datelor prin „scraping” (extragere automată de conținut de pe site-uri) și ocolirea unor mecanisme de protecție de pe servicii online.

Pentru încălcarea intenționată a copyrightului, Eight Mile Style solicită daune statutare de până la 150.000 de dolari pentru fiecare dintre cele 269 de lucrări, adică 40,35 milioane de dolari (aprox. 185 milioane lei). Publicația notează explicit că acestea sunt sume cerute de reclamant, nu despăgubiri stabilite de instanță.

Poziția Suno și ce ar putea urma

Suno respinge ideea că serviciul ar fi construit pentru imitarea artiștilor. Compania afirmă că nu permite introducerea numelor unor artiști sau melodii în „prompturi” (instrucțiunile text folosite pentru a genera conținut) și că utilizează sisteme externe pentru verificarea fișierelor audio și a versurilor încărcate de utilizatori. Deocamdată, nu există hotărâri judecătorești în niciunul dintre cele două dosare noi.

Dincolo de rezultatul punctual, procesele indică o mutare a disputei: nu mai este doar întrebarea „cu ce conținut a fost antrenat AI-ul?”, ci și dacă o platformă poate produce o voce recognoscibilă a unui artist fără acordul celor care dețin drepturile asupra identității sale — un precedent cu potențial de impact pentru mai multe servicii, nu doar pentru Suno.