Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Google testează în Search rescrierea titlurilor afișate în rezultate cu ajutorul AI, potrivit 9to5Google, într-un experiment pe care compania îl descrie drept „mic” și care vizează atât articole de presă, cât și „alte site-uri”.
Publicația notează că schimbarea a fost observată inițial de The Verge în ultimele luni: în unele rezultate din Google Search, titlurile unor articole au apărut modificate față de forma publicată, iar redacțiile respective au spus că noile formulări nu au fost scrise de echipele lor.
Google a confirmat că folosește AI pentru a schimba titlurile și numele paginilor afișate în rezultate, susținând că urmărește să identifice pe pagină un titlu „util și relevant” pentru interogarea utilizatorului, astfel încât să potrivească mai bine titlurile cu căutările și să încurajeze interacțiunea cu conținutul. Compania a adăugat că, dacă un astfel de test ar deveni o funcționalitate lansată pe scară largă, nu ar folosi un model generativ și nu ar „crea titluri” cu AI generativă.
În exemplele prezentate de The Verge, un titlu precum „I used the ‘cheat on everything’ AI tool and it didn’t help me cheat on anything” a fost simplificat de Google la „‘Cheat on everything’ AI tool”, iar „Microsoft is rebranding Copilot in the most Microsoft way possible” a fost transformat în „Copilot Changes: Marketing Teams at it Again”. Astfel de rescrieri pot schimba nuanța sau intenția titlului, chiar dacă păstrează tema generală.
9to5Google face distincția între practica obișnuită de a avea un titlu pentru optimizare în motoare de căutare (SEO) diferit de titlul afișat în articol — titlu stabilit, de regulă, de autor sau editor — și situația în care motorul de căutare rescrie complet titlul pe cont propriu. Publicația argumentează că o astfel de intervenție poate afecta modul în care editorii își prezintă conținutul și poate duce la reprezentări inexacte ale materialelor publicate.
Contextul mai larg, menționat în articol, este presiunea asupra traficului trimis de Google către site-uri, pe fondul extinderii răspunsurilor bazate pe AI în căutare. În paralel, 9to5Google amintește că Google Discover a mai testat rescrieri de titluri cu AI, iar ulterior acestea ar fi fost extinse pe motiv că ar fi avut rezultate bune în satisfacția utilizatorilor; rămâne de văzut dacă experimentul din Search va fi păstrat, ajustat sau oprit.
Recomandate
Google a lansat Stitch , o platformă AI care creează interfețe din comenzi vocale și text , potrivit The Decoder , printr-un anunț făcut de Google Labs pe 18 martie 2026. Noul instrument este prezentat drept un „canvas de design nativ AI”, capabil să genereze aplicații și interfețe complete fără a mai fi nevoie de wireframe-uri sau desen manual. Conceptul introdus, denumit „vibe design”, permite utilizatorilor să descrie simplu ce își doresc - fie obiective de business, fie idei vizuale - iar sistemul generează automat designuri detaliate. Platforma poate integra text, imagini și cod, analizând contextul întregului proiect pentru a propune variante și îmbunătățiri. Printre funcționalitățile principale ale Stitch se numără: un spațiu de lucru nelimitat asistat de AI un agent inteligent care înțelege contextul proiectului interacțiune prin comandă vocală în timp real generare instantă de prototipuri interactive formatul DESIGN.md pentru sisteme de design reutilizabile Una dintre cele mai vizibile noutăți este controlul vocal, care permite utilizatorilor să modifice designul spunând comenzi precum schimbarea culorilor sau generarea mai multor variante de interfață. În plus, platforma poate transforma automat un design static într-un prototip funcțional, conectând ecranele și completând fluxurile lipsă. Impactul pe piață a fost imediat: acțiunile Figma au scăzut cu aproape 9% după anunț, semn că investitorii văd Stitch ca pe un concurent serios în zona designului digital. Google poziționează platforma atât pentru profesioniști, cât și pentru utilizatori fără experiență, inclusiv fondatori aflați la început de drum. Stitch este disponibil prin Google Labs în regiunile unde funcționează Gemini, fără un model de plată separat anunțat deocamdată. [...]
Huawei a lansat Atlas 350, o placă de accelerare AI pentru inferență , despre care compania susține că oferă performanțe peste Nvidia H20, potrivit South China Morning Post . Anunțul vine pe fondul accelerării adoptării inteligenței artificiale către aplicații de tip „agentic” (sisteme care pot executa sarcini în mod mai autonom), unde viteza și costul inferenței devin critice. Atlas 350 ar urma să fie bazată pe cel mai nou cip Ascend 950PR , proiectat să ofere putere de calcul și capacitate de stocare mai mari pentru inferență AI, a declarat Ma Haixu, vicepreședinte Huawei, la China Partner Conference, vineri. În acest context, „inferența” înseamnă rularea efectivă a modelelor AI deja antrenate, pentru a genera răspunsuri sau predicții în aplicații reale. Zhang Dixuan , șeful diviziei Ascend computing, a afirmat că placa livrează 1,56 petaflopși de putere de calcul FP4 și că aceasta ar reprezenta o îmbunătățire de 2,8 ori față de cipul H20 al Nvidia, adaptat pentru piața din China. FP4 este un format de calcul cu precizie redusă, folosit pentru a accelera procesarea prin mutarea mai rapidă a datelor, cu un compromis controlat asupra acurateței. Huawei spune că Atlas 350 țintește să egaleze sau să depășească produse comparabile pentru inferență în scenarii precum recomandări în căutare, generare multimodală și modele lingvistice mari. Lansarea are loc în timp ce compania, aflată sub sancțiuni americane, își intensifică eforturile de a construi infrastructură de calcul pentru AI pe baza semiconductorilor proprii, după progrese recente la nivel de cipuri Ascend, fără a se baza pe tehnologie americană. [...]
Jensen Huang spune că AI va schimba piața muncii și va crea meserii noi , inclusiv „croitori” pentru roboți, potrivit HotNews.ro , care citează un material al revistei Fortune. Directorul general al Nvidia se poziționează între „tehno-optimiștii” care nu anticipează un val brusc de concedieri, dar admite că adoptarea treptată a instrumentelor de inteligență artificială va remodela semnificativ joburile. Într-un interviu acordat lui Joe Rogan, Huang a susținut că cele mai expuse sunt rolurile reduse la sarcini repetitive, în timp ce profesiile care presupun judecată și interpretare ar putea rămâne mai bine protejate. „Dacă munca ta înseamnă doar să tai legume, Cuisinart te va înlocui”, a spus Huang, referindu-se la brandul american de electrocasnice pentru bucătărie. În același registru, el a dat exemplul radiologilor, unde valoarea nu este în „producerea” imaginilor, ci în interpretarea lor pentru diagnostic. „Analiza imaginilor este pur și simplu o sarcină în slujba diagnosticării bolii”, a explicat Huang, argumentând că AI va automatiza părți din fluxul de lucru, fără să elimine neapărat rolul uman în ansamblu. Pe de altă parte, șeful Nvidia a recunoscut că unele locuri de muncă vor dispărea, însă a evitat scenariile de tip „pierderi masive” vehiculate de alte voci din industrie, precum Geoffrey Hinton sau Dario Amodei (Anthropic). În viziunea sa, apar și cereri noi, de la tehnicieni care să construiască și să întrețină „asistenți AI”, până la domenii complet noi, inclusiv o piață de personalizare estetică a roboților. Huang a legat această perspectivă de pariul Nvidia pe ceea ce numește „inteligență artificială fizică”, adică integrarea AI în robotică. El a declarat la convenția anuală a companiei pentru dezvoltatori, organizată săptămâna aceasta, că robotica ar putea deveni „următoarea piață de peste un trilion de dolari” pentru Nvidia. În paralel, Elon Musk promovează robotul umanoid Optimus ca element central al strategiei Tesla, cu ambiția ca, pe termen lung, compania să se redefinească din producător auto în constructor de roboți. În materialul citat de HotNews.ro, jurnaliștii de la Fortune notează și riscul de substituire accelerată a unor activități: un studiu recent al Massachusetts Institute of Technology estimează că AI poate îndeplini adecvat activități echivalente cu aproximativ 12% din joburile din SUA. Chiar și noile ocupații imaginate de Huang ar putea fi temporare: întrebat dacă roboții ar putea ajunge să creeze haine pentru alți roboți, el a răspuns că „în cele din urmă” da, după care „va apărea altceva”. [...]
Pentagonul transformă „Maven” de la Palantir în program militar oficial , potrivit Digi24 , care citează Reuters, o decizie ce consolidează integrarea inteligenței artificiale în lanțul operațional prin care armata americană identifică și lovește ținte. Secretarul adjunct al Apărării, Steve Feinberg , a anunțat într-o scrisoare din 9 martie către conducerea Pentagonului și comandanții militari că desemnarea Maven ca program oficial garantează utilizarea pe termen lung a tehnologiei Palantir în întregul aparat militar american. În document, Feinberg susține că integrarea Maven va oferi forțelor americane instrumente pentru „a detecta, descuraja și domina” adversarii în toate domeniile de operare. Maven este descris ca o platformă software de comandă și control care analizează date de pe câmpul de luptă și identifică ținte, folosind inteligența artificială pentru a procesa rapid volume mari de informații din sateliți, drone, radare, senzori și rapoarte de informații. Reuters notează că Maven este deja principalul sistem de operare bazat pe inteligență artificială al armatei SUA și că a fost folosit pentru mii de lovituri țintite împotriva Iranului în ultimele trei săptămâni, ceea ce ridică miza deciziei de a-l extinde ca standard inter-servicii. Din perspectiva integrării tehnologiei în sistemele de arme, trecerea Maven la statutul de program oficial are două efecte directe: simplifică adoptarea în toate ramurile armatei și asigură o finanțare stabilă pe termen lung, conform scrisorii citate. Memo-ul mai dispune mutarea supravegherii Maven de la Agenția Națională de Informații Geospațiale la Biroul Șef al Inteligenței Artificiale Digitale al Pentagonului în 30 de zile, iar viitoarele contracte cu Palantir ar urma să fie gestionate de Armata SUA. Decizia vine pe fondul dezbaterilor privind riscurile folosirii inteligenței artificiale în identificarea și lovirea țintelor fără intervenție umană, experți ai Națiunilor Unite avertizând asupra implicațiilor etice, legale și de securitate, inclusiv a prejudecăților preluate din datele de antrenare. Palantir afirmă că software-ul său nu ia decizii letale și că oamenii rămân responsabili pentru selectarea și aprobarea țintelor, însă extinderea Maven ca infrastructură de bază indică faptul că Pentagonul tratează „luarea deciziilor bazată pe IA” drept o componentă centrală a strategiei sale, așa cum reiese din formularea lui Feinberg. Pe plan comercial, ordinul este prezentat ca un câștig important pentru Palantir, companie care a acumulat contracte guvernamentale, inclusiv un acord cu Armata SUA de până la 10 miliarde de dolari, anunțat vara trecută, iar capitalizarea sa de piață a ajuns la aproape 360 de miliarde de dolari, după dublarea prețului acțiunilor în ultimul an. Reuters mai indică o posibilă dificultate pentru extinderea Maven: utilizarea instrumentului de inteligență artificială Claude, dezvoltat de Anthropic, companie considerată recent un risc pentru lanțul de aprovizionare de către Pentagon, în contextul unei dispute privind măsurile de siguranță legate de inteligența artificială. [...]
Apple ar putea lansa încă din martie primele îmbunătățiri Siri bazate pe Gemini , potrivit 9to5Mac , care leagă posibilul calendar de ritmul recent al actualizărilor iOS și de întârzierile acumulate la funcțiile de „Personal Intelligence” (inteligență personală) din Siri. Contextul este unul de așteptări ridicate și de livrări întârziate. Apple a prezentat Apple Intelligence la WWDC 2024, odată cu iOS 18, și a introdus treptat o mare parte din funcții în iOS 18.1, 18.2, 18.3 și 18.4. Totuși, „Personal Intelligence” pentru Siri, precum și capabilitățile de acțiuni în aplicații și „conștientizare” a ceea ce este pe ecran, nu au ajuns în ciclul iOS 18. Apple a confirmat oficial amânarea versiunii „mai personalizate” a lui Siri pe 7 martie 2025, invocând complexitatea livrării funcțiilor promise. În comunicarea de atunci, compania a indicat că lansarea va dura mai mult decât estimase inițial. „Va dura mai mult decât ne-am gândit să livrăm aceste funcții și anticipăm că le vom lansa în anul următor.” Ulterior, pe 12 ianuarie 2026, Apple și Google au anunțat o colaborare multianuală în care următoarea generație de „ Apple Foundation Models ” (modele fundamentale, adică modele de inteligență artificială de bază, folosite ca infrastructură pentru funcții) ar urma să se bazeze pe modelele Gemini și tehnologia cloud a Google. În același anunț, cele două companii au spus că aceste modele vor alimenta viitoare funcții Apple Intelligence, inclusiv o versiune „mai personalizată” a lui Siri, și că Apple Intelligence va continua să ruleze pe dispozitive și prin Private Cloud Compute, cu accent pe confidențialitate. În planul de livrare software, publicația notează că Apple ar fi vizat inițial iOS 26.4 pentru primele îmbunătățiri bazate pe Gemini, însă acestea nu sunt prezente în versiunea respectivă. Înainte de primul developer beta pentru iOS 26.4, Mark Gurman a relatat pentru Bloomberg că țintele ar fi fost mutate către iOS 26.5 și iOS 27, iar Apple ar fi semnalat că, în timp, vor apărea mai multe funcții Siri și Apple Intelligence construite pe noul sistem. Scenariul „optimist” pentru o apariție încă din martie se bazează pe cadența recentă a lansărilor iOS: după iOS 26.3 Release Candidate (RC) pe 4 februarie și lansarea publică pe 11 februarie, Apple a publicat iOS 26.4 beta 1 pe 16 februarie. Aplicând același tipar, 9to5Mac pornește de la faptul că iOS 26.4 RC a fost lansat pe 18 martie și estimează că iOS 26.4 ar putea ajunge public pe 25 martie, iar primul iOS 26.5 developer beta ar putea urma pe 30 martie. Miza, pentru Apple, este să livreze măcar o parte din funcțiile restante ale lui Siri și Apple Intelligence în primul trimestru din 2026 , chiar dacă majoritatea utilizatorilor ar primi efectiv actualizarea în aprilie sau mai. În același timp, publicația subliniază că totul depinde de ce este suficient de matur pentru a intra într-un developer beta, iar un calendar mai realist ar putea împinge debutul către mijlocul lui aprilie. [...]
Germania construiește un centru de instruire pentru roboți umanoizi, TUM RoboGym , care va funcționa ca o „școală profesională” în care oamenii îi vor învăța pe roboți sarcini industriale și casnice, potrivit Libertatea . Proiectul este realizat de Universitatea Tehnică din München (TUM) și compania NEURA Robotics și este prezentat drept cel mai mare centru de antrenament pentru roboți umanoizi din lume. Centrul va fi amplasat în Centrul de Convergență TUM, lângă aeroportul din München, și va avea o suprafață de 2.300 de metri pătrați, cu obiectivul de a permite instruirea a sute de roboți umanoizi care folosesc inteligență artificială. Coordonarea este asigurată de profesorii Lorenzo Masia și Achim Lilienthal de la TUM MIRMI, notează Libertatea, citând informații atribuite site-ului Universității Tehnice din München. Lilienthal susține că îmbinarea roboticii de ultimă generație cu cercetarea academică în inteligență artificială ar urma să accelereze dezvoltarea, iar Masia descrie inițiativa și ca un demers de „suveranitate europeană”, prin formarea unei baze de specialiști care să intre pe piața muncii. În centrul de instruire, oamenii vor demonstra roboților cum se execută sarcini concrete, de la împăturirea unei cutii la asamblarea de componente. Ideea, conform explicațiilor din articol, este ca roboții să acumuleze date din interacțiuni reale și să învețe „abilități generale” pe care să le poată aplica ulterior în contexte noi, nu doar să repete mișcări prestabilite. Textul indică și de ce instruirea roboților umanoizi este diferită de antrenarea modelelor lingvistice (programe care generează text, precum ChatGPT): pentru activități fizice există mai puține date disponibile, simulările nu surprind fidel lumea reală, iar fenomene precum frecarea și contactul sunt dificil de modelat. Din acest motiv, RoboGym este gândit cu zone și încăperi dedicate, inclusiv spații pentru „gimnastică robotică”, unde roboții își pot perfecționa dexteritatea și precizia. NEURA Robotics aduce în discuție miza economică a datelor de antrenament. David Reger, fondator și CEO al companiei, afirmă că avantajul competitiv în „robotica inteligentă” ține tot mai mult de calitatea datelor, nu de mecanică, și menționează platforma Neuraverse, prin care compania urmărește conectarea datelor de instruire și crearea unor infrastructuri scalabile pentru ceea ce numește „IA fizică” (inteligență artificială aplicată în sisteme care acționează în lumea reală). Inițiativa este plasată de Libertatea în contextul competiției globale: dacă în trecut companii americane precum Boston Dynamics erau reperele domeniului, China a avansat în ultimii ani cu roboți umanoizi produși în serie. În Europa sunt menționați și alți dezvoltatori, iar președintele TUM, Thomas F. Hofmann, spune că roboții umanoizi ar urma să devină parte din viața de zi cu zi, cu accent pe funcționalitate și pe conviețuirea în siguranță între oameni și roboți. [...]
