Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Pentagonul ia în calcul folosirea cipurilor AI personalizate ale Google și a modelului Gemini pentru infrastructură militară clasificată, potrivit Android Headlines. Miza este una operațională: dacă discuțiile se concretizează, Google ar putea furniza atât hardware specializat pentru inteligență artificială, cât și software (Gemini) pentru sisteme care rulează în regim de securitate ridicată.
Informația din material indică faptul că ar fi vorba despre un aranjament orientat spre utilizare „clasificată”, ceea ce sugerează cerințe stricte de control al accesului, audit și separare a datelor. În acest context, componenta de cipuri personalizate contează pentru că reduce dependența de acceleratoare „la raft” și poate fi adaptată la constrângeri specifice (performanță, consum, integrare în centre de date).
Pentru Google, un astfel de contract ar deschide o zonă cu bugete mari și cicluri lungi de achiziție, unde criteriile de conformitate și securitate sunt decisive. Pentru piața AI, semnalul este că cererea instituțională nu se limitează la modele lingvistice (software), ci se mută tot mai mult către pachete integrate: infrastructură de calcul + modele + servicii de operare.
Materialul nu oferă detalii despre valoarea potențială a acordului, calendar sau stadiul exact al negocierilor; prin urmare, rămâne neclar cât de aproape este o implementare efectivă și în ce formă ar urma să fie livrată infrastructura.
Recomandate
Google negociază cu Pentagonul rularea TPU-urilor în medii clasificate, un pas care ar putea reduce decalajul față de AWS și Microsoft pe contractele guvernamentale , potrivit Tom's Hardware , care citează un material The Information bazat pe două persoane cu informații directe despre discuții. Negocierile vizează implementarea modelului Gemini în setări clasificate ale Departamentului Apărării al SUA (DoD) și includ două direcții: adăugarea de rack-uri cu GPU-uri (procesoare grafice folosite frecvent pentru sarcini de inteligență artificială) în Google Distributed Cloud și, în paralel, activarea TPU-urilor (acceleratoarele AI dezvoltate de Google) în medii clasificate acreditate. Conform sursei, ar fi prima dată când TPU-urile ar rula într-un astfel de cadru. Miza: acces la zona „clasificată”, unde Google este în urmă Din perspectiva Google, discuțiile au o miză comercială și operațională: compania are aproximativ 14% din piața totală de cloud, față de 28% pentru AWS și 21% pentru Microsoft, conform Synergy Research Group (date „la final de 2025”, citate în articol). Diferența ar fi și mai mare în zona de cloud pentru medii clasificate, unde rivalii rulează deja volume importante de lucru, iar Google nu. În acest context, divizia Google Public Sector, care conduce discuțiile cu DoD, ar fi vizat circa 6 miliarde de dolari (aprox. 27,6 miliarde lei) în „bookings” pentru 2025–2027, din care 2 miliarde de dolari (aprox. 9,2 miliarde lei) din apărare, potrivit unui plan strategic intern pe care The Information spune că l-a văzut. Condiții contractuale: limitări privind supravegherea în masă și armele autonome Un element central al negocierilor este limbajul contractual. Propunerea ar permite Pentagonului să folosească Gemini pentru „toate scopurile legale”, însă Google ar insista pentru prevederi care să interzică: supravegherea internă în masă; armele complet autonome, fără supraveghere umană adecvată. Tom’s Hardware notează că aceste condiții ar oglindi acordul pe care OpenAI l-a încheiat cu Pentagonul mai devreme în acest an, iar directorul general al OpenAI, Sam Altman, ar fi cerut Pentagonului să extindă aceleași condiții către toți furnizorii de AI. Context: precedentul Anthropic și presiunea de conformare Aceleași teme ar fi stat la baza ruperii negocierilor Pentagonului cu Anthropic în februarie, după ce compania ar fi refuzat să renunțe la restricții. Ulterior, Pentagonul ar fi desemnat Anthropic drept „risc de lanț de aprovizionare” și ar fi început eliminarea treptată, pe șase luni, a modelului Claude din sistemele guvernamentale. Un judecător federal ar fi descris ulterior această etichetare drept „orwelliană”, potrivit articolului. Ce urmează și ce rămâne neclar Materialul nu indică un calendar sau un rezultat al negocierilor și nici detalii despre forma finală a contractului. Cert este că, dacă TPU-urile ajung să fie operate în medii clasificate acreditate, Google ar bifa o capabilitate pe care o folosește deja masiv în cloud-ul comercial pentru antrenarea și rularea (inferența) Gemini, dar pe care nu a avut-o până acum în segmentul guvernamental clasificat. [...]
Administrația Trump încearcă să refacă punțile cu Anthropic , pe fondul temerilor că noul model „Mythos” ar putea amplifica atacurile cibernetice , potrivit South China Morning Post . Discuția de la Casa Albă cu CEO-ul Dario Amodei are loc după un conflict deschis cu Pentagonul , care a limitat drastic utilizarea tehnologiei companiei în instituțiile federale. Întâlnirea – prima de acest tip după disputa de la începutul anului – sugerează că cele două părți ar putea încerca să reconstruiască încrederea, într-un moment în care guverne și industrii încearcă să înțeleagă rapid implicațiile modelului Mythos, despre care există temeri că ar putea face atacurile cibernetice complexe mai ușor și mai rapid de executat. De ce contează: riscul operațional pentru bănci și instituții financiare Publicația notează că industria bancară este considerată deosebit de vulnerabilă, din cauza sistemelor IT vechi („legacy”, adică infrastructură tehnologică moștenită, dificil de modernizat integral), care pot deschide un număr mare de puncte slabe. Oficialii guvernamentali din cel puțin trei țări – SUA, Canada și Marea Britanie – s-au întâlnit cu lideri din banking pentru a discuta amenințările asociate cu Mythos. TJ Marlin, CEO al firmei de securitate pentru inteligență artificială Guardrail Technologies, a indicat că „stivele” tehnologice din instituțiile financiare combină instrumente moderne cu software vechi de decenii, ceea ce poate crește suprafața de atac. Ce au discutat Casa Albă și Anthropic La întâlnire au participat, între alții, secretarul Trezoreriei Scott Bessent și șefa de cabinet Susie Wiles, potrivit Axios, citat de South China Morning Post. Casa Albă a transmis, într-un comunicat, că discuția a fost „productivă și constructivă” și a vizat colaborarea, inclusiv „abordări și protocoale” comune pentru provocările asociate cu scalarea tehnologiei. De asemenea, părțile au discutat despre echilibrul dintre inovare și siguranță, iar administrația a spus că intenționează să aibă discuții similare și cu alte companii importante din domeniul AI. Anthropic a descris întâlnirea drept „productivă” și a precizat că a vizat priorități comune precum securitatea cibernetică, poziția SUA în „cursa AI” și siguranța inteligenței artificiale. Context: de la interdicții federale la proces cu Pentagonul Înainte de lansarea Mythos, guvernul SUA și compania din Silicon Valley au avut un dezacord privind utilizările permise ale AI. După luni de negocieri tensionate, Pentagonul a aplicat Anthropic o desemnare formală de risc în lanțul de aprovizionare, limitând sever utilizarea tehnologiei, după ce start-up-ul ar fi refuzat să elimine „gardurile de protecție” care împiedicau folosirea AI pentru arme autonome sau supraveghere internă. Ulterior, președintele Donald Trump a criticat public compania, iar Anthropic a dat în judecată Pentagonul în martie, încercând să blocheze includerea pe o listă de securitate națională. Întrebat de reporteri despre întâlnirea cu Anthropic, Trump a răspuns: „Nu am nicio idee.” Ce este „Mythos” și cum este testat Mythos a fost anunțat pe 7 aprilie și este implementat inițial către un grup select de companii, prin „Project Glasswing” – o inițiativă controlată care permite organizațiilor să folosească modelul „Claude Mythos Preview” (încă nelansat public) pentru a căuta vulnerabilități de securitate cibernetică. Anthropic susține că este cel mai capabil model al său pentru programare și „sarcini agentice” (adică poate acționa autonom). Experți citați de publicație avertizează însă că tocmai capacitatea avansată de a scrie cod ar putea oferi o abilitate fără precedent de a identifica vulnerabilități și de a concepe metode de exploatare a acestora. [...]
„Tokenmaxxing” riscă să umfle costurile fără câștiguri proporționale de productivitate , pe măsură ce tot mai multe echipe de software tratează bugetele mari de „tokeni” (consum de procesare pentru instrumente AI) ca pe un indicator de performanță, potrivit unei analize TechCrunch . Ideea centrală este că măsurarea „inputului” (câți tokeni consumă un dezvoltator sau cât cod generează cu ajutorul AI) poate înlocui greșit măsurarea „outputului” (calitatea și durabilitatea codului livrat). În practică, companiile care urmăresc productivitatea inginerilor observă că volumul de cod acceptat crește, dar și nevoia de a reveni ulterior pentru corecții și rescrieri — ceea ce erodează beneficiul inițial. De ce contează pentru companii: costuri mai mari, valoare incertă TechCrunch descrie apariția unei „insigne de onoare” în rândul dezvoltatorilor din Silicon Valley: bugete „enorme” de tokeni, adică limita de procesare AI pe care o pot consuma. Problema, în logica articolului, este că acest tip de metrică încurajează consumul de resurse, nu eficiența. Datele invocate din zona companiilor de analiză a productivității sugerează un tipar: se scrie mai mult cod, însă o parte disproporționată „nu rămâne” (este modificată sau ștearsă ulterior), ceea ce înseamnă timp suplimentar de revizie și acumulare de datorie tehnică (muncă viitoare generată de soluții rapide sau imperfecte). Ce arată datele: „churn” mai mare și randament care nu scalează În analiza TechCrunch, mai multe platforme de „engineering intelligence” (instrumente care măsoară activitatea și fluxurile de lucru din dezvoltare) raportează creșteri puternice ale așa-numitului „code churn” — diferența dintre liniile de cod adăugate și cele șterse, un indicator al rescrierilor. Pe scurt, exemplele citate în articol includ: Waydev : CEO-ul și fondatorul Alex Circei spune că managerii văd rate de acceptare a codului AI de 80%–90%, dar „churn”-ul din săptămânile următoare ar coborî acceptarea „reală” la 10%–30% din codul generat. Waydev lucrează cu 50 de clienți care au împreună peste 10.000 de ingineri software, potrivit articolului. GitClear: un raport din ianuarie a constatat că utilizatorii frecvenți de AI au avut, în medie, un „code churn” de 9,4 ori mai mare decât cei care nu folosesc AI în mod regulat, depășind de peste două ori câștigurile de productivitate raportate. Faros AI: într-un raport din martie 2026, pe baza a doi ani de date de la clienți, „code churn” ar fi crescut cu 861% în condiții de adopție ridicată a AI. Jellyfish: analizând 7.548 de ingineri în T1 2026, compania a găsit că cei cu cele mai mari bugete de tokeni au produs cele mai multe „pull request”-uri (propuneri de modificări într-un depozit comun de cod), însă îmbunătățirea productivității nu a crescut proporțional: de două ori mai mult „throughput” (volum de livrare) la un cost de 10 ori mai mare în tokeni. Ce se schimbă operațional: mai multă revizie, diferențe între seniori și juniori Articolul notează că, din discuțiile cu dezvoltatori, se conturează o realitate familiară: cresc presiunea pe code review (verificarea codului) și datoria tehnică, chiar dacă instrumentele AI oferă viteză și „libertate” în scrierea inițială. O observație recurentă este diferența între inginerii seniori și cei juniori: juniorii tind să accepte mai mult cod generat de AI și ajung, în consecință, să rescrie mai mult ulterior. Ce urmează: companiile nu dau înapoi, dar își schimbă măsurătorile Deși apar semne că organizațiile încă învață să folosească eficient instrumentele AI, direcția generală rămâne de adopție, nu de retragere. TechCrunch amintește și de interesul comercial din jurul măsurării randamentului: Atlassian a cumpărat anul trecut DX, un startup de „engineering intelligence”, pentru 1 miliard de dolari, pentru a-și ajuta clienții să înțeleagă rentabilitatea investiției în agenți de programare. În acest context, Waydev spune că și-a refăcut platforma în ultimele șase luni pentru a urmări metadatele generate de agenții AI și pentru a oferi managerilor analize despre calitatea și costul codului, nu doar despre volum. „Aceasta este o nouă eră a dezvoltării software și trebuie să te adaptezi, iar ca firmă ești forțat să te adaptezi. Nu e ca și cum ar fi un ciclu care va trece”, a declarat Alex Circei pentru TechCrunch. [...]
Marea Britanie pornește un fond suveran de 500 milioane lire pentru AI, cu investiții și acces la supercomputere legat de drepturi preferențiale potrivit iThome , într-o mișcare care urmărește să accelereze creșterea companiilor locale de inteligență artificială și să le păstreze în țară, pe un model apropiat de capitalul de risc. Fondul, în valoare de 500 milioane lire sterline (aprox. 2,9 miliarde lei), a fost lansat odată cu anunțarea primei investiții. Ministrul britanic pentru tehnologie, Liz Kendall , a susținut că guvernul trebuie să „valorifice oportunitatea” AI și a încercat să reducă temerile legate de impactul asupra locurilor de muncă și asupra securității cibernetice, notează publicația, care citează The Guardian. Cum funcționează intervenția statului: bani, infrastructură și opțiuni de investiție Pe lângă investiții directe, schema include și acces la resurse de calcul: șase companii britanice vor primi drept de utilizare a unei rețele de supercomputere finanțate de guvern pentru dezvoltarea de modele AI. În schimb, statul obține drepturi de investiție preferențiale în unele dintre firmele sprijinite, iar această susținere prin putere de calcul este inclusă în dimensiunea totală a fondului de 500 milioane lire. Fondul suveran de AI este descris ca fiind conceput similar unui fond de venture capital (capital de risc), iar lansarea oficială a avut loc la sediul din Londra al startup-ului de conducere autonomă Wayve . Primele investiții și companiile vizate Guvernul a investit în Callosum, companie cu sediul la Londra care lucrează la creșterea eficienței colaborării dintre diferite tipuri de cipuri, pentru a susține antrenarea și rularea modelelor AI. A mai fost finanțată încă o companie al cărei nume nu a fost făcut public, conform informațiilor citate. Între startup-urile care primesc sprijin (prin acces la infrastructură) se numără: Prima Mente , care dezvoltă „modele de bază biologice” pentru utilizări precum abordarea bolii Alzheimer; Cursive , fondată de foști membri Google DeepMind, axată pe dezvoltarea de agenți AI autonomi; Odyssey , care dezvoltă „modele ale lumii”, adică medii simulate apropiate de realitate în care sistemele AI pot interacționa. De ce contează: păstrarea „campionilor” AI în Marea Britanie Cancelarul britanic al finanțelor, Rachel Reeves, a spus că sprijinirea companiilor locale de AI ar permite Marii Britanii să se asigure că firme competitive internațional „încep, cresc și rămân” în țară. În același timp, Kendall a recunoscut existența îngrijorărilor publice privind riscurile AI și efectele asupra ocupării, dar a reiterat ideea că tehnologia poate crea și locuri de muncă, chiar dacă unele roluri vor dispărea pe fondul automatizării. Callosum a argumentat, printr-unul dintre cofondatori, că avantajul Marii Britanii vine din baza de talente din universități și din ecosistemul de laboratoare private, inclusiv DeepMind, elemente care ar face piața locală atractivă pentru dezvoltarea companiilor din domeniu. [...]
Jensen Huang susține că „miza” pe piața muncii se mută de la existența AI la accesul la instruire , iar companiile și autoritățile ar trebui să reducă barierele de utilizare pentru a crește productivitatea, potrivit IT之家 , care relatează despre un discurs al CEO-ului Nvidia distribuit pe X de contul oficial al companiei. În intervenția sa, Huang argumentează că, într-un mediu de lucru tot mai automatizat, factorul care „decide” traiectoria profesională nu este tehnologia în sine, ci alegerea individului de a o adopta și folosi. Cu alte cuvinte, avantajul competitiv nu vine din faptul că AI există, ci din capacitatea de a o integra în activitatea curentă. AI ca „multiplicator” și barieră mai mică de intrare Huang respinge ideea că AI este doar un instrument de înlocuire a oamenilor și o descrie ca pe o forță care amplifică abilitățile. El folosește, ca analogie, evoluția de la tâmplărie la proiectare în construcții pentru a ilustra cum progresul tehnologic poate „împuternici” individul. În același registru, CEO-ul Nvidia susține că platformele AI permit utilizatorilor obișnuiți să depășească mai ușor barierele tradiționale de competențe: chiar și fără cunoștințe avansate, pot realiza sarcini complexe de desen și proiectare. De ce contează: presiune pe formare și pe reducerea obstacolelor Un punct central al discursului este că AI ar fi tehnologia cu cea mai rapidă răspândire din istorie, iar ușurința de utilizare ar accelera adoptarea. În acest context, Huang face apel la liderii din industrie și la factorii de decizie publică să colaboreze pentru: eliminarea obstacolelor care îngreunează folosirea tehnologiei; poziționarea AI ca instrument general de învățare; simplificarea accesului la sisteme, pentru a sprijini dezvoltarea profesională și acumularea de cunoștințe. Potrivit lui Huang, dezbaterea de pe piața muncii se mută treptat de la „dacă există instrumentul” la „dacă instruirea este răspândită”, iar reducerea fricii sociale față de noile tehnologii ar fi esențială pentru creșterea productivității. Ce urmează, în viziunea lui Huang În final, Huang afirmă că angajații care stăpânesc instrumentele AI vor deveni reperul în industrii, iar sectoarele economice ar trebui să accelereze adoptarea și să-și ajute oamenii să-și construiască un avantaj competitiv într-o economie tot mai automatizată. [...]
Modelul Mythos i-a readus pe cei de la Anthropic în discuțiile de la Casa Albă , un semnal că administrația americană își calibrează dialogul cu furnizorii de inteligență artificială în funcție de evoluțiile tehnice și de riscurile asociate, potrivit Android Headlines . Informația relevantă pentru piață nu este doar întâlnirea în sine, ci faptul că un model nou – Mythos – este prezentat ca elementul care a „redeschis ușile” pentru companie. În practică, astfel de contacte la nivel înalt pot influența atât direcția viitoarelor reguli pentru AI, cât și poziționarea comercială a jucătorilor care încearcă să fie percepuți drept „siguri” și cooperanți cu autoritățile. De ce contează: accesul la decidenți poate deveni un avantaj competitiv Într-un sector în care reglementarea se conturează rapid, accesul la discuții cu factorii de decizie poate însemna anticiparea cerințelor de conformare și, implicit, costuri mai mici de adaptare sau un timp mai scurt de reacție față de competitori. Pentru Anthropic, asocierea numelui Mythos cu reluarea dialogului cu Casa Albă sugerează că produsul este folosit și ca instrument de credibilizare în zona de politici publice. Android Headlines nu detaliază în fragmentul disponibil agenda exactă a întâlnirii, participanții sau eventuale angajamente concrete rezultate din discuții. În lipsa acestor elemente, impactul imediat rămâne mai degrabă unul de poziționare și semnal politic decât unul operațional măsurabil. Ce urmează Dacă dialogul se consolidează, miza pentru Anthropic ar putea fi dublă: pe de o parte, să își securizeze locul în conversația despre standarde și obligații pentru modelele de AI; pe de altă parte, să transforme această validare implicită într-un argument comercial în fața clienților care cer garanții de siguranță și guvernanță (setul de reguli și controale interne privind utilizarea tehnologiei). [...]
